KorAP: Find »[drukola/base=transă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 ...157 >

3,911 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454

Întîmplă ? spun către șofer. V-a plătit ? — Cinci sute de lire, spune acesta și-mi face cu ochiul. Fata mea, dac-aș fi În locul tău, nu i-aș da drumul. Cinci sute de lire ? O, Doamne. Mersi, spun ca În transă. Vreau să spun, pentru că m-ați adus. Simțindu-mă ca Într-un vis, cobor din autobuz și pornesc spre ușa de la intrare În clădire. Dar Lissy se află deja acolo și mi-o deschide ea. Ăsta e un autobuz, sau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
Ea e cea datorită căreia ne-am Întîlnit ! — P-poftim ? Nu. Nu pot să cred una ca asta. Ăsta e noul ei prieten ? Ăsta e Phillip ? Dar cred că e sărit de șaptezeci de ani ! Îi strîng mîna ca În transă, și constat că e uscată ca un pergament, exact ca a bunicului meu și reușesc cu greu să Încropesc o mini-conversație de serviciu, despre vreme. Dar tot timpul ăsta sînt absolut șocată. Vă rog să nu mă Înțelegeți greșit. N-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
pe fundal de cer albastru, În costumul lui de cowboy. Îmi zîmbește scurt și aproape imperceptibil, și simt că-mi revine buna dispoziție. A venit să mă salveze. Trebuia să mă gîndesc că așa va face. — Bună, zic, ca În transă. Să fac prezentările, el e... — Jack e numele meu, mă Întrerupe blînd. SÎnt un prieten de-al Emmei. Emma... Mă privește, fără nici o urmă de expresie. Mi-e teamă că e nevoie de tine. — Of, zic vizibil ușurată. Ei, asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
Flake din mîna mea. — Îi plac hainele, dar nu e o victimă a modei, spune Jack pe ecran. Cel mai adesea, o vezi În blugi... Artemis se uită siderată la jeanșii mei Levis. — ... și o floare În păr... Ca În transă, ridic o mînă și-mi ating agrafa În formă de trandafir din păr. Doar nu... Doar nu vorbește despre... — O... Doamne ! spune Încet Artemis. — Ce ? zice Caroline, de lîngă ea. Îi urmărește privirea și expresia i se schimbă total. — O

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
contează cel mai mult pentru ea. Mă uit la chipul lui cald și serios de pe ecran și simt că mă Înțeapă ușor ochii. — Dar e curajoasă și bună la suflet și ia viața În piept... Clatină din cap ca În transă și zîmbește spre moderator. Îmi... cer scuze. Nu știu ce m-a apucat. Cred că m-am lăsat ușor dus de val. Am putea să... E Întrerupt brusc de moderator. Dus de val. S-a lăsat ușor dus de val. Asta e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
adaugă și o voce, peste toate sunetele normale de oameni care merg pe stradă și de autobuze care frînează și de mașini care claxonează. E o voce de bărbat. Deschid ochii, clipesc În lumina soarelui și mă uit ca În transă la doi ochi verzi pe care parcă Îi știu de undeva. Apoi, brusc, Îmi dau seama și de unde. E Aidan, de la barul cu shake-uri. — S-a Întîmplat ceva ? zice. Ești OK ? Preț de cîteva momente n-am nici cea mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
de noi se apropie o femeie În jeanși negri. Trebuie să Înceapă ! spune radioasă. Parcă m-a trezit cineva dintr-un vis cu o palmă. — Trebuie... să mă duc și s-o văd pe Lissy cum dansează, spun ca În transă. — Bine. Păi, atunci, te las. Asta-i tot ce-am avut de spus. Jack se ridică Încet În picioare, după care se Întoarce cu fața spre mine. A, și Încă ceva. Mă privește cîteva clipe În tăcere. Emma, Îmi dau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393

