7,018 matches
-
reduce în favoarea actorilor economici. Garant al solidarității sociale se lovește din plin de exigențele de rentabilitate ce condiționează supraviețuirea întreprinderii în fața concurenței mondiale. Această aparentă contradicție nu este rezolvată. Pe de altă parte, globalizarea financiară, care le permite investitorilor să tranzacționeze mii de miliarde pe zi pe piețele financiare, limitează tradiționala stăpînire de către stat a instrumentelor monetare unul dintre mijloacele esențiale ale suveranității. Astfel, Statul agonizează, iar din acest cîmp de ruine emerge campionul, noul "maestru al lumii" : întreprinderea globală. 4
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de schimb devin prețuri, o proble mă pe care Jevons nu a putut-o rezolva pentru că n-a știut să explice valoarea marginală a monedei. Wieser propune ca valoarea globală a unei mărfi să fie calculată înmulțind numărul de unități tranzacționat cu valoarea marginală a uneia dintre ele, metodă apreciată și de americanul J.B. Clarck, pe cînd Bohm-Bawerk, susținut de o serie de matematicieni, o calculează adunînd utilitățile specifice fiecărei unități, în ordinea în care ele produc satisfacerea nevoilor, făcînd abstracție
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ne uităm cu îngrijorare spre tendința relativizării totale pe care o induce societatea de consum. Asistăm la un proces în care, fie conștient, fie inconștient, se dorește evacuarea absolutului pentru a face loc relativismului. Totul are un preț, putând fi tranzacționat pentru oricine are bani. Evoluția omului din maimuță tinde să se finalizeze prin transformarea lui într-un produs scos la vânzare. Ambalat și cu etichetă, inclusiv termen de valabilitate, va ajunge pe rafturile unui magazin. Va aștepta, impacientat, să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
timp, care poate fi unic determinat printr-un anumit proces obiectiv. Acesta include contracte care se referă la prețurile unor produse variabile la momente de timp viitoare. De exemplu, contractele futures au prețuri care se stabilesc zilnic în timp ce ele sunt tranzacționate. Dar vedem acum că aceste valori se evaporează. 3) Această experiență de tranzacționare poate fi generalizată pentru instrumentele financiare complexe care obligă la acțiuni ce vor fi efectuate în viitor și care se bazează pe condiții care nu sunt cunoscute
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
balanțele băncilor și companiilor au cuprins aceste contracte care nu pot fi calculate deoarece ele includ instrumente ale căror prețuri au fost stabilite prin simple ipoteze și se dovedesc acum a fi nedeterminate. 4) Stabilitatea poate fi crescută investind și tranzacționând instrumente financiare complexe abstracte în loc de contracte principale și ipotecare. Exemplele sunt derivativele. Deși acestea datează de mult timp și au constituit un factor în orice economie de scală, deoarece piețele au fost recent inundate cu o multitudine de noi derivative
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de timp. 6) Deoarece determinarea prețului este un proces definit de maximizare a preferințelor cunoscute într-un mediu perfect cunoscut și deoarece toate valorile sunt definite, el poate fi în anumite cazuri automatizat și urmărit de programe pe calculator care tranzacționează în anumite condiții. Dar unele piețe care au funcționat în acest fel au prezentat erori sau au oprit tranzacțiile. În viziunea noastră, criza actuală sugerează că există o serie de slăbiciuni și erori grave în paradigma neoclasică. În particular: 1
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
fluxurilor prin intermediul cărora se realizează tranzacțiile cu bani și active financiare dintr-o economie constituie o componentă principală a oricărei economii naționale. Banii și activele financiare (bonuri de tezaur, obligațiuni, acțiuni, certificate, contracte la termen, derivative, valute străine etc.) sunt tranzacționate ca oricare produs din economie pe trei mari tipuri de piețe: piața monetară, piața de capital și piața valutară. Pe piața monetară se formează cererea și oferta de bani (banii fiind considerați ca fiind active financiare pe termen scurt). Prețul
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
cantitatea de masă monetară de pe această piață și de politica pe care a definit-o banca centrală (de exemplu, o politică de Țintire a inflației), aceasta poate primi informația privind necesitatea de a spori ΔM+ sau reduce ΔM masa monetară tranzacționată pe piața monetară. Acest lucru determină, în continuare, injectarea pe piață monetară a unei cantități de bani din rezervele băncii centrale (R+) în primul caz sau, alternativ, de a retrage de pe piața monetară o anumită cantitate de bani (R-) Cele
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
