975 matches
-
vestea. I-o comunică strigătul puternic al unui ofițer care descifrase în întuneric semnalele luminoase din turnul celei mai apropiate mansio. Și înainte ca acel glas să se transforme, în baza navală, într-un frenetic amestec de strigăte, sunete de trâmbiță, oameni adunați pe străzi, aclamații, el, în ultima lui clipă de singurătate, se gândi că mesajul se răspândea cu aceeași viteză fantastică în toate provinciile imperiului. În clipa următoare, în sală intrară ca o furtună, exultând, prefectul și ofițerii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
a pus pe soldați să stropească cu noroi toga unui chestor care nu se ocupa de stăzile Romei. Povestea circulase printre soldații din legiuni, care mărșăluiau adesea prin noroi. Acum, în mijlocul legiunilor de pe Rhenus - cu mirosurile, glasurile, sunetele îndepărtate ale trâmbițelor care însoțeau schimbarea gărzii în acele vigiliae nocturne, o comandă pe care tuba o transmitea în imensul castru, o alta transmisă de lituus -, regăsea o lume familiară și era sigur că avea să doarmă. — E bine că te afli aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
a României de azi, îi zâmbesc drăgăstos, îl mai altoiesc din când în când, pe furiș, nu în văzul lumii și îl pune ca să toarne dulceață în galoșii românilor când li-i viața mai dragă. Și sună micul Boc ,din trâmbița dată de babacu’ Băsescu, de nu se mai aude nimic în jur. Nici măcar sunetul prelung și dureros, al prăbușirii definitive a economiei și a nivelului de trai, în nenorocita noastră țară... Metroul din Caracal Se zice că pe timpul împușcatului, la
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
cu picioarele și mâinile sale mari și greoaie, cu fața-i uriașă lucind de sudoare, un zeu bestial și pașnic. Negrul cel înalt îl privi, apoi, mulțumit, se întoarse la locul lui. Începu totodată să cânte, cu o voce de trâmbiță, primele note dintr-o melodie, pe care toți ceilalți le reluară în cor, acompaniați de tobe. Cercurile porniră atunci să se învârtească în sens invers, într-un fel de dans greoi, cu pași apăsați, ce semăna mai curând cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
nimic mai mult, Uniunea Sovietică a trimis ieri un ajutor medical pentru România și s-a consultat cu aliații Pactului de la Varșovia în legătură cu continuarea luptelor, dar nu a existat nici o evidență de plănuire a unei intervenții militare. Trompetele dracului, tromboanele, trîmbițele, toate alămurile alea nenorocite și soioase, se enervează Bătrînul, asta a fost trista realitate, Poștașule, zice, capitaliștii au făcut încă o dată în istorie jocul comuniștilor, și nu fiind duși în eroare cum s a încercat să se spună după aceea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Mie unul nu mi-ar mai arde de rîs dacă m-aș trezi lăsat pe dinafară. Nici n-ar fi așa de rău, zice Sena, ce-ați spune dacă Piticul s-ar reîntoarce peste o zi, două cu surle și trîmbițe? — Ia nu te mai prosti, începe și domnul Președinte să se mai destindă puțin. Mă gîndeam și eu așa, dacă am ales bine cînd m-am hotărît să merg pe mîna lor. Poate că echipa asta pe care ați ales
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
trezim cu o Românie care o să arate ca cea de după Dictatul de la Viena, ba că Piticul o să le vină de hac tuturor și că pînă la urmă o să anexăm și Basarabia, ba că o să se întoarcă Regele cu surle și trîmbițe și că o să redevenim Monarhie. La fel de însuflețiți și excitați își dădeau fiecare cu presupusul și despre soarta celorlalți care făceau parte din complot, n-am auzit niciodată pe vreunul să-și facă autocritica, în schimb ploua cu acuzații, reproșuri și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să pornească și să meargă sub arșița soarelui cumplit din această țară blestemată, unde razele cad drepte ca firul cu plumb al zidarilor. Nu apucă să doarmă însă mult, căci i se înfipse în urechi, ca o săgeată otrăvită, țipătul trâmbiței de aramă. Soldatul sări numaidecât în picioare. Se frecă la ochi și ieși din cort uitîndu-se uimit afară: era beznă. Sau visase? Dar toți soldații alergau pe câmp adunîndu-se în șiruri. Alergă și el să-și caute locul. Sutașii treceau
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
