1,736 matches
-
antică și formele în care a fost exprimată. Acestea sunt puncte de referință esențiale pentru înțelegerea speculativă și istorică a însăși situației noastre istorice. Formelor clasice ale activității teoretice li se adaugă și cealaltă formă clasică, respectiv cea a idealismului transcendental. O numim clasică întrucât, așa cum vom vedea, este strâns unită cu cea greacă și precedă dizolvarea acelei atitudini speculative care a caracterizat filosofia până aproape în ultimele decenii. Temeiul descoperirii grecești a acțiunii teoretice este conștiința că e imposibil să
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
istoric au fost elaborate, s-au putut concilia și conecta în mod armonios, contribuind astfel la împlinirea unui ideal teoretic și la edificarea cea mai măreață a civilizații grecești. O altă formă clasică de activitate teoretică este cea tipică idealismului transcendental. Teoreticitatea greacă și cea idealist-transcendentală se deosebesc prin obiectul diferit al mirării, și deci prin forma diferită în care este clarificată mirarea. Acțiunea teoretică greacă urmărea dominarea realului, a fragmentarului, a frugalului, realități întâlnite în lumea obiectivă, în schimb, activitatea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ce făcea inteligibilă ființa și pe care gândirea le reproducea deductiv. Acțiunea teoretică modernă-idealistă se structurează, în schimb, în jurul cunoașterii ca judecată. Judecata este activitatea inițială necondiționată, ceea ce înseamnă că ea nu este dedusă; locul ideii este luat de structura transcendentală. Analitica, dintr-un sistem de raporturi, devine o lege concretă a activității minții. Inteligibilitatea se identifică deci cu transcendentalitatea. Identificarea gândirii cu ființa, care în cadrul acțiunii teoretice greco-clasice era doar intențională, în idealism devine reală, prin reducerea ființei la gândire
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
devine o lege concretă a activității minții. Inteligibilitatea se identifică deci cu transcendentalitatea. Identificarea gândirii cu ființa, care în cadrul acțiunii teoretice greco-clasice era doar intențională, în idealism devine reală, prin reducerea ființei la gândire și a gândirii la propriile structuri transcendentale. Esența acțiunii teoretice, ca depășire a particularului și a fragmentarului într-un raport logic universal și caracterizat de necesitate, este aceeași, atât pentru gândirea greacă cât și pentru idealismul modern. În schimb, este diferit modul de înțelegere a particularului și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ce nu pot fi depășite, răspunsul rămâne riguros și cunoașterea încheiată. Gândirea idealist-transcendentală continuă, prin exces, parcursul gândirii grecești, depășind obstacolul abstracției și punctând pe identificarea gândirii cu ființa, reproducând astfel, dinamic și istorist, monismul metafizic a lui Spinoza. Idealismul transcendental este răspunsul exhaustiv, celebrarea unității dintre gândire și ființă, teoria adevărului global și definitiv. Din punctul de vedere al perspectivei propuse în primul capitol, adică din punctul de vedere al unei filosofii care întreabă și se întreabă, afirmarea unor rezultate
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Spuneați odată că mobilurile noastre, ale tuturor, sunt vrednice de dispreț. Dar unii gânditori văd în crimă o formă de grație divină. Uneori am simțit că o crimă e un fel de datorie. Nu înseamnă asta un soi de dovadă transcendentală? Din moment ce crima e o datorie, atunci „Rău, fii tu binele meu“ are un sens. Cândva ați spus că nu are. — Așa am spus? — Ați negat că ideea ar avea vreun conținut. Ori eu cred că are. Mă întreb de ce m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
postmodernității, circumscris "relativismului" generalizat, ca ordonare valorică opusă substanțialismului și moralismului modernității, în afara acceptării socialității ca "relianță socială" și ca "lume a vieții" (Lebenswelt) și dacă nu ieșim din optica dihotomică a Binelui și Răului, într-un înțeles propriu abstracțiilor transcendentale, adică depășind obișnuința de a aprecia "binele și răul pornind de la ceea ce se numește "fantasma lui Unul": Dumnezeu Unul, Adevărul Unul, Finalitatea, Sensul Istoriei și alte majuscule care ignoră pluralitatea lucrului uman și politeismul valorilor" (p. 48), pentru a accepta
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
specifice. De aceea, se afirmă că „nu există mistică creștină care să nu se înrădăcineze în misterele sacramentale, care să-i fie sursă și a dezvoltării și a îndeplinirii acestora”. Fenomenul mistic din ambientul sacramentului reconcilierii este realizat în plan transcendental, pentru că aceasta nu poate veni dintr-o căutare subiectivă a omului, ci dintr-o revărsare a harurilor Duhului Sfânt în sufletul acestuia. Omul doar poate crea condițiile necesare pentru ca acest lucru să se întâmple, fără însă a căuta trăiri afective
