9,719 matches
-
în: a) capital în valută liber convertibilă; b) mașini, utilaje, mijloace de transport, subansamble, piese de schimb și alte bunuri; c) servicii, drepturi de proprietate industrială și intelectuală - brevete, licențe, know-how, mărci de fabrică și de comerț, dreptul de autor, traducător, editor, cunoștințe și metode de organizare și conducere; d) profituri în valoarea liber convertibilă și în lei obținute, în condițiile legii, din activitățile realizate în România. Cheltuielile principale sunt cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achiziție, cheltuieli de
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Laura Aprodu s-a născut în 1974 la București. În 1996 a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București (secția rusă -engleză). A lucrat ca traducător în Rusia, apoi în China. Odată revenită în țară, și-a redirecționat activitatea spre producția de televiziune. A câștigat câteva premii la concursuri de poezie și proză. Publică articole și texte literare în diverse reviste românești și din diaspora și
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
nu poate face abstracție de faptul că acest subiect nu a fost străin nici dramaturgiei românești. Dintre piesele de inspirație mitică, amintim tragedia în trei acte Electra, de Edgar Th. Aslan (1896Ă, cu un vers fluent, datorat activității de încercat traducător al autorului. E o piesă cu neașteptate lovituri de teatru, apariții supranaturale, ciocniri violente între eroi, potrivit gustului vremii pentru montări fastuoase, de mare spectacol. Se cuvine remarcat faptul că strădaniile unor mari actori ai vremii au avut meritul de
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
Florin Piersic jr este absolvent al Academiei de Teatru și Film, Secția actorie, promoția 1991. În 1999 traduce din limba franceză romanul Omul sen timental de Javier Marías, dar cartea nu este publicată din lipsa unui traducător de limbă spaniolă care să confrunte tra ducerea lui Piersic jr cu originalul lui Marías. Începe să traducă din limba engleză piese de teatru contem poran, parte din ele fiind produse în regim independent. One-man-show-ul Sex, Drugs, Rock&Roll de
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
al juriului la Festi valul Alternative, Târgu Mureș, 2004), precum și lungme traje (Fix Alert - premiul special al juriului la B-Est Film Festival, București, 2005; premiu pentru debut la Premiile UCIN, 2006; Eminescu vs Eminem). Din 2006 începe să colaboreze ca traducător din limba engleză pentru revista FHM, iar mai apoi, ca editorialist pentru revistele Eva, 24-FUN, HBO, The One, Max. În 2008-2009 lucrează ca actor pentru producțiile cinema tografice Călătoria lui Gruber (regia Radu Gabrea), Con tratimp 2 (regia Jesús del
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Dan Alexe În. 1961) este scriitor, cineast, jurnalist și traducător. A realizat filme documentare în Cecenia, Afganistan, Pakistan, Kosovo și Asia Centrală. în România, a făcut parte ‒ împreună cu Dan Petrescu, Luca Pițu, Alexandru Călinescu, Sorin Antohi, Liviu Antonesei ‒ din așa-nu mitul „grup de la Iași“, care în anii ’80 a căutat
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Strabon că romanii, când le venise în cap să verifice dacă în creierii munților mai existau porțile de aramă ale lui Alexandru, aveau nevoie de 70 de tălmaci. Am depus cartea și am lăsat Logosul să mă traverseze: — 70 de traducători, mai mulți decât numărul bucă tarilor și femeilor ușoare ce veneau în urma armatei cu bagajele și cățelușii de companie pe care un trântor de sclav creștin îi botezase, nu se știe de ce, Gog și Magog; tălmaci utili pentru ca oștirea să
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Fișele bibliografice sunt dispuse conform clasificării zecimale internaționale, pe genuri, alfabetic și cronologic. Sunt excelent redactate, cu o desăvârșită concizie, dar pe deplin edificatoare, cu o intuiție exactă a sensurilor esențiale specifice operei și personalității scriitorului respectiv, relevând și contribuția traducătorilor și comentatorilor români. în această vastă și impresionantă bibliografie, îndrăznesc, în limita spațiului, să menționez câteva aspecte semnificative. De pildă, în perioada interbelică, opera lui Cehov a fost tradusă și comentată în 293 de poziții bibliografice. într-un articol intitulat
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
din zona culturii "înalte"), lucru valabil mai ales în ceea ce privește colecțiile literare. De la finele anilor '50 și până la încetarea activității, se poate observa din nou o scădere semnificativă a numărului de titluri. O parte dintre cei care prefațează volumele sunt și traducătorii acestora (Al. Philippide, Lucian Boz, Petre Solomon, Ion Biberi, Mihai Beniuc etc.). Altă categorie de prefațatori era cea a vocilor de autoritate (ideologică): N. Moraru, Ion Călugăru etc. Multe dintre prefețe sunt preluate direct din ediții rusești, semn al unei
