1,407 matches
-
de Florii se înghițesc mîțișoare* sfinte spre a fi scutit de durerea de grumaz. Tot atunci se ating vitele cu mîțișoare sfințite, ca vitele peste an să fie înflorite, adică frumoase. Mîțișoarele se păstrează și vara; la vreme de zloată, trăsnete și grindină, se pune o crenguță din ele pe foc și se crede că fumul lor împrăștie zloata, trăsnetele și grindina. Cum va fi în ziua de Florii, tot așa va fi și în ziua de Paști. Mîțișoarele Floriilor nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu mîțișoare sfințite, ca vitele peste an să fie înflorite, adică frumoase. Mîțișoarele se păstrează și vara; la vreme de zloată, trăsnete și grindină, se pune o crenguță din ele pe foc și se crede că fumul lor împrăștie zloata, trăsnetele și grindina. Cum va fi în ziua de Florii, tot așa va fi și în ziua de Paști. Mîțișoarele Floriilor nu e bine a le aduce în casă, ci a le pune sub streșina grajdului; numai cînd tună și fulgeră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a fi ferit de focul care mistuiește casa vecinului este bine a pune înaintea casei sale o icoană sfîntă, o huscă de sare și două pîni. Din ziua de Sf. Ilie, femeile nu lucrează o săptămînă, fiind rău de foc, trăsnet și boale arză toare. Să nu fluieri sara în casă, că-i rău de foc. Ziua de Sf. Foca [23 iulie] se ține spre a fi scutit prin întreg anul de vreo daună de foc sau ca să nu roadă șoarecii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de foc. în sara de Vinerea Paștelui, lumea care vine de la biserică vine cu lumînările aprinse. Sosiți, ocolesc casa de trei ori și fac cruce cu lumînarea pe pereți, în cele patru părți, ca să fie ferită de foc, boale și trăsnet. Dacă visează cineva foc, apoi se crede că acela va fi bătut în zilele următoare; după alții, că a doua zi va fi soare. De Sf. Gheorghe se aprinde focul viu frecînd două lemne uscate și rămîne așa tot anul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să tragă deopotrivă în dreptate. Dacă din cele douăsprezece zile ale Babei Dochia [1-9/12 martie] îți alegi una și se întîmplă că în acea zi e vreme bună e semn că peste an ai să trăiești bine, în ușor. Trăsnet Să nu șezi în prag și să nu lași cînii să stea în prispă cînd fulgeră, că trăsnește. Trăsnet are forma unor limbi de foc. Se povestește astfel: trăsnetul a intrat printr-un părete în odaie și nu l-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și se întîmplă că în acea zi e vreme bună e semn că peste an ai să trăiești bine, în ușor. Trăsnet Să nu șezi în prag și să nu lași cînii să stea în prispă cînd fulgeră, că trăsnește. Trăsnet are forma unor limbi de foc. Se povestește astfel: trăsnetul a intrat printr-un părete în odaie și nu l-a găsit; a trecut prin alta; pînă ce l-a găsit vîrît sub pat, unde l-a ucis. Că limbile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e semn că peste an ai să trăiești bine, în ușor. Trăsnet Să nu șezi în prag și să nu lași cînii să stea în prispă cînd fulgeră, că trăsnește. Trăsnet are forma unor limbi de foc. Se povestește astfel: trăsnetul a intrat printr-un părete în odaie și nu l-a găsit; a trecut prin alta; pînă ce l-a găsit vîrît sub pat, unde l-a ucis. Că limbile de foc urmă resc pe duhul ascuns e faptul că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
foc urmă resc pe duhul ascuns e faptul că dintre mai mulți oameni, de ce alege pe unul singur? Cînd cineva lucrează dumineca, trăsnește. Cînd ai inel în deget și-i vremea rea, să nu sudui, că trăsnește. Lemnul atins de trăsnet nu e bine să se folosească la zidiri, cu deosebire la case. Să nu stai cînd trăsnește în dreptul ușii, nici în dreptul ferestrei. în săptămîna Sfintelor Paști, nu e bine ca muierea să coase, căci atunci împarte Sf. Ilie tră snetele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
săptămîna Sfintelor Paști, nu e bine ca muierea să coase, căci atunci împarte Sf. Ilie tră snetele. Găsesc agricultorii - la arat, la prășit - vîrfuri de săgeți, o specie de silex negru, lamelos, ce nu-s altceva decît resturi dintr-un trăsnet căzut pe-acolo. Cel care este omorît de trăsnet i se iartă toate păcatele și se duce drept în rai. Săgețile de fier din pămînt sînt picate din trăsnet. Se spală în trei ape. Apa e bună pentru junghiuri. Săgețile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
