3,101 matches
-
la 24-48 de ore după operație, iar suprimarea monitorizării se face gradual sau discontinuu. Administrarea intravenoasă de fluide necesare este continuată până când copilul nu mai necesită suport ventilator, iar alimentația prin gastrostomă sau orală este pornită pe măsura reluării funcțiilor tractului intestinal. Depistarea și tratarea hipertensiunii pulmonare dată de hipoplazia pulmonară este foarte importantă în postoperator, întrucât principala cauză de deces o reprezintă hipoxia postoperatorie [96]. În final voi aminti de rolul important pe care îl ocupă în îngrijirea postoperatorie a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
de diverși autori arată că din pacienții operați pentru HDC circa 25% prezintă ulterior o rată crescută a infecțiilor respiratorii, în special în prima parte a copilăriei. Aceștia nu au prezentat modificări restrictive pulmonare, ci numai diverse alterări obstructive ale tractului respirator. La explorarea scintigrafică a ventilației pulmonare, circa 77% dintre pacienții investigați nu au prezentat modificări, în timp ce la ceilalți s-au înregistrat deficite minore ale ventilației ca expresie probabilă a pahipleuritei dezvoltate postoperator [137]. Pe lângă suferința pulmonară cronică, pacienții operați
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
32] cele mai frecvente cancere asociate pleureziilor maligne sunt: cancerul pulmonar, cancerul de sân și limfomul. Cancerul pulmonar, limfomul și cancerele digestive sunt primele implicate în apariția pleureziilor maligne la bărbați, în timp ce la femei predomină pleureziile din cancerele genitale (sân, tract genital) și pulmonare [13]. PATOGENIE Pleureziile apar datorită dezechilibrului dintre mecanismele de producere și absorbție a celor aproximativ 5-10 litri de fluid ce traversează cavitatea pleurală în 24 de ore, cu depășirea celor 5-20 ml de lichid, care sunt prezenți
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
formare încetează, consecința fiind o scădere dramatică a exprimării acestor molecule pe suprafața celulară (De la Salle et al., 1999; Raghavan et al., 1999). Manifestarea clinică a acestui sindrom apare după prima copilărie sub forma unor repetate infecții bacteriene la nivelul tractului respirator (bronșite acute, pneumonii etc.), cu apariția bronșiectaziilor, degradării progresive a țesutului pulmonar și, în final, a insuficienței respiratorii (Klein și Sato, 2000b). Deficiențele moleculelor HLA de clasa II sunt mult mai rare și apar de regulă ca urmare a
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
NOȚIUNI DE HISTOLOGIE ALE FICATULUI Organizarea structurală a ficatului în elemente parenchimatoase, interstițiale, vasculare și ductale se bazează pe funcțiile sale multiple și pe poziția sa între tractul digestiv și restul corpului. Unitatea funcțională a ficatului este reprezentată de lobulul hepatic sau, alternativ (după Rappaport), de acinul hepatic. Acesta din urmă este o structură tridimensională regulată, în care sângele curge printr-un ax central, format de venula portală
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
situate la periferia acinului [1]. Clasicul lobul hexagonal Kiernan al ficatului și-a găsit echivalentul în mai recent descrisul lobul secundar al lui Matsumoto, care este compus el însuși din șase până la opt lobuli primari. Pe când acinul este centrat pe tractul portal aferent, lobulul clasic al ficatului este înconjurat, în medie, de șase tracturi portale și este axat pe ramura terminală a venei hepatice numită vena centrolobulară [2]. Viziunea „lobulară” și cea „acinară” a structurii hepatice sunt două viziuni echivalente, complementare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
găsit echivalentul în mai recent descrisul lobul secundar al lui Matsumoto, care este compus el însuși din șase până la opt lobuli primari. Pe când acinul este centrat pe tractul portal aferent, lobulul clasic al ficatului este înconjurat, în medie, de șase tracturi portale și este axat pe ramura terminală a venei hepatice numită vena centrolobulară [2]. Viziunea „lobulară” și cea „acinară” a structurii hepatice sunt două viziuni echivalente, complementare, precum cele doua fețe ale aceleiași monede. Cu toate acestea, „acinul lui Rappaport