Eu mă mulțumesc cu puțin. Toți trebuie să ne mulțumim cu puțin... Și mai ales dumneavoastră, care i-ați citit, cu siguranță, pe antici. Unde e virtutea, unde e sobrietatea, unde e disprețul față de lustrul artificial și inutil? ARTUR (În transă.): Unde... GARDIANUL: Păi? Și ce dacă n-avem trompeți? Și ce dacă n-avem public? Trebuie să ne fortificăm mintea și trupul, trebuie să trăim și să murim ca niște stoici... ARTUR: Zenon din Citium, Chrisippos, Seneca, Epictet... GARDIANUL: Sextus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
ARTUR (I-o întinde, i-o aprinde.): Mai spune... GARDIANUL (Alintându-se.): Ce să mai spun? Nu mai spun nimic! ARTUR: Poftim, ia-le și pe astea... (Îi dă tot pachetul.) GARDIANUL (Bravând.): Ce să spun! Ca să spun! (Cade în transă.) Execuțiile, domnule, erau ceva sfânt! Da, ceva sfânt și înălțător... Și educativ în același timp... Încă ne țineam bine... Domnule, n-aș vrea să plecați dintre noi cu o impresie atât de proastă despre noi... N-aș vrea să părăsiți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
locuri și cum se cățărau pe acoperișuri și prin balcoane... Și jidanii care aveau ferestrele spre piață... luau bani frumoși, că nimeni nu se zgârcea și plătea oricât pentru o vedere mai de ansamblu... ARTUR: Tu unde locuiai? GARDIANUL (În transă.): Și ce discursuri ținea guvernatorul, ce discursuri! Îți venea să plângi, până și osânditului îi dădeau lacrimile... Iar corul de copii pierduți începeau să cânte... (Intonează cu vocea tremurată.) Nu-ți fie fricăăă de o casăă nouăăă.... Și lasăăă... și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
se scobește între dinți cu o jumătate de chibrit.) MACABEUS: Mai bine fă ceva de mâncare. PARASCHIV (Începe să clatine din cap.) MACABEUS: Auzi?... Îmi ghiorăie mațele. PARASCHIV (Clatină tot mai puternic din cap.) MACABEUS: Curăță niște cartofi! PARASCHIV (În transă nervoasă.): Nu... nu... nu... nu... nu... MACABEUS ( Se ridică, vine în spatele lui PARASCHIV și-l lovește puternic cu piciorul.) PARASCHIV: Nu da! MACABEUS (Blând.): Curăță! PARASCHIV (Se ridică de jos, se duce la sacul cu cartofi.) MACABEUS ( Se așază pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
PARASCHIV: A, se termină foarte încet... MACABEUS: Cât de încet? PARASCHIV: Dumnezeu e ca picătura din sticlă... Pare că nu mai e, dar dacă știi să aștepți îți umezește fundul paharului... MACABEUS (Chinuit, obosit dintr-o dată, într-un fel de transă; reașează scara, îi aruncă găleata lui PARASCHIV.): Nu mai vreau să aștept... Du-te și adu apă... Apă multă... (PARASCHIV deschide chepengul și dispare.) De ce să aștepți? Se scurge prea încet... Mult prea încet... (Se întinde în culcuș; se scarpină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
brațe lui MACABEUS.): Da, da.... MACABEUS (Îl mângâie perfid.): N-are cum să te împuște... Să nu te mai gândești la asta... Auzi? Nu te mai gândi la nimic... PARASCHIV (Lăsându-se în brațele lui MACABEUS, chinuit, amețit, înfricoșat, în transă lentă.): Da... da... MACABEUS: Când o fi să te împuște să mă chemi... PARASCHIV: Am văzut focul... (Îl privește în ochi, ca un vițel.) Zău... Era plin de cenușă... MACABEUS (Îi trece mâna prin păr, îl scarpină ușor.): Taci, taci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
PARASCHIV: Auzi... MACABEUS (Alintător.): Zi... PARASCHIV: Mai bine mă omor... MACABEUS (Ușor agitat.): Ce? PARASCHIV: Decât să te omor pe tine... Înțelegi? MACABEUS: Las-o baltă... Na, uite... (Îi arată un purice.) Vezi? Vezi? Vezi cum te suge? PARASCHIV (În transă.): N-are nici un rost să te omor pe tine. Tu și așa nu pricepi nimic... MACABEUS: Da, da... Încercând să-l abată de la firul logic al gândului.) N-are nici un rost... PARASCHIV: Dar, dacă mă omor pe mine, se schimbă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
doare... PARASCHIV: Ai visat clopote... Știi bine că tu visezi întotdeauna clopote... MACABEUS: Nu-mi amintesc nimic... PARASCHIV: Ai dormit ca un porc. Tot timpul dormi... MACABEUS: Auzi? Parcă nu mai am cap... PARASCHIV: Taci! (Pauza; respirație de om în transă.) MACABEUS: Parcă mă doare ceva în stomac. PARASCHIV: Ai mâncat prea mult. Întotdeauna mănânci prea mult. MACABEUS: Auzi... poate că ar trebui s-o ștergem de aici... PARASCHIV: Da. MACABEUS: Mi-e greață... PARASCHIV: Știu. MACABEUS: Cred că m-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
toată chestia e foarte simplă... că dacă ar ști și-ar vedea de treabă... Că-și scot ochii unul altuia fără să știe și că de acu o să călcăm pe ochi... INAMICUL (Trage o dușcă, jubilează.): Da! Da! PARASCHIV (În transă.): Mai zice că dacă noi ne ducem pe jos... așa... cu trompeta subsuoară... ei or să ne vadă și or să înțeleagă... Și că ei nu știu nici să miroasă o floare... Că au una singură și nici nu știu ce este

