949 matches
-
complement circumstanțial de cauză. 4. (1 p.) Alcătuiți două enunțuri în care cuvântul mă să fie pronume personal propriu-zis, respectiv pronume reflexiv. 5. (1 p.) Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) o propoziție completivă directă având ca termen regent verbul tranzitiv a răspunde; (b) o propoziție circumstanțială de timp introdusă printr-un adverb relativ; (c) o propoziție completivă indirectă având ca termen regent o interjecție; (d) o propoziție circumstanțială de mod introdusă prin pronumele relativ cine în cazul dativ (însoțit de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
trăsături sintactice pe care în mod obișnuit nu o are", de pildă "categoria cazului, specifică grupului nominal, poate fi absorbită și de către morfologia pasivă sau de către un pronume clitic"27; valoarea reflexivă poate trece prin absorbție la unele verbe altfel tranzitive, ceea ce corespunde construcțiilor franceze (și din alte limbi, cum este româna) cu pronume reflexiv: engl. the stone rolled "piatra s-a rostogolit" față de Lucie rolled the stone "Lucie a rostogolit piatra". Alte asemenea verbe cu diateză bivalentă realizată prin absorbție
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
se comunică. ”Realizează aceasta pentru el și pentru alții. Prin limbaj se eliberează o stare sufletească și se instituie un raport social. Fiind interpretat În dubla sa intenție, se poate spune că faptul lingvistic este În aceeași măsură reflexiv și tranzitiv. Se reflectă În el cel care Îl produce este adresat celor care Îi cunosc manifestarea. Termenul „comunicare” Înseamnă „a fi Împreună cu”, „a Împărtăși și a te Împărtăși”, „a realiza o comuniune de gânduri”. Din punct de vedere al teoriei generale
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
aliniament morfo-sintactic. Structura actanțială se referă la modul în care gramatică unei limbi organizează raporturile dintre diferitele tipuri de verb și actanții lor principali. În tipologia limbilor se urmărește modul în care o limbă distinge subiectul de obiectul unui verb tranzitiv, față de modul în care acea limba marchează subiectul unui verb intranzitiv. Din această perspectivă, o limbă poate fi: 1. acuzativă Într-o limbă acuzativă (o limbă cu structura actanțială de tip nominativ-acuzativ), subiectul verbelor intranzitive și cel al verbelor tranzitive
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tranzitiv, față de modul în care acea limba marchează subiectul unui verb intranzitiv. Din această perspectivă, o limbă poate fi: 1. acuzativă Într-o limbă acuzativă (o limbă cu structura actanțială de tip nominativ-acuzativ), subiectul verbelor intranzitive și cel al verbelor tranzitive este marcat similar, opunîndu-se în ansamblu obiectului unui verb tranzitiv. Subiectul verbelor tranzitive și intranzitive stă în nominativ, în timp ce obiectul verbelor tranzitive stă în acuzativ. Tipul acuzativ este cel mai răspîndit (toate limbile indo-europene, cu excepția cîtorva limbi indo-iraniene, limbile fino-ugrice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
verb intranzitiv. Din această perspectivă, o limbă poate fi: 1. acuzativă Într-o limbă acuzativă (o limbă cu structura actanțială de tip nominativ-acuzativ), subiectul verbelor intranzitive și cel al verbelor tranzitive este marcat similar, opunîndu-se în ansamblu obiectului unui verb tranzitiv. Subiectul verbelor tranzitive și intranzitive stă în nominativ, în timp ce obiectul verbelor tranzitive stă în acuzativ. Tipul acuzativ este cel mai răspîndit (toate limbile indo-europene, cu excepția cîtorva limbi indo-iraniene, limbile fino-ugrice, limbile afro-asiatice, limbile negro-africane etc. 2. ergativă Într-o limbă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