Aceste operațiuni de vânzare/cumpărare de obligațiuni și bonuri de tezaur se numesc operațiuni pe piața deschisă. Piața de capital este supravegheată și reglementată de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM), prin intermediul conexiunilor (9) și (10). Pe această piață sunt tranzacționate active financiare (valori mobiliare) de natură foarte diversă: acțiuni, obligațiuni, bonuri de tezaur, opțiuni, futures, alte derivative. Cererea de active financiare se face în limita economiilor sectoarelor din cadrul economiei reale (gospodării, firme, sectorul public), S, care sunt reprezentate de conexiunea
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
capital, dobânda adusă de ele este trimisă în exterior, către Țările din care provin investitorii străini. Piața de capital poate constitui și sursa unor împrumuturi guvernamentale (Fg) constituite din sume atrase de obligațiunile guvernamentale sau de cele municipale, care se tranzacționează ca orice activ pe această piață. Un rol important în reglarea pieței de capital o are bursa de valori, care constituie o piață pe care sunt tranzacționate active ale unor companii reprezentative pentru economia reală, alese în mod special pe
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de piață din anii 1914, 1929 și 1962; lipsa de lichiditate: Fluxul mare de ordine de vânzare nu a putut fi digerat de mecanismele de tranzacționare de pe piețele financiare existente. Numeroase acțiuni comune în New York Stock Exchange nu au fost tranzacționate până târziu în dimineața zilei de 19 octombrie, deoarece specialiștii nu au putut găsi cumpărători suficienți pentru a achiziționa cantitatea de acțiuni de care vânzătorii au vrut să scape la anumite prețuri. Această lipsă de lichiditate ar fi putut avea
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
prețurile de echilibru obținute din modelele de evaluare a activelor financiare sunt afectate de schimbări în volatilitate, managementul investițional este fundamentat, în principal, pe teoria medie-varianta, în timp ce evaluarea derivativelor este dependentă de o prognoza corectă a volatilității pe care se tranzacționează acest tip de active (piețele futures, piața contractelor la termen, piața obligațiunilor etc.). Managerii de portofolii, arbitrajorii de risc sau trezorierii marilor corporații și ai băncilor sunt interesați de tendințele înregistrate în volatilitate deoarece schimbările de prețuri pe care le
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
social este, în esență, o metaforă despre avantaje: indivizii sau comunitățile care obțin mai multe avantaje, mai mult profit” sunt, într-un fel, mai bine conectați(e). Din această perspectivă, spațiul social este văzut ca o piață pe care se tranzacționează și circulă bunuri și idei; în urma acestor schimburi, unii obțin mai mult „profit” decât ceilalți. Dincolo de diversitatea abordărilor, de multitudinea contradicțiilor și a stilurilor de conceptualizare asupra capitalului social, în „amonte” există un acord, o idee împărtășită și acceptată unanim
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
e organizat de italieni. III. STILURI CULTURALE DE COMUNICARE Între cultură și comunicare există relații și condiționări complexe. Cultura este un set de patternuri care organizează viața socială și un ansamblu ce constructe cognitive, în baza cărora membrii unei comunități tranzacționează semnificații în procesul comunicării. Ca ansamblu al modurilor de viață, al credințelor, mentalităților și valorilor unei societăți, cultura modelează toate formele de comunicare dintre membrii comunității; în același timp, formele specifice de comunicare din cadrul unei societăți determină felul în care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
forma unei sume de bani, a unui bun, a unei lucrări sau a unui serviciu. Acestea cuprind: clienți, debitori diverși și alte categorii de creanțe care iau naștere în legătură cu terții. 3) Investițiile financiare pe termen scurt reprezintă titlurile de valoare tranzacționate în vederea obținerii de câștiguri sau plusuri de valoare într-un termen scurt (acțiunile, obligațiunile, creditele bancare pe termen scurt acordate și alte valori de trezorerie). 4) Disponibilitățile bănești se delimitează sub forma valorilor de încasat, numerarului din casierie a sumelor
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
investițiilor - răspunde nevoii de informații a investitorilor cu privire la oportunitățile de finanțare; din acest motiv, transferul de fonduri dintre ofertă și cerere se realizează cu sprijinul intermediarilor financiari; 3) funcția de evaluare a investițiilor - este dependentă de evoluția prețurilor titlurilor financiare tranzacționate pe piața financiară. Scopul acestei funcții este acela de a soluționa problema recuperării valorii de piață a fondurilor investite și ține cont de măsurarea corectă a proiectelor de investiții privind avansarea unor sume în titluri financiare; 4) funcția de redistribuire
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
poată influența în mod hotărâtor cursurile bursiere prin propriile decizii); 3) divizibilitatea perfectă a titlurilor (nu există titluri care nu pot fi incluse în portofoliu; dacă valoarea de piață a unui titlu individual este foarte mare, la limită, se pot tranzacționa și fracțiuni de valori mobiliare); 4) toate informațiile sunt disponibile în mod gratuit sau nu au un cost prohibitiv; 5) cursurile evoluează aleatoriu, variațiile de curs bursier fiind independente unele față de altele și prezentând distribuții de probabilitate identice<footnote În