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
caracteristice, adeseori văzute în combinație, includ: o densitate celulară crescută, mai mult decât dublul celei din parenchimului adiacent, cu nuclei măriți; un model de creștere trabecular, neregulat și subțire; structuri pseudoglandulare;un exces de acumulări lipidice în hepatocite;artere nepereche;tracturi portale intratumorale [3,4]. Detectarea unei invazii stromale califică leziunea ca fiind un CHC. Trebuie accentuat că nu orice CHC de mici dimensiuni (definit prin articolul consensual din 1995 ca un CHC măsurând mai puțin de 2 cm) reprezintă un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
colagenul de tipul IV. Observarea ultrastructurală confirmă o structură asemănătoare membranei bazale între celulele endoteliale și trabeculele de celule tumorale. Fluxul sanguin pentru CHC provine de la arterele nou formate, care sunt denumite „nepereche” sau „nontriadale” pentru că nu sunt parte a tractului portal. Tractul portal nu este prezent în țesutul CHC, totuși, la periferia tumorii, acesta este invadat de celulele neoplazice [3]. Imunohistochimie. CHC prezintă o pozitivitate citoplasmatică pentru HepPar 1 (aproximativ 90%), CEA, CD10, ABCB1/MDR1; poate fi pozitiv pentru AFP
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
tipul IV. Observarea ultrastructurală confirmă o structură asemănătoare membranei bazale între celulele endoteliale și trabeculele de celule tumorale. Fluxul sanguin pentru CHC provine de la arterele nou formate, care sunt denumite „nepereche” sau „nontriadale” pentru că nu sunt parte a tractului portal. Tractul portal nu este prezent în țesutul CHC, totuși, la periferia tumorii, acesta este invadat de celulele neoplazice [3]. Imunohistochimie. CHC prezintă o pozitivitate citoplasmatică pentru HepPar 1 (aproximativ 90%), CEA, CD10, ABCB1/MDR1; poate fi pozitiv pentru AFP, fibrinogen, CK
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
urina, care astfel ajunge să fie bogată În “cărămizile” viitorului “edificiu” litiazic. Dimensiunile rinichilor la adult sunt de aproximativ 12 x 6 x 3 cm, greutatea variază Între 120-200 g, sunt de culoare roșie brună și de consistență fermă. Atât tractul urinar masculin cât și cel feminin sunt formați din doi rinichi, fiecare continuat de un conduct numit ureter prin care urina ajunge la vezică, unde este stocată câteva ore Înainte de a fi eliminată. Dacă este să ne referim la modul
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
până la ora actuală? - incidența litiazei este semnificativ mai mare la cei care aparțin grupului HLA B27; - cistinuria este o boală cu transmitere autosomal recesivă, caracterizată printr-un defect de transport a cistinei, ornitinei, lizinei și argininei În tubii renali și tractul gastro-intestinal; - acidoza tubulară renală primară tip adult este o afecțiune cu transmitere autosomal dominant;hiperoxaluria congenitală, cu evoluție severă spre I.R.C., până la vârsta de 20 de ani, este o afecțiune ce se transmite autosomal recesiv;litiaza urică familială, ce se
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
care excreția renală a fosfatului este neconcordantă cu fosfatemia. E. Cistinuria Este o afecțiune cu transmitere autosomal recesivă, În care s-a constatat existența unui deficit de transport a aminoacizilor: cistina, ornitina, lizina și arginina, În tubii renali și În tractul intestinal. În cadrul acestei afecțiuni (din fericire rară) cistina, care este cel mai puțin solubil aminoacid, este excretată În exces În urină (nemaifiind absorbită În tubul contort proximal). Spun În exces pentru că se consideră că, un adult normal, poate excreta 19mg
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
