43,783 matches
-
Iar dacă generalizarea s-ar dovedi întemeiată, ar fi și primejdios. 1 Elitele intelectuale între Est și Vest, în „A Treia Europă“, 5/2001, p. 55 ș.u. 2 William M. Johnston, Spiritul Vienei. O istorie intelectuală și socială 1848-1938. Traducere de Magda Teodorescu. Polirom, 2000, p. 360. 3 György Konrád, Mai visează cineva la Europa Centrală?, în Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii. Antologie coordonată de Adriana Babeți și Cornel Ungureanu. Polirom, 1997, p. 269.
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
de conceput. Tonul relatării este mereu calm, decent și reținut. Pomenind de momentul morții soțului, Nadejda Mandelștam scrie doar atât: „o femeie în starea în care mă aflam eu atunci nu e în stare să se concentreze asupra vreunui lucru.“ Traducerea acestei cărți aparține reputatului Nicolae Iliescu, fin cunoscător al literaturii ruse și traducător cu vastă experiență, ce reușește să redea cu fidelitate mișcările infinitezimale ale memoriei precum și nuanțele sentimentale, de la cele mai acute la cele mai vagi. Pentru că este o
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
Cronicar La Rovine în cîmpii... Un spiritual, ca de obicei, articol despre fotbal scrie dl Viorel Moțoc în numărul 45 din Academia Cațavencu. Referindu-se la „orezăria” (traducere din engleză), care a fost stadionul Ghencea în timpul meciului Steaua-Loverpool din Cupa UEFA, autorul comentariului își amintește că istoria noastră a mai cunoscut bătălii în care ne-am atras dușmanii prin niscai mlaștini: la Călugăreni, la Rovine. Să nu uităm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
de construcție. Constantin Popescu este destul de naiv să potrivească în text oricum și orice semn pentru un surplus de efect. Când livrescul nu e explicit (autorul mai are de indicat anul apariției filmelor, paginile din cărți și cine a făcut traducerea citatului), coincidențele care se vor semnificative, pline de sens, metaforice sunt artificiale. Când Faianță mănâncă mîncare chinezească, la știri tocmai se vorbește despre un mafiot chinez tranșat și folosit ca ingredient culinar. Constantin Popescu știe că scrie neconvingător; de multe
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi O explozie întârziată Am remarcat târziu, la peste un an de staționare secretă pe raftul unei librării, traducerea Societății spectacolului, extraordinara carte din 1967 a lui Guy Debord, o adevărată platformă teoretică pentru revoltele studențești șaizecioptiste. (În același an apărea și Tratatul despre bunele maniere spre folosința tinerelor generații, sub semnătura celuilalt papă al situaționismului, Raoul Vaneigem.) Ediția
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
texte și filme doctrinare și se manifestă ca lider de opinie și de conștiință în deceniile 7 și 8. În noiembrie 1994, grav bolnav, se sinucide. Au trecut aproape patru decenii, iar Societatea spectacolului a cunoscut nenumărate ediții, comentarii și traduceri. Cu toate acestea, după mărturisirile autorului ei, în tot acest timp nu a schimbat nici măcar un cuvânt din cuprinsul ei. Cele 221 de teze, grupate în nouă secțiuni, demontează mecanismele de alienare ale societății contemporane prin conceptul tutelar și original
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
Reflex ușor de înțeles, un autor care lezează narcisic având nevoie, la rându-i, de „garanții” pentru poziția sa distinctă și expusă. Din fericire, cartea, excelent scrisă și argumentată, nu necesită așa ceva. Guy Debord, Societatea spectacolului. Comentarii la societatea spectacolului, traducere și note de Ciprian Mihali și Radu Stoenescu, EST -Samuel Tastet Editeur, București, 2001. Valentin Protopopescu, Cioran în oglindă. Încercare de psihanaliză, Editura Trei, București, 2003.