coase, căci atunci împarte Sf. Ilie tră snetele. Găsesc agricultorii - la arat, la prășit - vîrfuri de săgeți, o specie de silex negru, lamelos, ce nu-s altceva decît resturi dintr-un trăsnet căzut pe-acolo. Cel care este omorît de trăsnet i se iartă toate păcatele și se duce drept în rai. Săgețile de fier din pămînt sînt picate din trăsnet. Se spală în trei ape. Apa e bună pentru junghiuri. Săgețile, cînd cad, intră în pămînt de nouă stînjeni. în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
silex negru, lamelos, ce nu-s altceva decît resturi dintr-un trăsnet căzut pe-acolo. Cel care este omorît de trăsnet i se iartă toate păcatele și se duce drept în rai. Săgețile de fier din pămînt sînt picate din trăsnet. Se spală în trei ape. Apa e bună pentru junghiuri. Săgețile, cînd cad, intră în pămînt de nouă stînjeni. în fiecare an ies din pămînt de-un stînjen. Oamenii le găsesc pe cîmp după nouă ani. (Gh.F.C.) Piatra de trăsnet
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trăsnet. Se spală în trei ape. Apa e bună pentru junghiuri. Săgețile, cînd cad, intră în pămînt de nouă stînjeni. în fiecare an ies din pămînt de-un stînjen. Oamenii le găsesc pe cîmp după nouă ani. (Gh.F.C.) Piatra de trăsnet se poartă la gît de noroc. (Gh.F.C.) Salcia de la Florii, ținută tot anul la icoană, și cununile de la Sînziene te apără de trăsnet. (Gh.F.C.) Cu salcie de la Florii să-ți încingi mijlocul pe pielea goală. Așa să umbli tot anul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ies din pămînt de-un stînjen. Oamenii le găsesc pe cîmp după nouă ani. (Gh.F.C.) Piatra de trăsnet se poartă la gît de noroc. (Gh.F.C.) Salcia de la Florii, ținută tot anul la icoană, și cununile de la Sînziene te apără de trăsnet. (Gh.F.C.) Cu salcie de la Florii să-ți încingi mijlocul pe pielea goală. Așa să umbli tot anul, că ești ferit de trăsnet. (Gh.F.C.) Sf. Ilie are poruncă să urmărească Necuratul și să-l trăsnească. (Gh.F.C.) Tricolici Tricolicii sînt niște dihănii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de noroc. (Gh.F.C.) Salcia de la Florii, ținută tot anul la icoană, și cununile de la Sînziene te apără de trăsnet. (Gh.F.C.) Cu salcie de la Florii să-ți încingi mijlocul pe pielea goală. Așa să umbli tot anul, că ești ferit de trăsnet. (Gh.F.C.) Sf. Ilie are poruncă să urmărească Necuratul și să-l trăsnească. (Gh.F.C.) Tricolici Tricolicii sînt niște dihănii, sînt duhuri provenite din lupii care au mîncat un om. Ei umblă pînă la miezul nopții. Trimis Să nu te excrementezi pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să curgă apa. Cînd tună toamna, Sf. Ilie se întoarce cu carele de popușoi acasă. Cînd Sf. Ilie trăsnește și fulgeră pe cer, lumea se închină, se aprinde tămîie și lumînări de la Paști în casă, ca să piară Satana dimprejur, căci trăsnetul cade asupra lui; atunci se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Tunetul de primăvară, pe cînd este încă omăt, se ține de semn că vara va fi grindină multă. Primăvara unde va tuna întîi, acolo va și ploua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va și ploua întîi. Cînd tună și fulgeră, să nu ții mîță și cîne în casă, că se ascunde Necuratul în ele și poți fi și trăsnit. Cînd fulgeră și trăsnește, să aprinzi lumînarea de la Paști, că ești ferit de trăsnet. Cînd auzi primăvara tunînd întîia oară, să dai în cap de trei ori cu un fluier ori cu o piatră și să zici: „Tunul ca ciurul, capul ca fierul.“ Cînd auzi mai înainte tunînd în acel an, lovește cu o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de pureci, apoi cînd mănînci întîi și întîi urzici, să iai zama în care se opăresc urzicile, s-o lapezi afară din curte cu o strachină și să zici de trei ori: „Eu în casă, purecii afară!“ Urzica apără de trăsnet și se poartă de noroc. (Gh.F.C.) Usturoi Dacă sameni usturoi într-un an, apoi trebuie în fiecare an să sameni, că pe urmă nu-ți merge bine. Cine nu mănîncă usturoi și ceapă trei ani va vedea cămările vîntului. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
simbolismul bastonului la nivelul țevii. După Dicționarul de simboluri, bâtul (incluzând aici bastonul sau toiagul, iar, în cazul nostru, țeavă), pe lângă faptul că poate fi considerat o axă a lumii, mai poate fi pus în legătură cu focul fertilizant al fulgerului, al trăsnetului, care "aduce ploaia sau face să țâșnească izvoarele subterane".77 Prin urmare, acest substitut "analitic" al clopoțelului, pe lângă faptul că este mai ofertant din punct de vedere vizual-filmic, contribuie la nuanțarea conținutului simbolic. Semnificația sonoră a clopoțelului este păstrată. Sensul
