7,315 matches
-
sau dispuși în insule, cu conținut bogat în vezicule dense și lipofuscină la nivelul pericarionului. Fibrele axonale ale acestora sunt amielinice, lungi, în cazul celor simpatice și scurte în cazul celor parasimpatice. Reprezentând axonii neuronilor din coloana intermedio-laterală a măduvei toracice și lombare, fibrele preganglionare simpatice fac sinapsă cu cel de-al doilea neuron în ganglionii cei mai apropiați sau îi traversează pentru a se articula sinaptic într-unul din plexurile vegetative perivasculare sau periviscerale. Uneori, fibrele preganglionare se termină în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inimii provoacă dilatația coronarelor, în vederea asigurării unui flux sanguin adecvat nevoilor nutritive crescute ale cordului în stare de hiperactivitate. Concomitent, activarea adreno-simpatică dilată musculatura bronșică, pentru a ușura schimburile de gaze dintre organism și mediu. Efectele inverse ale excitării simpaticului toracic asupra inimii și căilor respiratorii nu au încă o explicație satisfăcătoare. Ele țin, desigur, de proprietățile morfo-chimice ale musculaturii celor două teritorii efectoare. Fiind organe dublu inervate, atât cordul, cât și căile respiratorii inferioare prezintă reacții de sens opus în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
negativ presinaptic produs de excesul de acetilcolină. Secționarea vagilor sau blocarea lor cu atropină produce tahicardie. La rândul său, simpaticul controlează atât activitatea ritmică cardiacă, cât și a întregului sistem vascular. Căile simpatice plecate de la nivelul primelor 5-6 segmente medulare toracice se articulează sinaptic cu neuronii postganglionari simpatici în ganglionii cervico-dorsali de la care pleacă fibrele nervilor cardiaci superior, mijlociu și inferior, distribuindu-se atât sistemului excitoconductor, cât și fibrelor contractile miocardice. Eliberarea noradrenalinei depinde atât de frecvența descărcărilor simpatice (5-20/sec
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de difuziune transportul în dublu sens al acestora pe cale sanguină, în vederea utilizării O2 la nivel celular și a îndepărtării CO2 rezultat din combustiile tisulare. La baza acestor procese complexe stau particularități morfo-funcționale ale căilor respiratorii, parenchimului pulmonar și sistemului ventilator toracic. II.3.1. PARTICULARITĂȚI STRUCTURALE ȘI FUNCȚIONALE PULMONARE Ca organ fibroelastic dilatabil în cavitatea toracică variabilă în inspir și în expir, plămânul se comportă ca un veritabil conteiner elastic pasiv, capabil să-și modifice volumul sub influența creșterii sau reducerii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
celular și a îndepărtării CO2 rezultat din combustiile tisulare. La baza acestor procese complexe stau particularități morfo-funcționale ale căilor respiratorii, parenchimului pulmonar și sistemului ventilator toracic. II.3.1. PARTICULARITĂȚI STRUCTURALE ȘI FUNCȚIONALE PULMONARE Ca organ fibroelastic dilatabil în cavitatea toracică variabilă în inspir și în expir, plămânul se comportă ca un veritabil conteiner elastic pasiv, capabil să-și modifice volumul sub influența creșterii sau reducerii diametrelor sale în timpul respirației. Predominanța țesutului elastic face ca, sub influența presiunii negative intrapleurale, parenchimul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se comportă ca un veritabil conteiner elastic pasiv, capabil să-și modifice volumul sub influența creșterii sau reducerii diametrelor sale în timpul respirației. Predominanța țesutului elastic face ca, sub influența presiunii negative intrapleurale, parenchimul pulmonar să urmeze cu fidelitate mișcările cuștii toracice, determinând modificări ale volumului și presiunilor intrapulmonare, însoțite de deplasarea în sens dublu a aerului atmosferic în căile respiratorii. Respirația este asigurată prin activitatea perfect coordonată de deplasare a aerului prin sistemul ramificat de tuburi aeriene cu sistemul hemodinamic