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
candidat sigur la Partidul „România Mare”. Cel puțin ca mod de gîndire! l Din presa de la finele primei săptămîni din octombrie, aflăm că dl Năstase a reproșat versiunii românești a Raportului de țară întocmit de Comisia Europeană că este o „traducere fără suflet”. În Dilema nr. 552, la rubrica Cu ochii-n 3,14, citim într-o notă că firma Adorama are următoarea reclamă: „ Mobila ta de suflet”. Un suflet bine mobilat, zice glumeț autorul notei. Suflete, bun la toate, zicem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
Raportul de țară alcătuit de Comisia Uniunii Europene i-a divizat pe vorbitorii de limbă engleză din țara noastră. Oricum, din punctul de vedere al premierului Năstase, limba engleză poate fi tradusă în două chipuri: cu sau fără suflet! Dacă traducerea realizată de reprezentanții Comisiei UE la București ar fi fost făcută cu suflet, din ea ar fi rezultat că România are economie de piață funcțională, așa cum s-a tradus la Palatul Victoria. ADEVĂRUL a mers la început pe traducerea Puterii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
Dacă traducerea realizată de reprezentanții Comisiei UE la București ar fi fost făcută cu suflet, din ea ar fi rezultat că România are economie de piață funcțională, așa cum s-a tradus la Palatul Victoria. ADEVĂRUL a mers la început pe traducerea Puterii considerînd că România a căpătat certificat de economie funcțională de piață. EVENIMENTUL ZILEI a folosit varianta traducerii fără suflet, ca și ZIUA de altfel, trăgînd concluzia că România a rămas din nou repetentă, ca dl Goe. Fraza cu pricina
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
fi rezultat că România are economie de piață funcțională, așa cum s-a tradus la Palatul Victoria. ADEVĂRUL a mers la început pe traducerea Puterii considerînd că România a căpătat certificat de economie funcțională de piață. EVENIMENTUL ZILEI a folosit varianta traducerii fără suflet, ca și ZIUA de altfel, trăgînd concluzia că România a rămas din nou repetentă, ca dl Goe. Fraza cu pricina a fost analizată, la cererea Agenției Mediafax de una dintre expertele de la Economist Intelligence Unit, Joan Hoey, care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
limbii engleze. Ca să nu rămână însă românii, mai ales cei de la Palatul Victoria, cu impresia că și au și n-au economie de piață funcțională a fost nevoie de intervenția purtătorului de cuvînt al Comisarului pentru extindere, care a certificat traducerea fără suflet, cea în care România nu are deocamdată economie de piață funcțională. Într-unul dintre cele mai dure editoriale ale sale la adresa partidului de guvernămînt, Cornel Nistorescu afirmă în Evenimentul zilei că România are o economie funcțională pentru PSD
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
filosofia care a dus la sărăcirea României în tranziție. O filosofie politicianistă de pe urma căreia la noi s-au făcut reforme numai la cererea Occidentului, totodeauna cu mare întîrziere față de alte țări fost comuniste. Revenind la sintagma premierului Năstase, aceea cu traducerea fără suflet, cum e posibil ca prim-ministrul să se joace astfel de-a vorbele și de-a traducerea într-o chestiune atît de serioasă? Fiindcă altfel e și mai rău. Adică dacă premierul știe doar aproximativ limba engleză pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
reforme numai la cererea Occidentului, totodeauna cu mare întîrziere față de alte țări fost comuniste. Revenind la sintagma premierului Năstase, aceea cu traducerea fără suflet, cum e posibil ca prim-ministrul să se joace astfel de-a vorbele și de-a traducerea într-o chestiune atît de serioasă? Fiindcă altfel e și mai rău. Adică dacă premierul știe doar aproximativ limba engleză pe care o vorbește și o ascultă fără translator. Fiind și “sufletist” dl Năstase poate băga România în cine știe ce buclucuri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
Adriana Bittel Vreau să atrag atenția asupra unei cărți apărute de curînd la Editura Albatros, Tinerețea unui comisar politic de Miron Bergmann. E vorba despre o traducere: romanul a fost publicat inițial în Franța, la Ed. Lattés, deducem că după 2000 (pe contrapagina de titlu nu se specifică, așa cum s-ar fi cuvenit, anul), de vreme ce are ca subtitlu O jumătate de secol mai tîrziu, iar subiectul îl
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
de la o sugestie de homoerotism la practici oculte). Nouă și interesantă e însă perspectiva asupra epocii și oamenilor, din punctul de vedere al comisarului politic, deși, recunosc, mi-ar fi plăcut mai mult o memorialistică cinstită decît un "roman autobiografic". Traducerea (Mihaela Bușoiu) e uneori cam neglijentă. Cel mai ciudat e că nici traducătoarea, nici redactorul (Olga-Silvia Turbatu) nu l-au citit niciodată pe Labiș, altfel nu retraduceau din franțuzește cunoscutele versuri din Primele iubiri ("Eu curg întreg în acest cîntec
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