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
vocilor de autoritate (ideologică): N. Moraru, Ion Călugăru etc. Multe dintre prefețe sunt preluate direct din ediții rusești, semn al unei neîncrederi în capacitatea cititorilor profesioniști români de a înțelege corect universul literar sovietic. În multe cazuri nu este precizat traducătorul, ediția nu are un prefațator sau un minimum discurs de escortă (nu este doar cazul cărților de propagandă și de popularizare, ci și al celor de beletristică). Mai ales în primii ani, avem de-a face cu volume editate în
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
provincie ale Cărții Ruse, presupunem că, la nivel de orașe, nu a existat propriu-zis un plan editorial. Cărțile au fost publicate aici cel mai probabil ocazional și ele au servit necesităților organizării activităților cultural-agitatorice din teritoriu. Dintre cei 335 de traducători, doar 125 au tradus minimum 2 titluri (adică 38%), cei mai activi fiind: Rostislav Donici, Al. Philippide, Ada Steinberg, Izabela Dumbravă, George Lesnea, Andrei A. Ivanovski, Tatiana Berindei, Eusebiu Camilar și Cezar Petrescu 27. La începutul anilor '40, cititorii care
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
a traducerilor va fi rezolvată prin concursul neprețuit pe care îl vor da cei mai de seamă scriitori români"28. Se găsise o soluție pentru această problemă extrem de dificilă, întrucât editura își propunea să publice într-un ritm alert, iar traducătorii erau puțini. Desigur, prin intermediul Librăriei Cartea Rusă erau aduse cărți și presă de la Moscova, dar ele se adresau fatalmente unui public încă restrâns și, în consecință, nu puteau produce impactul de masă scontat. O parte dintre acești scriitori-traducători erau cunoscători
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
cum era, de pildă, N. Moraru, originar din Tighina-Basarabia și fost ilegalist), alții învață probabil "din mers", fiind cooptați ca prim-interpreți ai culturii rusești, unii dintre ei pregătindu-se să ocupe posturi diplomatice (cazul lui Mihai Beniuc, prezent ca traducător și prefațator, care între 1946-1948 va fi consilier cultural al ambasadei României la Moscova.) După aproape un an de activitate, această strategie dăduse deja roade bogate. Gruparea în jurul Cărții Ruse a unui grup din ce în ce mai mare de scriitori, traducători și artiști
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
prezent ca traducător și prefațator, care între 1946-1948 va fi consilier cultural al ambasadei României la Moscova.) După aproape un an de activitate, această strategie dăduse deja roade bogate. Gruparea în jurul Cărții Ruse a unui grup din ce în ce mai mare de scriitori, traducători și artiști plastici, se spunea într-un articol din "Veac nou", "a creat un spirit de emulație" - "Atât creatorilor de cultură, cât și consumatorilor li s-au înfățișat perspective noi"29, care promiteau să genereze "o nouă cultură", tocmai datorită
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
asupra felului în care trebuie reflectate aceste opere, datorită dezbaterilor care se iscau în jurul transpunerilor în limba română, ce funcționau ca niște "corective"30. Pe parcursul anului 1954, "Veac nou" lansa o anchetă la care erau invitați să participe scriitori și traducători consacrați. Deschisă la finele epocii staliniste, această dezbatere își permitea să transgreseze, în bună măsură, cercul strâmt al ideologiei, analizând și unele aspecte "formaliste" ale muncii de traducere. Primul care se pronunța era Cezar Petrescu 31, care se putea lăuda
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
să transgreseze, în bună măsură, cercul strâmt al ideologiei, analizând și unele aspecte "formaliste" ale muncii de traducere. Primul care se pronunța era Cezar Petrescu 31, care se putea lăuda, nu numai la Cartea Rusă, cu o bogată experiență de traducător. După o trecere - "canonică" - în revistă a produselor meschine, prost croite, ciuntite și fără perspectivă ale "industriei deșeurilor literare" de dinainte de 1944, Cezar Petrescu vorbea despre soluția utilizată de edituri la finele anilor '40: acel binom traducător-stilizator, ce presupunea un
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
legate de editurile prezentului: lipsa unui program coerent de opere complete, semn al unei carențe culturale, tendința unora dintre traducătorii-stilizatori de a imprima textului propriul stil, etc. Revenit în dezbaterea publică după o interdicție de 2 ani33, Iorgu Iordan solicita traducătorului o bună cunoaștere a limbii textului original, găsind, în acest sens, neajunsuri în cazul lui Cezar Petrescu și al Otiliei Cazimir și, prin contrast, cuvinte de laudă pentru un traducător de elită precum George Lesnea 34. La acel moment încă