de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de profunzimea fiecărei respirații și de numărul acestora în unitatea de timp. Inspirația constă în deplasarea aerului atmosferic în plămâni și se realizează printr-un mecanism activ. În timpul inspirului, contracția mușchilor inspiratori crește diametrele: vertical, antero-posterior și transversal, ale cuștii toracice, determinând accentuarea presiunii negative (subatmosferice) pleurale, dublată de creșterea volumului toraco-pulmonar. Presiunea intrapleurală scade de la 4-6 mmHg, în repaus, la - 10, - 15 mmHg, în timpul inspirului, putând atinge - 50, - 60 mmHg în inspirul profund. Ca organ fibro-elastic dilatabil în cavitatea toracică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
toracice, determinând accentuarea presiunii negative (subatmosferice) pleurale, dublată de creșterea volumului toraco-pulmonar. Presiunea intrapleurală scade de la 4-6 mmHg, în repaus, la - 10, - 15 mmHg, în timpul inspirului, putând atinge - 50, - 60 mmHg în inspirul profund. Ca organ fibro-elastic dilatabil în cavitatea toracică închisă, plămânul urmează cu fidelitate mișcările cuștii toracice, prezentând variații de presiune și volum în același sens cu ale acesteia. Datorită creșterii presiunii negative și volumului toraco-pulmonar, aerul atmosferic se deplasează în inspir spre teritoriul de schimb alveolo-capilar. În expir
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de creșterea volumului toraco-pulmonar. Presiunea intrapleurală scade de la 4-6 mmHg, în repaus, la - 10, - 15 mmHg, în timpul inspirului, putând atinge - 50, - 60 mmHg în inspirul profund. Ca organ fibro-elastic dilatabil în cavitatea toracică închisă, plămânul urmează cu fidelitate mișcările cuștii toracice, prezentând variații de presiune și volum în același sens cu ale acesteia. Datorită creșterii presiunii negative și volumului toraco-pulmonar, aerul atmosferic se deplasează în inspir spre teritoriul de schimb alveolo-capilar. În expir, revenirea pasivă (relaxarea) a mușchilor inspiratori, întregită de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în același sens cu ale acesteia. Datorită creșterii presiunii negative și volumului toraco-pulmonar, aerul atmosferic se deplasează în inspir spre teritoriul de schimb alveolo-capilar. În expir, revenirea pasivă (relaxarea) a mușchilor inspiratori, întregită de contracția musculaturii expiratorii, reduce diametrele cuștii toracice, cu consecințe presionale și volumetrice inverse celor din timpul inspirului. Presiunea negativă intratoracică scade progresiv, ajungând să depășească valoarea presiunii atmosferice cu +6, +8 mmHg în condiții de repaus. În expirul forțat, presiunea intratoracică pozitivă poate crește până la + 60 mmHg
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu +6, +8 mmHg în condiții de repaus. În expirul forțat, presiunea intratoracică pozitivă poate crește până la + 60 mmHg. Presiunea coloanei de aer din plămâni, deși prezintă valori mai mici, variază în timpul ciclului respirator în același sens cu variațiile presiunii toracice și pleurale. Viteza de deplasare a aerului în timpul inspirației este de 20-30 cm/s în porțiunea inițială a căilor respiratorii. Ea scade progresiv la nivelul căilor respiratorii inferioare, ajungând la valoarea de 0 în alveolă. În expir, viteza de deplasare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
împiedică variațiile mari ale concentrației și presiunii parțiale ale gazelor respiratorii, participă la încălzirea și umidifierea aerului inspirat și asigură un raport constant al aportului de O2 și eliminării de CO2. II.3.5.1. Mișcările plămânilor Modificarea dimensiunilor cutiei toracice este urmată de modificări în același sens ale țesutului pulmonar. Acest fenomen, esențial pentru desfășurarea normală a ventilației, se datorește prezenței între foițele seroasei pleurale a unei cantități minime și permanent reîmprospătate de lichid pleural. Împărțirea plămânului în lobi face
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