publice de monumente: documente și corespondență și Eseuri inedite despre Brâncuși. Constantin Brâncuși, Aforismi (în colecția Carte d'artisti n. 20) A cură di Paola Molă Ed. Abscondita, Milano, 2001 Concepția editorială și condițiile grafice de excepție caracterizează selecția și traducerea italiană a primelor 121 de aforisme brâncușiene, afectuos și admirativ omagiu adus de Paola Molă - autoarea esențialei monografii italiene Studi șu Brâncuși (Solchi, Milano, 2000) și curătoarea recentei expoziții de la Veneția - gândirii și verbului sculptorului de la Hobița. Selecția propriu-zisă este
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
primelor 121 de aforisme brâncușiene, afectuos și admirativ omagiu adus de Paola Molă - autoarea esențialei monografii italiene Studi șu Brâncuși (Solchi, Milano, 2000) și curătoarea recentei expoziții de la Veneția - gândirii și verbului sculptorului de la Hobița. Selecția propriu-zisă este urmată de traducerea italiană a eseului Brâncuși de Ezra Pound, publicat în 1921 în paginile revistei new yorkeze "The Little Review", apoi de cea a studiului Constantin Brâncuși. A Summary of Many Conversations, publicat în "The Arts", New York, n. 4, iulie 1923 și
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
Paul Morand la catalogul expoziției Brâncuși din 1926 de la Brummer Gallery, de reproducerea articolului lui Eugenio Montale, Visita al bisbetico Brâncuși detto "Fidia senza l'aneddoto", apărut în numărul din 1 mai 1953 al cotidianului "Corriere della Serra", si de traducerea Annei Chiara Cimoli a articolului lui Henri-Pierre Roché, Souvenirs sur Brâncuși, publicat în numărul 29 din mai 1957 al revistei pariziene "L'Oeil". În prezentarea editorului se menționează: "La Paris, unde ajunge în 1904, Brâncuși participa la mișcările avangardiste, îi
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
mai târziu, cruciații cucereau Constantinopolul, prilej cu care s-au furat la greu tehnologii nemaivăzute până atunci de europeni" (zi-de-zi.ro). Oricum, pentru cei cărora o schimbare de construcție prepozițională li se pare un fleac, am putea propune exerciții de traducere din româna standard în limbajul familiar-argotic actual; de pildă, a se odihni bine devine a băga odihnă la greu : "așa că am băgat odihnă la greu, am învățat să nu mai pun totul la suflet" (eva.ro).
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
existență insulară. Din păcate, nici după stabilirea în țara de adopție lucrurile nu au luat o altă turnură. Bariere de limbă (de accent), economice, de standard social au făcut ca șansele sale de socializare să rămînă mai degrabă utopice. Superba traducere a lui Alexandru Al. Șahighian conferă versiunii românești a acestei cărți poezie și precizie. Iar misiunea traducătorului nu a fost deloc una simplă. Multe dintre judecățile autoarei au drept punct de pornire subtilități semantice ale unor cuvinte germane. Pentru a
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
construcții lexicale mai greu de înțeles. Inteligentă, rafinată, directă, incomodă, iconoclastă, Hertha Müller zugrăvește lumea contemporană în culorile ei reale. Chiar dacă adevărurile din scrisul său continuă să doară, în Germania are reputația unei mari scriitoare, fiind propusă pentru Premiul Nobel. Traducerea cărții Regele se-nclină și ucide reprezintă și pentru cititorii români un bun prilej de a face cunoștință cu opera sa.
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
demisiona din fruntea României literare în semn de protest la Tezele din iulie (episod reluat de zeci de ori), prietenii îl vor trăda, va ieși din sistem, va pierde tot, va fi "marginalizat social", romanele îi vor fi împiedicate la traducere, va fi adevăratul disident (p.349), dar se va întoarce în țară contrariindu-i pe toți, stârnind invidie, scriind "două dintre romanele mele cele mai dense: Îngerul de gips și Bunavestire. Or, ce semn mai categoric, mai clar, al libertății
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
îți dai seama ce viață scurtă au luările de atitudine, militantismul, mania de a vorbi despre politică și administrație, când comentezi un spectacol cu Romeo și Julieta." Un frumos poem de Fermin Heredero Salinero, Din înalturi până-n străfundul amărăciunii, în traducerea lui Horia Bădescu. l Revista RAMURI, a intrat în al 100-lea an de la înființare. Le urăm viață cât mai lungă și trecem mai jos premiile revistei pe 2004, acordate la finele anului trecut: Opera Omnia - D.R. Popescu, Proză - Dumitru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
Simona Vasilache Antologia pare, chiar mai mult decît traducerea, "fructul" unei iubitoare trădări. Se întîmplă așa pentru că opera "de autor" își are mai totdeauna liniile ei de forță, regulamentul de ordine interioară, altfel spus, propriile criterii de organizare în texte, volume, perioade. În asemenea condiții, cel care pune lucrurile
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]