și calculi coraliformi care nu sunt "de infecție"). Deși capitolul infecției urinare este cel mai bine explicat din toată etiopatogenia litiazei, trebuie subliniat faptul că, există un număr de pacienți cu litiază de origine metabolică, care dezvoltă infecții recurente de tract urinar cu bacterii producătoare de urează (struvitul poate precipita foarte bine cu oxalatul de calciu sau cistina). b) litiaza poate influența apariția infecției urinare cu germeni neproducători de urează. Prezentat schematic mecanismul este următorul: calculul (parțial sau complet obstructiv) ↓ staza
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
și viteza de conducere a "informației" dureroase. Receptorii viscerali sunt de obicei terminații nervoase libere, care sunt stimulați de variațiile de tensiune ale peretelui visceral (distensia unui organ cavitar producând excitația lor) sau stimulul chimic adus de substanța În contact. Tractul genito-urinar este Înzestrat cu receptori care răspund "dramatic" la distensie și la contracții puternice izometrice. Receptorii sunt prezenți mai ales În capsula renală și bazinet și semnificativ mai puțin la nivelul ureterului (BO-CE, 1981). Stimularea receptorilor situați În capsula renală
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
-a. Durerea variază de la moderată la violentă, fiind de obicei, constantă și chinuitoare. De multe ori iradiază În flanc și anterior spre hemiabdomenul corespunzător. Este Însoțită de grețuri, vărsături, inapetență și este accentuată (ca și În cazul altor obstacole pe tractul urinar superior) de consumul abundent de lichide!! c) Calcul blocant pe ureterul lombar și iliac Durere lombară flank pain Durere ureterală renal colic În aceste situații durerea este severă, localizată În unghiul costovertebral. Durerea poate deveni intermitentă, când calculul progresează
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
unor defecte enzimatice (gută primară, sindrom Lesch-N-ho) sau sunt rezultatul unor tulburări În excreția acidului uric (insuficiență renală, acidoză metabolică) au ca rezultat așteptat litiaza de acid uric. 5. Infecții urinare (În special cele recurente, frecvent asociate cu anomalii ale tractului urinar) vor fi asociate litiazei de struvit, fosfat de calciu sau urat de amoniu. 6. Abuzul de medicamente și, În special, uricozurice, diuretice, analgezice, vitamina C, sugerează o litiază de acid uric, oxalat de calciu sau fosfat de calciu. Cele
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
prestigiu din Statele Unite, durerea colicativă poate fi provocată atât de un obstacol intraluminal cât și de o compresine extrinsecă a ureterului) A. DUREREA COLICATIVĂ - obstacol intraluminal În afară de concrețiunile litiazice obstrucția intraluminală poate fi provocată și de: - Cheaguri ce pot obstrua tractul urinar superior. Aceste cheaguri apar În contextul unei hematurii abundente ce poate Însoți glomerulonefrite, hemofilie, dar mai ales În tumori renale parenchimatoase sau de uroteliu superior (calice, bazinet, ureter). O observație făcută de vechii clinicieni pare să nu-și fi
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
În amonte → distensia cavităților pielo-caliceale → secreția și eliberarea de PGE2 care determină: → vasodilatație arteriolară → creșterea fluxului sanguin renal → crește diureza → crește distensia pielo-ureterală; → sensibilizarea nervilor periferici la substanțe ca bradikinina și histamina → activarea receptorilor durerii; → crește contractilitatea musculaturii netede a tractului urinar (spasm). Se observă cum se Închide cercul vicios: Obstrucție Distensie pielo-caliceală PGE2 AINS inhibă sinteza de PGE2 ceea ce are ca efect Întreruperea acestui lanț, cu diminuarea semnificativă a durerilor și reducerea fenomenelor inflamtorii. Au fost aduse și unele obiecții
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