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu incunabule. Episoadele biblice, reeșalonate conform unui parcurs interior care și le-a apropriat pentru a le oferi cititorului într-o formă în care ezotericul pare atenuat, compun un imaginar liric, cu alcătuire eclectică, din fragmente de real și străfulgerări transcendentale - Cantată sub cerul liber / Gândul lui - plin / Ca un fulger de miere / Cupa florii soarelui dimineața de rouă // Un gând ca o simfonie / Plutind pe cerul de vară (dar cine oare să fie / Unde e microfonul sala concertelor?... -, traversat ciclic
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
din păcate nimic de-a lungul acestor pagini (dar cititoarele mele s-au obișnuit, deja, cred, cu asta), cel puțin trei ele mente să fie poleite cu aur adevărat, aur de un miliard de carate, foițe și fire de aur transcendental: crestele valurilor mării, formând o cale de foc de la soarele vuitor și până la țărm, cele șapte litere care formează cuvântul SAMSUNG pe mobilul veci nei mele de plajă și, nu în ultimul rând, părul ei blond și greu, răsucindu-i
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
pozitivă nostalgia profundă a demnității persoanei și a necesităților sale spirituale, care de mult timp fermenta în sufletul tinerilor din acele țări. În Occident, cu modalități și ritmuri diferite, se simte o nouă atenție față de sacru și față de anumite valori transcendentale, chiar dacă riscă să se dovedească a fi numai la nivel sentimental și protestatar, în confruntare cu reducționismul scientist, cu materialismul asfixiant și cu tehnocratismul rece care nu țin cont de exigențele unui umanism complet și pe mai multe dimensiuni. 2
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Fiul îi va da pe aleșii mântuiți de el în virtutea răscumpărării și prin opera Duhului Sfânt. Împărăția mesianică își va revela atunci identitatea sa cu împărăția lui Dumnezeu (cfr. Mt 25,34; 1Cor 15,24). O a doua notă. Perspectiva transcendentală a predicării lui Isus măsoară critic toate micile optici locale, particulare, stabilite, care se nasc în spații și timpuri uneori prea strâmte, în care preoții trebuie să acționeze. Aceasta înseamnă că trebuie să adere la „particular”, știind bine, însă, că
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Institutul Teologic Franciscan din Roman, împărtășind semenilor din urbea mușatină și nu numai, din pasiunea sa pentru muzică, alături de formația corală Schola cantorum mușatină, al cărui fondator este, cu rostul „de a înălța mintea și sufletul omului către acea dimensiune transcendentală, unde creatura se întâlnește cu Creatorul”. Lucrarea de față reprezintă o istorie a cântului gregorian cu trecerea sa prin toate momentele de vârf ale muzicii europene, consemnate în documente oficiale, în materie de muzică, având, astfel, în linii generale, și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
valoare de o mare relevanță pentru însăși viața Bisericii”. Concluzie Muzica, dincolo de timp și spațiu, de genul și forma muzicală în care a fost exprimată, a avut și are menirea de a înălța mintea și sufletul omului către acea dimensiune transcendentală, unde creatura se întâlnește cu Creatorul. În alte cuvinte, muzica este unul dintre mijloacele cele mai importante prin care omul se întâlnește cu Dumnezeu. Acesta este motivul pentru care, în cultul divin romano-catolic, și nu numai, muzicii i se acordă
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ÎNCĂRCATĂ LA CULME DE RĂMĂȘIȚELE CONFUZE ȘI DEZORDONATE ALE UNOR VEACURI DE INTEGRARE, ÎNAINTE DE INVENTAREA TEHNOLOGIILOR ATÎT DE PRIMEJDIOASE ACUM PENTRU EL. SPIRITUL ÎI ERA ÎMPOVĂRAT DE OBOSEALA PLICTISITOARE A NENUMĂRAȚILOR SĂI ANI DE ACTIVITATE. TENSIUNEA APĂSĂTOARE A SCOPULUI SĂU TRANSCENDENTAL, CARE-I CEREA SĂ ASCUNDĂ TUTUROR OAMENILOR FAPTUL CĂ E NEMURITOR, DEVENI BRUSC INSUPORTABILĂ. ÎNTR-UN TÎRZIU, HEDROCK SE TREZI CU UN EFORT ȘI ÎNTREBĂ: ― Unde mă duceți? \ LA HOTEL. HEDROCK CHIBZUI: HOTELUL ROYAL GANELA ERA COMANDAMENTUL FĂURITORILOR DE ARME
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
tânăr, azi vrea liniște. Și n-ar fi o idee bună să-l sfătuiască Marta să ia furgoneta, pentru că cimitirelor, mai ales celor sătești, campestre, bucolice, le datorăm să mergem pe jos, nu din pricina vreunui imperativ categoric sau vreunei impoziții transcendentale, ci din respect față de conveniențele pur umane, atâția au fost în pedestre pelerinaje venerând tibia unui sfânt, încât ar fi de neînțeles să mergi altfel acolo unde dinainte știm că ne așteaptă propria noastră memorie și poate o lacrimă. Cipriano
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
vă spun, domnule Algor, că am găsit în dumneavoastră un om cu care, chiar în situații dificile ca cea de acum, mi-a făcut întotdeauna plăcere să stau de vorbă despre subiecte serioase, țin foarte mult la ele din pricina dimensiunii transcendentale pe care, într-un anume fel, o dau muncii mele, sper că, după mutarea dumneavoastră la Centru, ne vom putea întâlni din nou, continuându-ne schimbul de idei, Și eu, domnule, La revedere, La revedere. Cipriano Algor puse telefonul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