între foițele seroasei pleurale a unei cantități minime și permanent reîmprospătate de lichid pleural. Împărțirea plămânului în lobi face ca tracțiunea exercitată asupra parenchimului să fie relativ uniformă. Diferențele care apar între diferite zone se datoresc fie plămânului, fie cuștii toracice. Porțiunea superioară a toracelui își crește mai mult capacitatea comparativ cu partea inferioară. Faptul că poziția coloanei vertebrale rămâne relativ fixă are ca urmare expansionarea părții anterioare. Expansiunea inegală face posibilă distingerea următoarelor zone: - o zonă neexpansibilă, situată în jurul hilului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
situată în jurul hilului; - o zonă de distensibilitate maximă, cu o grosime de aproximativ 3 cm, situată imediat subpleural; - o zonă intermediară, în care distensibilitatea este mai mare în sectorul dinspre periferie față de cel orientat central. Așa cum s-a arătat, cutia toracică nu se destinde uniform, iar efectele creșterii sale de volum se exercită în principal asupra țesutului pulmonar care vine în contact cu părțile mobile. Se poate spune că aceste zone sunt direct expansionate. Porțiunile din plămân care vin în contact
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
toraco-pulmonară, ca variație de volum determinată de variațiile presiunii intraalveolare. În condiții normale, creșterea cu 1 cm3 a presiunii alveolare determină o creștere a volumului pulmonar cu 0,22 litri. Aceeași creștere a presiunii alveolare realizează o variație de volum toracic doar de 0,13 litri, datorită rezistenței mai mari a cuștii toracice. Rolul determinant în realizarea variațiilor de volum pulmonar, produse de expansiunea și retracția cuștii toracice, revine însă variațiilor de presiune negativă, subatmosferică, de la nivelul spațiului virtual pleural. Suprafața
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
normale, creșterea cu 1 cm3 a presiunii alveolare determină o creștere a volumului pulmonar cu 0,22 litri. Aceeași creștere a presiunii alveolare realizează o variație de volum toracic doar de 0,13 litri, datorită rezistenței mai mari a cuștii toracice. Rolul determinant în realizarea variațiilor de volum pulmonar, produse de expansiunea și retracția cuștii toracice, revine însă variațiilor de presiune negativă, subatmosferică, de la nivelul spațiului virtual pleural. Suprafața pleurală totală este de 1 m2. Cele două membrane pleurale împreună cu lichidul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
0,22 litri. Aceeași creștere a presiunii alveolare realizează o variație de volum toracic doar de 0,13 litri, datorită rezistenței mai mari a cuștii toracice. Rolul determinant în realizarea variațiilor de volum pulmonar, produse de expansiunea și retracția cuștii toracice, revine însă variațiilor de presiune negativă, subatmosferică, de la nivelul spațiului virtual pleural. Suprafața pleurală totală este de 1 m2. Cele două membrane pleurale împreună cu lichidul pleural formează un tot funcțional care domină mecanica respiratorie prin cuplarea pe care o realizează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
negativă, subatmosferică, de la nivelul spațiului virtual pleural. Suprafața pleurală totală este de 1 m2. Cele două membrane pleurale împreună cu lichidul pleural formează un tot funcțional care domină mecanica respiratorie prin cuplarea pe care o realizează între sistemul pulmonar și peretele toracic. II.3.6. SCHIMBURI GAZOASE LA NIVEL ALVEOLO-CAPILAR Schimburile gazoase la nivelul alveolo-capilar sunt supuse legilor fizice ale difuziunii și favorizate de particularitățile membranei alveolo-capilare (suprafață mare, grosime mică - sub l m, peliculă lichidiană fină). Difuziunea asigură deplasarea gazelor respiratorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