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
de florini. În 1635, pentru 40 de bulbi de lalea s-au plătit 100.000 de florini (deci un preț mediu de 2.500 de florini pe bulb), recordul fiind atins printr-o tranzacție în care un bulb s-a tranzacționat la 6.000 de florini. În 1636, tranzacții cu lalele s-au derulat în numeroase orașe olandeze. Numeroase persoane s-au angrenat în astfel de tranzacții speculative, în fapt contracte futures pe lalele. Trebuie menționat că încă din 1610 exista
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
structura capitalului, fiind aceeași pentru diverse variante de structură a capitalului. Mai mult, aceiași autori consideră că valoarea medie a costului capitalului este independentă de structura capitalului. Autorii susțin acest argument, pornind de la ipoteze simple. Astfel, investitorii trebuie să poată tranzacționa acțiuni fără restricții, și să poată împrumuta sume de bani în condițiile împrumuturilor făcute de companie. Mai mult, piețele financiare trebuie să fie eficiente, încât acțiunile să aibă un preț corespunzător informațiilor deținute de investitori. Teoria susținută de cei doi
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
capitalului propriu. 2.2.2.3.2. Stochastic/Option princing În mediul academic, s-a dezvoltat o abordare pentru estimarea costului capitalului propriu pornind de la metodologia tradițională „BlackScholes option princing”. Aceste modele ce utilizează volatilitatea implicită sunt calculate din opțiunile tranzacționate pentru a reprezenta riscul. Riscul asociat acestei metode este atât sistematic, cât și specific. Acest model se află în stadiu de cercetare, fiind dezvoltate modele matematice complexe, ce nu pot fi utilizate în practică de investitori. Utilizarea unor modele de
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
30 sau chiar Dow; unul dintre cei mai utilizați indici bursieri, cunoscuți la nivel mondial. Indicele a fost creat de Charles Dow, editorul Wall Street Journal și fondatorul Dow Jones & Company. Acest indice urmărește evoluția a 30 de mari companii tranzacționate în Statele Unite ale Americii și este calculat din 1896;<footnote Z. Bodie, A. Kane, A. Marcus, Investments, Irwin McGraw-Hill, 1999, p. 24. footnote> S&P 500 - creat de Standard & Poor’s, fiind unul dintre cei mai utilizați indici bursieri la
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
A. Kane, A. Marcus, Investments, Irwin McGraw-Hill, 1999, p. 24. footnote> S&P 500 - creat de Standard & Poor’s, fiind unul dintre cei mai utilizați indici bursieri la nivel mondial, împreună cu DJIA, și cuprinzând prețurile a 500 de mari companii tranzacționate în Statele Unite ale Americii; FTSE 100 - indicele celor mai lichide 100 de companii, cu cea mai mare capitalizare bursieră pe London Stock Exchange, având o capitalizare de 81% din piața de capital din Marea Britanie; DAX (Deutscher Aktien IndeX) -indicele principal
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
100 de companii, cu cea mai mare capitalizare bursieră pe London Stock Exchange, având o capitalizare de 81% din piața de capital din Marea Britanie; DAX (Deutscher Aktien IndeX) -indicele principal al bursei germane de la Frankfurt, cuprinzând 30 de mari companii tranzacționate pe această piață; Nikkei 225 - indicele Bursei de Valori din Tokio, cuprinzând 225 de companii japoneze, fiind calculat din 1950. Evoluția acestor indici a fost urmărită în perioada 1 ianuarie 200531 decembrie 2009, reflectând totodată și perioada analizată în cadrul studiului
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
fi redusă asimetria informațională, îmbunătățind eficiența socială a birourilor. Downs (1965) consideră că birourile se deosebesc de alte forme de organizare prin faptul că partea cea mai mare a produsului (a outputului) unei astfel de organizații nu este evaluat și tranzacționat pe o piață externă organizației prin tranzacții quid pro quo. Aceasta este o condiție fundamentală. Consecința ei constă în faptul că birourile nu se pot baza pe compararea obiectivă a profitabilității în evaluarea activităților întreprinse. Astfel, alocările financiare nu constituie
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
cel referitor la eșecul pieței în furnizarea bunului și la necesitatea intervenției acțiunii colective, eventual la nivel guvernamental. Eșecul pieței este o sintagmă a economiei bunăstării (welfare economics) și se referă la situațiile în care bunurile/serviciile nu pot fi tranzacționate qui pro quo deoarece 1) fie excluderea nu se poate realiza (nimeni nu poate fi exclus de la consumul bunului respectiv și atunci el nu poate face obiectul unei tranzacții, fiecare actor „se servește” după bunul plac), 2) fie tranzacția prezintă
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]