izbăvită. Dacă toți indivizii s-ar opri din procreare, pe parcursul a două generații - prin 2090, să zicem - planeta ar fi din nou liberă, ca la Începutul timpurilor. Oricine a fost În Sahara și i-a contemplat frumusețea nudă, pură și transcendentală Înțelege cum ar putea arăta iarăși Terra atunci când omul o va fi abandonat - imaginea Însăși a nemuririi materiei. Asociația nu propovăduia suicidul sau exterminarea În masă, ci doar reflecția și autoeducarea. Înscrierea era liberă. Aris avea cartela cu numărul 26950
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
tentată să dea cu el de perete. Însă furia și stresul nu-i făceau bine copilului. Închizând ochii, Alice a dat capul pe spate, înghițind, în schimb, câteva guri de aer. —Salut. Nu știam că te-ai apucat de tehnici transcendentale de respirație. Auzindu-i vocea, familiară și totuși străină, Alice a ridicat capul cu o mișcare violentă. A clipit ca să-și alunge lacrimile de frustrare care îi luceau încă în ochi. Incredibil, dar adevărat. El era acolo aievea. Amețitor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
text, odată cu numărul 14 este evidențiată o doctrină amplă, De dignitate conscientiae, într-o antropologie personalistă bogată. Conștiința este considerată ca inima omului unde Dumnezeu îl așteaptă și decide asupra propriei soarte sub privirea lui Dumnezeu. Din această conștiință personală transcendentală și fundamentală rezultă conștiința legilor categoriale care spune: „fă aceasta, evită aceasta!”. Numărul 15 integrează doctrina conștiinței accentuând libertatea ca element constitutiv al personalității. Este vorba de o autonomie care se împletește cu o teonomie, împletire a aceleiași personalități, dacă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
exercită măsurarea (cognitivă) datorită discernământului, substanța sufletului, cel care evaluează adevărul opiniei. Concluzie Există un progres evident în aprofundarea ideii de persoană în jurul trezirii conștiinței valorii omului, legată de dimensiunea sa spirituală și corporală, nu izolată de recunoașterea dimensiunii sale transcendentale. În această optică regăsim importanța măștii care indică identitatea purtătorului și definițiile ulterioare ale persoanei, elaborate din perspectivă teologică și filosofică, ce vor să răspundă la întrebarea despre ce este persoana, dar și despre cine este ea. Pe fundamentul ideii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care pot fi considerate drept piste pentru reflecția morală. S. Privitera propune patru formule în care întrevede referința conciliară la tema experienței: experiența ca „cercetare inductivă a normei”, experiența ca „dialog interdisciplinar”, experiența ca „aculturație etică” și experiența ca „reflecție transcendentală”. Experiența ca „cercetare inductivă a normei” se identifică cu procesul de cunoaștere a normelor care trebuie să se structureze în termeni inductivi, pornind de la concretețea faptului trăit, de la nivelul personal sau social. În urma analizei etice se relevă sensul normativ al
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
purtătoare de valori. Aceste curente stimulează conștientizarea anumitor nedreptăți existente. O morală bazată pe experiență, în dialog cu cultura, este o morală care caută în cultură noutatea materială care urmează să fie supusă evaluării criteriilor sale normative. Experiența ca „reflecție transcendentală” presupune o dublă capacitate în subiect: receptivitatea ca facultate de a surprinde datul de cunoscut și spontaneitatea care caracterizează receptivitatea și care se identifică cu intuiția. Momentul inițial și fondant al experienței transcendentale, în experiența obiectelor și în experiența ființei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
evaluării criteriilor sale normative. Experiența ca „reflecție transcendentală” presupune o dublă capacitate în subiect: receptivitatea ca facultate de a surprinde datul de cunoscut și spontaneitatea care caracterizează receptivitatea și care se identifică cu intuiția. Momentul inițial și fondant al experienței transcendentale, în experiența obiectelor și în experiența ființei, îl constituie auto-experiența. În cadrul acestei auto-experiențe se desprinde posibilitatea experienței transcendentale ca întâlnire cognitivă directă a acelei ființe care trebuie să fie cunoscută. După ce am analizat unele nuanțe ale experienței, următorul pas ne
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a surprinde datul de cunoscut și spontaneitatea care caracterizează receptivitatea și care se identifică cu intuiția. Momentul inițial și fondant al experienței transcendentale, în experiența obiectelor și în experiența ființei, îl constituie auto-experiența. În cadrul acestei auto-experiențe se desprinde posibilitatea experienței transcendentale ca întâlnire cognitivă directă a acelei ființe care trebuie să fie cunoscută. După ce am analizat unele nuanțe ale experienței, următorul pas ne introduce în experiența de credință, de care omul este capabil prin deschiderea sa față de transcendent și prin capacitatea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]