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
unui soldat echipat complet și cu o armă în mâini; SOLDATUL BINE ECHIPAT coboară, stă, coboară, stă, coboară; a ajuns jos; e la câțiva metri în spatele lui PARASCHIV; așteaptă; ascultă; îi descoperă și pe cei doi dormind; PARASCHIV cântă în transă; SOLDATUL BINE ECHIPAT își potrivește arma și deschide focul; rafale scurte; PARASCHIV zvâcnește, se rostogolește prin aer, rafala îl izbește de perete, sânge pe perete, cu ochii deschiși PARASCHIV alunecă la pământ, privindu-l pe SOLDATUL BINE ECHIPAT; urmează INAMICUL

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
sau un moment potrivit.) CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu e mare lucru să fii călător prin ploaie. Iar despre fericire... E cu totul și cu totul ciudat că vă gândiți... la așa ceva... ȘEFUL GĂRII (Începe să cadă într-un fel de transă.): Că mă gândesc? La ce mă gândesc? Eu? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Vă gândiți la fericire. E total ridicol să vă gândiți la fericire. Călătorii prin ploaie nu se simt niciodată fericiți. E total ridicol cu mă siliți pe mine să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
e cu totul altceva, îți jur, Grubi, s-ar putea să visezi cel de-al doilea vis... Numai acolo se poate visa, Grubi... îți jur că ai să visezi încă o dată... visul tău... Am să te ajut eu... HAMALUL (În transă.): Da, da... Să visez... așa e... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Să plecăm, Grubi, să plecăm la noapte... să plecăm împreună, să luăm drezina și să plecăm... HAMALUL: Să luăm drezina? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: S-o luăm... S-o luăm amândoi... Am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Pleacă! Domnule, luați-o de pe umăr de la mine... îmi ciugulește din umăr... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE ( Încercând să-l scoată pe GRUBI de sub bancă.): Gata, a plecat... S-a dus... Ridică-te, Grubi, trebuie să ne pregătim și noi... HAMALUL (În transă.): Gata? Plecăm? IOANA (Sărind, fericită, în sus.): Plecăm! Plecăm! (Către călător.) Ești atât de bun... (Zăpăcită.) Dar unde e tata? Unde e tata? De ce n-a venit de la apă? De ce n-a venit cu apa? Grubi, ce i-ai făcut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
fratele său o să-l ierte în vis, o să poată călători și el prin ploaie... Da... Iar ei erau frați gemeni... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE ( Fascinat.): Frați gemeni! Ioana, tu nu visezi? Erau gemeni? Grubi a avut un frate geamăn? IOANA (În transă.): Da, da... Au fost gemeni. Iar Grubi n-o să poată călători niciodată prin ploaie. Și eu am avut o soră geamănă, care și ea a plecat de acasă, când era micuță și a călătorit și ea prin ploaie. Și într-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468

niște chiloței din mărgeluțe, cu un boboc de bujor ghemuit chiar la locul acela al tainicei și mult doritei strâmtorii. Scheihainimé strângea la piept o pisică roșcată, acoperindu-și tocmai țuguiatele râvnituri ale sânilor. Clickă cu ochii holbați, ca în transă, pe Back to, să refacă faza. Surâzându-i șăgalnic, strângând și mai tare mâța la pieptu-și înzeit, Scheihainimé își țuguie buzele și, de undeva din pântecele mașinărie, horcăit, năvăli un hohot batjocoritor: Niet. Eșcio raz! Femeia privi nedumerită spre ușa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390

în propria ei lume de vis? Cineva care-i atât de greu de prins este fie foarte complex, fie foarte simplu. Nu mă puteam abține să nu mă întreb ce era valabil. — Alo? Alo? (Ce figură fata asta, e în transă). Coboară de pe planeta Sam, pământeanul de mine vrea să-ți vorbească. Am clipit. Hugo se sprijinea de peretele de lângă mine, încercând să-și dea seama la ce mă uitam așa fix. Fascinată de omul negru din mijlocul nostru? Trebuie să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186

desfăcându-și încă un nasture al bluzei, astfel încât sânii mulțumiră, tresăltând ispititor. Scoase din geantă o morcov și-l aruncă în arenă, cu un gest princiar... Dincolo de ferestre, ploaia nărăvașă se avântă impetuoasă peste acoperișuri, ca o dansatoare intrată în transă, iar Magicianul privi fix în ochii Iepurelui și strigă încă o dată, cu putere, în timp ce reflectoarele se stingeau, unul câte unul, permițând doar unui con de lumină albastră să surprindă expresia îngrozită a animalului ținut de urechi: Reprezentația continuă, doamnelor și

Roman care se scria singur by Cristian Lisandru (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756

să caut informații referitoare la mijloace alternative de a-mi crește meta- bolismul. Nu am dat decât peste un articol dintr-o revistă Flacăra, ce pomenea de nu știu ce trib din Amazon care mănâncă o anumită ciupercă pentru a intra În transă. Problema cu această metodă, dincolo de faptul că la noi, În fața blocului, cel puțin În anii ’90, nu creștea Încă o astfel de ciupercă, era marea rapi ditate cu care Îți deschidea pârtia de schi, fărĂ ca măcar să ai schiu- rile În

Şaman by Adina Dabija (2013) [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]