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
recunoaște în această transformare începutul metamorfozărilor care vor urma: ,, Urmarea cea mai surprinzătoare a acestei întâmplări avu loc peste câteva zile în mijlocul unei pieți"236. Astfel, ,,ieșind fantastic din aburii varului ca o apariție infernală vorbind în mijlocul focului și a trăsnetelor"237 îi va apărea naratorului-personaj, un prieten a cărui obsesie o va avea mult timp, amintre relaționată de primele experiențe erotice ale personajului. Erosul și boala se împletesc în textele blecheriene în sensul în care ambele sunt generatoare de lumi
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
creierului, către nucleii cenușii lăuntrici, fasciculul de fibre nervoase care face puntea între aceste sedii psihice. Atunci, prin două găurele opuse, țîșneau dintr-o parte și din alta, străbătînd oasele frunții, două fascii de raze, care, întîlnindu-se într-un minuscul trăsnet radioactiv, în punctul ales, ardeau instantaneu și total numai sculul de fibre cu pricina"; "tot soiul de reactivi, electro și isotopi"; "epifiza, glanda pineală, păru ușor modificată, congestionată și infinitezimal crescută"; "se găsi că inima își schimbase nu numai aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
era o operație sîngeroasă. Se scobeau două găuri în oasele capului și chirurgul bîjbîia cu bisturiul prin creier după rădăcinile fibrelor vinovate"; sau, o altă descriere, a acțiunilor întreprinse după eșecul primei faze a acțiunii de izbăvire a omului, prin "trăsnetul coagulator", "de toate nenorocirile care însoțesc conștiința de sine": Se disecară cu amănunțime morții, se făcură numeroase vivisecții pe voluntari, se sacrificară sute de mii de indivizi pe altarul binelui obștesc, despicîndu-se astfel inimile lor, care fură cusute la loc
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
la biserică. Același rol apotropaic Îl are toaca și acum În cadrul cultului creștin. În unele zone, când e vreme rea , se face În casă fum din frunze de paltin aduse În ziua de Ispas, crezându-se ca te ferește de trăsnet. Ioan Candrea comentează acest fenomen, ca fiind un eres: „Știința recunoaște astăzi că fumul și gazele de combustie măresc conductibilitatea aerului. Când se aprinde un foc, fumul contribuie la descărcările tensiunii electrice și constituie un fel de paratrăsnet. Poporul, fără
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
și gazele de combustie măresc conductibilitatea aerului. Când se aprinde un foc, fumul contribuie la descărcările tensiunii electrice și constituie un fel de paratrăsnet. Poporul, fără să realizeze cauza reală a fenomenului, atribuie lemnului de paltin puterea de a depărta trăsnetul.” Datina toacei din paltin este legată și de legenda Sfântului Sisoe, care a binecuvântat acest arbore: „Să fii blagoslovit de Dumnezeu, paltine, să stai Înaintea bisericii să strigi norodul”. Acest motiv al blestemării sau binecuvântării unui pom, Îl găsim și
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
caracter diabolic se opunea caracterului nostru angelic. Astăzi Răul este ideologizat, birocratizat, tehnicizat, anonimizat. El nu mai este încarnat în persoana unui Conducător responsabil. După Hitler, Stalin și într-un anumit sens Mao, nici un individ nu mai este stăpîn al trăsnetului; la urma urmei, distrugerea ar putea fi cauzată astăzi de o eroare de computer. În ceea ce privește Binele, acesta a devenit complex, de vreme ce poartă în sine un principiu al Răului, și anume dezbinarea, care este numele însuși al diavolului (din grecescul diabolos
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
subl.ns.)”. Referindu-se la opozanții regimului totalitar bolșevic, Cogut a notat următoarele: „... elementele reacțiunii care sunt cunoscute în orașul nostru (subl.ns.) nu au avut curajul nici să iasă pe stradă”. Desigur, știrea abdicării regelui a căzut ca un trăsnet asupra celor care mai credeau în adevărata democrație. Cât despre indivizii de pe cealaltă parte a baricadei politice, iată ce a notat tov. Carol Cogut: „...elementele noastre (comuniștii locului, n.n.) au primit cu entuziasm vestea îmbucurătoare salutându-se pe stradă cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]