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
publică după o interdicție de 2 ani33, Iorgu Iordan solicita traducătorului o bună cunoaștere a limbii textului original, găsind, în acest sens, neajunsuri în cazul lui Cezar Petrescu și al Otiliei Cazimir și, prin contrast, cuvinte de laudă pentru un traducător de elită precum George Lesnea 34. La acel moment încă aflat sub "observație clinică", după ce, timp de mai bine de 6 ani, opera sa fusese pusă la index, Tudor Arghezi alege să utilizeze în articolul Edituri și tălmăciri 35 obișnuitul
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
1950: 130; 1951: 207; 1952: 122; 1953: 88 și 1954: 80. 26 Afirmația este sprijinită și de faptul că, în 1950, de pildă, editura anunțase că, dintre cele 1.105.000 exemplare tipărite, 673.000 erau broșuri agitatorice. 27 Printre traducători se numărau și: Miron Radu Paraschivescu (7 titluri), S. Sanielevici (7), Demostene Botez (6), Otilia Cazimir (6), Emma Beniuc (6), Cicerone Theodorescu (6), Tudor Arghezi (5), Petru Comarnescu (5), Radu Boureanu (4), Victor Tulbure (4), Lucia Demetrius (4), Marcel Aderca
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
28 Fohrer, Julien. Editura Cartea Rusă. În: "Veac nou", an I, nr. 2, 17 decembrie 1944, p. 2. 29 Un bilanț. În: "Veac nou", an I, nr. 38, 25 august, 1945, p. 2. 30 Ibidem. 31 Petrescu, Cezar, Traducerile și traducătorii. În: "Veac nou", an X, nr. 29, 4 iunie 1954, p. 2. 32 Botez, Demostene. În problema traducerilor. În: "Veac nou", an X, nr. 30, 11 iunie 1954, p. 2. 33 Asupra acestui aspect vom reveni într-un capitol separat
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
Nu le aduc streinii, ci ni le face toate/ Un pămîntean d-ai noștri, o rudă sau un frate." (Gr. Alexandrescu, Toporul și pădurea) Cele mai multe rele pentru prozatorul Vulpescu, ca și pentru poetul și dramaturgul cu același nume, vin din partea traducătorului Vulpescu, ale cărui performanțe excepționale în transpunerea românească a lui Villon și Rabelais, a lui Jarry și Charles d^Orléans, a poeților Pleiadei, i-au umbrit pe nedrept celelalte împliniri creatoare. (Și fiindcă tot ne aduse vorba: contrar unor afirmații
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
celelalte împliniri creatoare. (Și fiindcă tot ne aduse vorba: contrar unor afirmații apărute recent în presă, cele patru volume ale integralei Villon n-au fost niciodată încredințate unei edituri, spre a se putea invoca eșecul tentativei, imputabil spiritului refractar al traducătorului. Pot să spun în schimb, informat direct de cel în cauză, că apariția monumentalei lucrări stă sub auspicii favorabile și că îi va respecta neabătut exigențele, de la cele de ordin estetic și tehnic pînă la cele privind ortografia.) Sînt injustiții
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
Profesor emerit Lauri LINDGREN Universitatea din Turku, Finlanda Barbu Brezianu a murit la București în 14 ianuarie 2008, la aproape 99 de ani. În Finlanda e cunoscut drept prim traducător al Kalevalei în limba română, în patria sa drept critic și istoric de artă. Barbu Brezianu (n. la 18 martie 1909) a urmat liceul la București, la renumitul Liceu "Spiru Haret", pe care l-a absolvit în 1928. Încă din
Un punct de vedere finlandez despre Barbu Brezianu by Profesor emerit Lauri LINDGREN () [Corola-journal/Journalistic/8714_a_10039]
-
fost reeditată în anul 1999 (ortografia a fost adusă la zi, iar textul a fost revizuit și stilizat ușor), în cinstea aniversării a 150 de ani de la publicarea Kalevalei. În același an s-a organizat la Helsinki un congres al traducătorilor Kalevalei, la care a participat și cel mai vârstnic dintre ei - Barbu Brezianu. El i-a adăugat noii sale traduceri o postfață pe care a semnat-o "b.b.b.", așa cum își semnase și primele creații literare, de prin 1930
Un punct de vedere finlandez despre Barbu Brezianu by Profesor emerit Lauri LINDGREN () [Corola-journal/Journalistic/8714_a_10039]
-
în numele unui ideal de perfecțiune, desigur, dar și al nevoii de a adînci cunoașterea limbii celuilalt și, pe de altă parte, de a extinde orizontul propriei limbi și de a-i activa toate resursele. În această perspectivă abstractă și teoretică, traducătorul apare ca o persoană dintre cele mai interesante, care poate atrage mult rîvnite asemănări: fiind în esență mediator, îl are de partea lui pe Hermes; sau, ca neobosit purtător și ocrotitor de sensuri, se poate așeza în rînd cu sublimii
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]