această perspectivă, o limbă poate fi: 1. acuzativă Într-o limbă acuzativă (o limbă cu structura actanțială de tip nominativ-acuzativ), subiectul verbelor intranzitive și cel al verbelor tranzitive este marcat similar, opunîndu-se în ansamblu obiectului unui verb tranzitiv. Subiectul verbelor tranzitive și intranzitive stă în nominativ, în timp ce obiectul verbelor tranzitive stă în acuzativ. Tipul acuzativ este cel mai răspîndit (toate limbile indo-europene, cu excepția cîtorva limbi indo-iraniene, limbile fino-ugrice, limbile afro-asiatice, limbile negro-africane etc. 2. ergativă Într-o limbă ergativă (o limbă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o limbă acuzativă (o limbă cu structura actanțială de tip nominativ-acuzativ), subiectul verbelor intranzitive și cel al verbelor tranzitive este marcat similar, opunîndu-se în ansamblu obiectului unui verb tranzitiv. Subiectul verbelor tranzitive și intranzitive stă în nominativ, în timp ce obiectul verbelor tranzitive stă în acuzativ. Tipul acuzativ este cel mai răspîndit (toate limbile indo-europene, cu excepția cîtorva limbi indo-iraniene, limbile fino-ugrice, limbile afro-asiatice, limbile negro-africane etc. 2. ergativă Într-o limbă ergativă (o limbă cu structura actanțială de tip absolutiv-ergativ), subiectul verbelor intranzitive
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Tipul acuzativ este cel mai răspîndit (toate limbile indo-europene, cu excepția cîtorva limbi indo-iraniene, limbile fino-ugrice, limbile afro-asiatice, limbile negro-africane etc. 2. ergativă Într-o limbă ergativă (o limbă cu structura actanțială de tip absolutiv-ergativ), subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor tranzitive este marcat similar, opunîndu-se în ansamblu subiectului unui verb tranzitiv. Subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor tranzitive stau în cazul absolutiv, în timp ce subiectul verbelor tranzitive stă în cazul ergativ. 3. activă (duală) Într-o limbă activă, numită și duală (o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cîtorva limbi indo-iraniene, limbile fino-ugrice, limbile afro-asiatice, limbile negro-africane etc. 2. ergativă Într-o limbă ergativă (o limbă cu structura actanțială de tip absolutiv-ergativ), subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor tranzitive este marcat similar, opunîndu-se în ansamblu subiectului unui verb tranzitiv. Subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor tranzitive stau în cazul absolutiv, în timp ce subiectul verbelor tranzitive stă în cazul ergativ. 3. activă (duală) Într-o limbă activă, numită și duală (o limbă cu structura actanțială de tip activ-inactiv), subiectul verbelor intranzitive
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbile negro-africane etc. 2. ergativă Într-o limbă ergativă (o limbă cu structura actanțială de tip absolutiv-ergativ), subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor tranzitive este marcat similar, opunîndu-se în ansamblu subiectului unui verb tranzitiv. Subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor tranzitive stau în cazul absolutiv, în timp ce subiectul verbelor tranzitive stă în cazul ergativ. 3. activă (duală) Într-o limbă activă, numită și duală (o limbă cu structura actanțială de tip activ-inactiv), subiectul verbelor intranzitive ia cînd marca subiectului unui verb tranzitiv
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ergativă (o limbă cu structura actanțială de tip absolutiv-ergativ), subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor tranzitive este marcat similar, opunîndu-se în ansamblu subiectului unui verb tranzitiv. Subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor tranzitive stau în cazul absolutiv, în timp ce subiectul verbelor tranzitive stă în cazul ergativ. 3. activă (duală) Într-o limbă activă, numită și duală (o limbă cu structura actanțială de tip activ-inactiv), subiectul verbelor intranzitive ia cînd marca subiectului unui verb tranzitiv, cînd marca obiectului unui verb tranzitiv. Așa se