acuma cu greu, parcă i-ar fi fost rănite. Totuși, se sili să meargă mai departe. Picioarele abia îl mai țineau și răgete de lei se amestecară în tâmplele lui cu bubuit de mii de tobe și cu țipete de trâmbiți ruginite. Auta se uită în jur. Fiare știa că nu sunt în apropiere. Își dădu seama că împrejur e tăcere și nemișcare. Vuietul care semăna uneori și cu urletul valurilor mării îl auzea fără îndoială de undeva dinăuntru. Nu știa
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
bârne. Dimineața își ridica tocmai atunci aburii din prăpăstii. Munții se vedeau frumoși peste zări, albaștri și scunzi. Cei mai depărtați păreau nori. Sclavul își scutură amorțeala și se duse la izvorul rece. Asinii rumegau. Soldatul încă dormea, aici nefiind trâmbiță. Auta privi muntele în sus, unde printre stâncile golașe se pierdeau cărări. Vârful muntelui nu se zărea de după nori. Apoi coborî ochii, simțindu-se privit de cineva. La câțiva pași se oprise un copil de păstor și se uita la
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de a-și reface viația cu cele 74 de kilograme ale lui Ulpiu, nu mai consimte a se lăsa păcălită, făcînd-o acum cu numai 50. În mai puțin de jumătate de an, se ridică deci la ceruri, fără surle și trâmbițe, aproape o treime din Ulpiu. Odăița îi devine o neconvențională mansardă de conservatorist, măruntaiele îi șuieră, încheieturile îi scârțâie, omul nostru exersează din răsputeri și se acomodează cu moartea. Într-o după-amiază, din jurul datei de 30, secondată de alți vreo
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
desfrânate ei ascultau cu haz, Se îmbătau de patimi, se îmbrăcau cu-atlaz Și numai în odihnă și-n desfătări de rând, Culcați pe sub umbrare, trăiau ei putrezind În dulce lenevire și nu erau destoinici S-asculte glasul aspru al trâmbiței răsboinici; Hrănindu-și nălucirea cu gânduri moi, băieții, Să pară cântărețe - că li sunt cântăreții. Cu cele-ndulcitoare a oamenilor glasuri, Cu zicături s-asamăn și glasul cel de pasări. 55Ba-mpătimit se poate să fie omul oare Pentru jivine-adesea și necuvântătoare. Onorie-mpăratul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vinul înconjură mesele mici, Și vuesc, gălăgesc pîn-dispare Întreag-arătare-n cântare. Vreți ce s-a-ntîmplat mai departe să zic. Să tacă-atunci svon și cîntare: Ce-atît de gentil el văzuse în mic I s-a dat ș-a gustat el în mare. Și trâmbițe, sunet, cântări, tărăboiu Și căruți, călăreți, de mireasă convoiu, Ei vin și s-arăt și se pleacă la noi: Oameni mulți și-n voia lor bună - Așa fu și va fi totdeuna. 35. A FOST ODAT-UN CÎNTĂREȚ (cca 1875
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de Westmoreland și de Chatham (fratele lui William Pitt), pe ducele de Rutland, lordul Delamere, deci tot ceea ce era prestigiu politic și social. Femeile, care sunt - ca preoții - Întotdeauna de partea puterii, au fost, cu buzele lor roșii, fanfara admirației, trâmbița gloriei sale. Dar au rămas doar trâmbițe, căci aici s-a dovedit originalitatea lui Brummell, aici s-a deosebit el În mod esențial de Richelieu și de aproape toți bărbații pregătiți să seducă. El nu era ceea ce lumea numea libertin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
William Pitt), pe ducele de Rutland, lordul Delamere, deci tot ceea ce era prestigiu politic și social. Femeile, care sunt - ca preoții - Întotdeauna de partea puterii, au fost, cu buzele lor roșii, fanfara admirației, trâmbița gloriei sale. Dar au rămas doar trâmbițe, căci aici s-a dovedit originalitatea lui Brummell, aici s-a deosebit el În mod esențial de Richelieu și de aproape toți bărbații pregătiți să seducă. El nu era ceea ce lumea numea libertin. În vreme ce Richelieu Îi imita cam prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
principal, spuse Violet. Bineînțeles, au încercat să mă facă să vorbesc despre Philip, dar după toate chestiile alea de scandal de săptămâna trecută mi-am promis că nu mai răspund la întrebări despre el. Tabloidele tot anunțau cu surle și trâmbițe moartea lui Philip Cantley de vreo câteva zile. Totul se învârtea în jurul lui Violet și al insulinei - deși, în lipsa dovezilor, nu putuseră decât să presupună că ar fi vreo legătură între cele două. La teatru, lumea se distrase pe cinste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
am păcălit în afară de ea. Chiar și pe Lupu. Râse încetișor. ... Se săturase de școală, de orășelul trist, de casa aceea veche cu scoarțe și icoane, de tartina cu magiun pe care o primea la ora 5, de glasul ca o trâmbiță al bunicii. Întreba invariabil înainte de masă: "V-ați spălat pe mîini?" ― Trebuia să mă mărit, spuse în șoaptă bătrâna. Lupu era maior. Explică unei persoane nevăzute: Abia în '49, când a fost deblocat, a intrat funcționar la minister... Arăta chipeș