instrumentelor de suflat, anumite segmente ale acestora vibrează la trecerea coloanei de aer expirat. Presiunea subglotică, eficientă pentru a se putea vorbi sau cânta dintr-un instrument de suflat, rezultă din însumarea forțelor de retracție elastică a plămânilor și cuștii toracice, cu contracția activă a musculaturii expiratorii și relaxarea mușchilor inspiratori. Înregistrările electromiografice au precizat că, în timpul vorbirii, la volume pulmonare mari, este mai activă musculatura inspiratorie și că, pe măsură ce acestea scad, crește activitatea electrică a mușchilor expiratori. Modificările respiratorii din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la definirea SAOS ca sindrom caracterizat de perioade de apnee sau hipopnee nocturnă, însoțite de efort costo-diafragmatic, sforăit, hipoventilație pulmonară și desaturarea oxigenului arterial. Apneele centrale se caracterizează prin absența simultană atât a fluxului aerian, cât și a mișcărilor respiratorii toracice și abdominale. În comparație cu apneele obstructive, acestea sunt mult mai rare, întâlnindu-se mai ales la vârstnici și nou-născuți. Ele se produc în timpul somnului profund cu unde lente (non-REM) și au la bază alterări ale sistemului nervos central de tip predominant
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
elementele esențiale de punere în joc a automatismului fundamental al musculaturii gastrice. Deși mișcările gastropilorice persistă după denervarea completă a stomacului, evacuarea gastrică este perturbată, relevând existența unui control extrinsec prin intermediul sistemului nervos vegetativ. În timp ce excitarea capătului periferic al vagului toracic crește tonusul, frecvența și amplitudinea contracțiilor stomacului, bivagotomia supradiafragmatică predispune la atonie gastrică și spasm piloric. Faptul demonstrează că nervii vagi sunt motori pentru stomac și inhibitori la nivelul pilorului. La rândul său, sistemul simpatic exercită efecte inverse, de inhibare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
adaptative cardio-vasculare și respiratorii diferă, de asemenea, în cele două tipuri de efort, fiind mai atenuate în cazul efortului static, decât al celui dinamic. În efortul static intens, circulația sângelui în mușchii contractați fiind redusă sau oprită de blocajul cuștii toracice în inspir, contracția musculară nu poate fi menținută mult timp. Ea este urmată de creșterea fluxului sanguin local, a întoarcerii venoase, a debitului cardiac și a ventilației pulmonare, în vederea îndepărtării cataboliților acizi rezultați din metabolismul anaerob muscular. În comparație cu efortul static
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lângă magnetofonul care își smucea ritmic un ac într-o ferestruică luminată și gradată. Stăteam acolo, între fetele transpirate de prea mult dans și cele neinvitate. în balta aceea de muzică asurzitoare, care făcea să-ți vibreze plămânii în cutia toracică, priveam cum tipul nesfârșit de lung, "nazistul", cu nădragii evazați de trei palme, își aluneca mâinile pe fundul blondei spălăcite cu care dansa și îi strecura mereu coapsa între picioare, lipindu-și-o de pubisul ei ascuns sub rochia sidefie
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Mutându-mă mai aproape, i-am văzut cicatricele de la arcade, pe care ar trebui să le ocolesc, ca nu cumva meciul să se oprească din cauza rănirii lui. Asta mă irita, dar o cicatrice lungă de pe partea stângă a cuștii sale toracice părea să fie un loc tocmai bun pentru a-i provoca durere. — Cel puțin arată bine fără cămașă. M-am întors și am dat cu ochii de Kay Lake, care se uita fix la mine. L-am zărit cu coada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
unde bolnavii zac goi lângă suflul respirației lor artificiale și împreună s-au întors în camera în care infirmiera te pregătea. Neurochirurgul a privit în monitor desenul electrocardiogramei și al tensiunii. Este hipotensivă, a spus, ați exclus posibilitatea unor leziuni toracice sau abdominale? Apoi te-a privit, în treacăt. Ți-a ridicat pleoapele cu o mișcare rapidă. — Deci? a spus Ada. — Cei din sala de operații sunt gata? a întrebat-o el pe infirmieră. — Se pregătesc. Ada a insistat: — Nu ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]