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tranzitive stau în cazul absolutiv, în timp ce subiectul verbelor tranzitive stă în cazul ergativ. 3. activă (duală) Într-o limbă activă, numită și duală (o limbă cu structura actanțială de tip activ-inactiv), subiectul verbelor intranzitive ia cînd marca subiectului unui verb tranzitiv, cînd marca obiectului unui verb tranzitiv. Așa se întîmplă, de pildă, în cazul cîtorva limbi amerindiene (siu, guaraní etc.). Pentru că structura actanțială acuzativă ne este mult mai familiară, descriem în continuare mai detaliat structura ergativă. Ergativitatea (din gr. érgon, "produs
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
subiectul verbelor tranzitive stă în cazul ergativ. 3. activă (duală) Într-o limbă activă, numită și duală (o limbă cu structura actanțială de tip activ-inactiv), subiectul verbelor intranzitive ia cînd marca subiectului unui verb tranzitiv, cînd marca obiectului unui verb tranzitiv. Așa se întîmplă, de pildă, în cazul cîtorva limbi amerindiene (siu, guaraní etc.). Pentru că structura actanțială acuzativă ne este mult mai familiară, descriem în continuare mai detaliat structura ergativă. Ergativitatea (din gr. érgon, "produs, lucru") are un rol mai mult
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
agent, codat că nominativ, iar pacientul apare în poziția obiectului direct și este exprimat prin acuzativ"177. Gabriela Pana Dindelegan consideră (DSL: 201) că ergativul este un "caz diferit de absolutiv, dar corelativ cu acesta, selectat pentru exprimarea agentului verbelor tranzitive, în timp ce absolutivul este selectat pentru subiectul verbelor intranzitive și pentru pacientul verbelor tranzitive; în general, ergativul este cazul marcat, în timp ce absolutivul, cazul nemarcat." În cea mai importantă lucrare românească dedicată acestei probleme 178, autoarea preia, în general, opiniile lui R.M.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
exprimat prin acuzativ"177. Gabriela Pana Dindelegan consideră (DSL: 201) că ergativul este un "caz diferit de absolutiv, dar corelativ cu acesta, selectat pentru exprimarea agentului verbelor tranzitive, în timp ce absolutivul este selectat pentru subiectul verbelor intranzitive și pentru pacientul verbelor tranzitive; în general, ergativul este cazul marcat, în timp ce absolutivul, cazul nemarcat." În cea mai importantă lucrare românească dedicată acestei probleme 178, autoarea preia, în general, opiniile lui R.M.W. Dixon 179, pe care le sintetizam și noi, în continuare. "O limbă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în general, opiniile lui R.M.W. Dixon 179, pe care le sintetizam și noi, în continuare. "O limbă este ergativă - consideră autorul amintit anterior - daca subiectul unui verb intranzitiv (S) are un comportament identic cu obiectul direct al unui verb tranzitiv (O), dar diferit de subiectul unui verb tranzitiv (A) (Dixon, 1994: 1). Din punct de vedere morfologic, "comportament identic" înseamnă același caz morfologic, de obicei absolutiv pentru S și O și ergativ pentru A. O limbă este de tip acuzativ
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pe care le sintetizam și noi, în continuare. "O limbă este ergativă - consideră autorul amintit anterior - daca subiectul unui verb intranzitiv (S) are un comportament identic cu obiectul direct al unui verb tranzitiv (O), dar diferit de subiectul unui verb tranzitiv (A) (Dixon, 1994: 1). Din punct de vedere morfologic, "comportament identic" înseamnă același caz morfologic, de obicei absolutiv pentru S și O și ergativ pentru A. O limbă este de tip acuzativ dacă același caz, nominativul, marchează subiectul verbelor tranzitive
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tranzitiv (A) (Dixon, 1994: 1). Din punct de vedere morfologic, "comportament identic" înseamnă același caz morfologic, de obicei absolutiv pentru S și O și ergativ pentru A. O limbă este de tip acuzativ dacă același caz, nominativul, marchează subiectul verbelor tranzitive și subiectul verbelor intranzitive, iar un alt caz, acuzativul, marchează obiectul direct al verbelor tranzitive (Dixon 1994: 1). Marcarea acestor constituenți poate fi schematizata astfel: A Ergativ Nominativ S Absolutiv Acuzativ O Dixon (1994: 9) Din punct de vedere sintactic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