pacientului, dacă În termeni simpli, pentru “neinițiați,” explică acestuia ce se va petrece În sala de operație și În salonul de Îngrijire postoperatorie sau de terapie intensivă (dacă este cazul). Așa cum s-a subliniat În capitolele precedente, boala litiazică a tractului urinar este de cele mai multe ori invalidantă, iar În lipsa unui tratament corespunzător conduce la complicații dintre cele mai severe ca: insuficiență renală acută sau sepsis sever, asociat cu multiple disfuncții organice. Diagnosticarea precoce și aplicarea tratamentului adecvat se impun cu necesitate
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
În insuficiența renală . Ureter = conductul care transportă urina din rinichi În vezică. Urodinamică = investigare detaliată a funcției vezicale și uretrale prin măsurarea presiunii În vezică (și În rect) În timpul umplerii și al golirii. Urografie intravenoasă = metodă radiologică de examinare a tractului urinar, Începând cu rinichii și terminând cu vezica, după injectarea intravenoasă a unor substanțe opace pentru razele X. Ureterolitotomia = intervenția prin care, secționându-se diversele planuri musculoaponevrotice până la ureter, se secționează ureterul, se extrage calculul și se Închide breșa creată
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
Valoarea apro- decontării bată pentru ──────────────────────────────────── decontare a Numărul Termen Valoare Nr. și data fazelor recep- Cod Denumirea temei Cod sub fazei de de- aprobată procesului ționate cumu- tema program contare pentru verbal de lata de la din con- decon- recepție începutul tract tare^1) anului ^2) (mii lei) Total Din care, (mii lei) achitat (mii lei) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 6 7 8 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── I. Executantul (denumirea) A 1. A 2. B 3. Total X X X X ÎI. Executantul (denumirea
INSTRUCŢIUNI Nr. 178 din 8 martie 1994 cu privire la modul de încasare a contribuţiei, finanţarea cheltuielilor aprobate, evidentierea şi raportarea Fondului special pentru cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110700_a_112029]
-
de urină: 1. Sumar de urină 2. Dozare glucoză 3. Urocultura (inclusiv cu antibiograma) IDR la PPD Coprocultura Examen coproparazitologic Probe paraclinice: 1. Electrocardiograma 2. Ecografie generală 3. Examen radiologic toracopulmonar (radioscopie, MRF sau radiografie față ± profil) 4. Ex. radiologic tract digestiv superior cu ajutorul substanței de contrast (inclusiv urmărirea tranzitului intestinal la nivelul colonului - pasaj anterograd) 5. Ex. radiologic craniu în mai multe incidente, inclusiv sinusuri ale feței 6. Frotiu PAP 7. Ex. radiologic coloana vertebrală pe segmente 8. Probe respiratorii
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129609_a_130938]
-
de urină: 1. Sumar de urină 2. Dozare glucoză 3. Urocultura (inclusiv cu antibiograma) IDR la PPD Coprocultura Examen coproparazitologic Probe paraclinice: 1. Electrocardiograma 2. Ecografie generală 3. Examen radiologic toracopulmonar (radioscopie, MRF sau radiografie față ± profil) 4. Ex. radiologic tract digestiv superior cu ajutorul substanței de contrast (inclusiv urmărirea tranzitului intestinal la nivelul colonului - pasaj anterograd) 5. Ex. radiologic craniu în mai multe incidente, inclusiv sinusuri ale feței 6. Frotiu PAP 7. Ex. radiologic coloana vertebrală pe segmente 8. Probe respiratorii
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129607_a_130936]
-
cu antibiograma) 4. Dozare proteine urinare IDR la PPD Coprocultura Examen coproparazitologic Amprenta anală Examen microscopic în parazitologie Probe paraclinice: 1. Electrocardiograma 2. Ecografie generală (abdomen + pelvis) 3. Examen radiologic toracopulmonar (radioscopie, MRF sau radiografie față +/- profil) 4. Examen radiologic tract digestiv superior cu ajutorul substanței de contrast (inclusiv urmărirea tranzitului intestinal la nivelul colonului - pasaj anterograd) 5. Examen radiologic craniu în mai multe incidente, inclusiv sinusuri ale fetei 6. Frotiu PAP 7. Examen radiologic coloana vertebrală pe segmente 8. Probe respiratorii
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]