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
tare, Era gingaș ca o floare Și isteț era cu duhul, Cum a toate-s știutoare Doară luna și văzduhul. Într-o zi văzu pe-o rablă Un tobaș ce lumea chiamă, Cu musteața ca o greablă Și c-o trâmbiță de - alamă: Împăratul Pre-nnălțatul M-a trimis s-adun tot satul, Să dau știre tuturor, Că el caută în latul Lumi - aceștei pe-un ficior, Ce din toți va fi mai tare, Mai frumos și mai cuminte. Deci vă strângeți
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
material din trecutul îndepărtat, lucruri pe care până atunci le crezusem pierdute pentru totdeauna. Un moment din clasa a șasea (ca să citez doar o astfel de amintire), când un coleg, Dudley Franklin, s-a pârțâit prelungit și strident, ca o trâmbiță, într-o clipă de liniște, în mijlocul orei de geografie. Toți am râs, bineînțeles (pentru o clasă de copii de unsprezece ani, nimic nu-i mai caraghios decât un pârț), dar ceea ce a scos incidentul din categoria gafelor mărunte, ridicându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
n-are bătrâni... să și-i cumpere!.. zise șoptit boierul, privind adânc în gura sobei... gândindu-se la bătrânul pădurar. - Nu cei bătrâni sunt înțelepți, și nici moșnegii... ci acei ce înțeleg întotdeauna dreptatea!... murmură pădurarul. De afară, ca o trâmbiță, cocoșul se auzi pentru a treia oară... În fereastră, printre perdeluțe, pătrundeau zorile, la început mai nelămurit, apoi mai luminoase și mai limpezi... CAPITOLUL VII Suru Început de iarnă... Vijelia sufla aspru prin pădurea deasă... pătrundea pe la coaste și sfâșia
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
bate joc de frică, nu se teme, și nu se dă înapoi dinaintea săbiei. 23. Zăngănește tolba cu săgeți pe el, sulița și lancea strălucesc, 24. fierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n-are astîmpăr cînd răsună trîmbița. 25. La sunetul trîmbiței parcă zice: "De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet al căpeteniilor și strigătele de luptă. 26. Oare prin priceperea ta își ia uliul zborul și își întinde aripile spre miază-zi? 27. Oare din porunca ta se înalță vulturul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
o fi rodul și al tatălui, că, al unui alt tată, asta n-a mai interesat și nu mai interesează pe nimeni. A venit pe lume o fetiță. Drăgălașă, ca toate fetițele abia ieșite din găoacea mamei. Din nou: pretutindeni, trâmbițe peste trâmbițe. Din nou, o mediere extraordinară, în special din partea televiziunilor. Sute, mii de km de peliculă, au fost consumați, pentru a răspândi molima prin lume. Monica, mama, s-a dispersat în lumea largă; cel mai mult, în America. Ba
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
rodul și al tatălui, că, al unui alt tată, asta n-a mai interesat și nu mai interesează pe nimeni. A venit pe lume o fetiță. Drăgălașă, ca toate fetițele abia ieșite din găoacea mamei. Din nou: pretutindeni, trâmbițe peste trâmbițe. Din nou, o mediere extraordinară, în special din partea televiziunilor. Sute, mii de km de peliculă, au fost consumați, pentru a răspândi molima prin lume. Monica, mama, s-a dispersat în lumea largă; cel mai mult, în America. Ba cu unul
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
putere. Îl ataca pe președintele Jaén cu cele mai dure expresii pe care le poate suporta hârtia tipărită și îl considera pe candidatul oficial, doctor Agustín Carrión, drept înapoiat mintal și vândut „trusturilor“ americane. Remarca, de asemenea, cu surle și trâmbițe, că Ramón Cáceres „câștigase deja“ alegerile care urmau să aibă loc abia peste un an. Whisky-ul era excelent, de contrabandă sau din import, la fel ca și țigările, proaspete și aromate. Dădu pagina. O blondă frumoasă cu sânii dezgoliți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
găsise în sfârșit locul potrivit și foarte hotărât începu să găurească lemnul vechi. Cu fălcile pline îi spuse Pendulei: — Nu-mi pasă de regele tău bătrân și nepăsător! și intră tot mai adânc în lemn. Și uite așa, trufia este trâmbița căderii ! rosti în concluzie Cartea de Proverbe. Votul gâzelor Eugenia Juncu Într-o minunată zi de primavară, când cerul era albastru și norii pufoși ca vata de zahăr, un cărăbuș micuț și negru se urca grăbit pe un firicel de
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]