morfologic, de obicei absolutiv pentru S și O și ergativ pentru A. O limbă este de tip acuzativ dacă același caz, nominativul, marchează subiectul verbelor tranzitive și subiectul verbelor intranzitive, iar un alt caz, acuzativul, marchează obiectul direct al verbelor tranzitive (Dixon 1994: 1). Marcarea acestor constituenți poate fi schematizata astfel: A Ergativ Nominativ S Absolutiv Acuzativ O Dixon (1994: 9) Din punct de vedere sintactic, "comportamentul identic" are în vedere constrangerile de coreferențialitate în formarea frazelor, atît în coordonare, cît
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o structură în care pacientul (actant secund) construcțiilor bi-actanțiale (tranzitivitate) e cel care furnizează (prin intermediul absolutivului, caz nemarcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor acuzative care rezervă această funcție agentului, adică primului dintre cei doi actanți ai construcției tranzitive. Ergativitatea rezidă deci în marcajul primului actant al construcțiilor tranzitive."181 În schimb, "termenul acuzativ descrie în sintaxa o structură actanțială, spre deosebire de ergativ. Acuzativitatea este, astfel, o structură în care agentul (primul actant) construcțiilor bi-actanțiale (tranzitivitate) e cel care ofera
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
e cel care furnizează (prin intermediul absolutivului, caz nemarcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor acuzative care rezervă această funcție agentului, adică primului dintre cei doi actanți ai construcției tranzitive. Ergativitatea rezidă deci în marcajul primului actant al construcțiilor tranzitive."181 În schimb, "termenul acuzativ descrie în sintaxa o structură actanțială, spre deosebire de ergativ. Acuzativitatea este, astfel, o structură în care agentul (primul actant) construcțiilor bi-actanțiale (tranzitivitate) e cel care ofera (prin intermediul nominativului, caz non-marcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
care agentul (primul actant) construcțiilor bi-actanțiale (tranzitivitate) e cel care ofera (prin intermediul nominativului, caz non-marcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor ergative care rezervă această funcție pacientului, adică celui de-al doilea din cei doi actanți ai construcției tranzitive. Acuzativitatea rezidă deci în marcajul celui de-al doilea actant al construcțiilor tranzitive. Această situație se observă în latină, în limbile slave, în berbera, în ebraică etc."182. Acuzativul este cazul complementului obiect direct (COD), adică actantul care suferă acțiunea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
caz non-marcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor ergative care rezervă această funcție pacientului, adică celui de-al doilea din cei doi actanți ai construcției tranzitive. Acuzativitatea rezidă deci în marcajul celui de-al doilea actant al construcțiilor tranzitive. Această situație se observă în latină, în limbile slave, în berbera, în ebraică etc."182. Acuzativul este cazul complementului obiect direct (COD), adică actantul care suferă acțiunea făcută de subiectul unui verb tranzitiv activ, numit și obiect pacient (fr. objet
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
celui de-al doilea actant al construcțiilor tranzitive. Această situație se observă în latină, în limbile slave, în berbera, în ebraică etc."182. Acuzativul este cazul complementului obiect direct (COD), adică actantul care suferă acțiunea făcută de subiectul unui verb tranzitiv activ, numit și obiect pacient (fr. objet patient). Această funcție poate fi preluată, în limbile ergative, de cazul absolutiv, care se opune ergativului. De exemplu 183, în basca substantivul mutil (băiat) preia desinența absolutivului singular -a atît ca subiect al
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]