65,686 matches
-
a fost inculcat tabloul ierarhiei cu pricina, afirmația că, de pildă, Emil Brumaru nu e cu nimic mai prejos decît Marin Sorescu, că alături de Ioan Alexandru ar putea sta Cezar Ivănescu iar un Constantin Abălută nu se cuvine a fi tratat mai prejos decît Ion Gheorghe, Cezar Baltag sau... Nichita Stănescu? Țin minte cît de greu au pătruns în conștiința noastră critică poeți de maximă însemnătate precum Leonid Dimov sau Mircea Ivănescu, despre care ani în șir s-a scris cu
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
plin bulevard: intra cine vrea, rămîne cine poate. Cine poate rezista acestor desculți ai lumii, care-mi bîntuie pînzele - boare cenușie - începute acum cincisprezece ani. Din motive... necunoscute. Un singur regret: că, după speech-urile de început, nu-mi pot trata onorată asistență cu șampanie în pahare de șampanie, ci în cele de unică folosință. Dar cum și schimbarea gărzii de la Palat e ușor balcanică, tot așa și cu șampania vernisajului contemporan... Cînd reușesc să scap de cei doi gamin-i ai
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
vom mai aminti Analyze This (titlul românesc nu a fost încă stabilit) cu Robert De Niro și Billy Cristal. Primul, un mafiot cuprins de atacuri repetate de panică, cel de-al doilea - doctor psiholog obligat prin forță împrejurărilor să-l trateze pe mafiot. Începută sub auspicii ciudate, relația dintre cei doi va sfîrși printr-o prietenie serioasă. Titlurile franceze nu lipsesc din lista comediilor: Le diner de cons/ La cină cu un gogoman este un delicios film, cu umor de bună
Avanpremiera pentru toti by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17897_a_19222]
-
abordare interdisciplinara, studiile sistematice de estetică sau contribuțiile originale în cercetarea muzicii universale. Cu toate aceste trei ultime tipuri de abordare are tangente cartea Valentinei Sandu-Dediu "Ipostaze stilistice și simbolice ale manierismului în muzică". Trebuie salutat curajul autoarei de a trata un concept atât de controversat și de a căuta răspunsuri, acolo unde coordonatele de bază nu au fost încă stabilite sau în tot cazul, contururile problematicii sunt inca incerte. Spre deosebire de poezie și arte plastice, în domeniul muzicii, ne spune autoarea
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
este nimic - se contopesc într-o a treia stare, un fel de totalitate transsubstanțială, undeva în preajma a ceea ce numim Dumnezeu. E neîndoios că ordinea cosmică reține mai curînd aureola unei vieți încheiate, decît impulsul cristalin al unei nașteri". Moartea e tratată pe etape, filmată cu încetinitorul. O fază incipientă a ei o alcătuiește decrepitudinea bătrînei mătuși, care încurcă micile obligații ale vieții, epuizată, prinsă în confuzia unui histrionism thanatic: "Gabi a plecat. M-am dus să-i dau de mîncare mătușii
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
mărturisită în posibilitatea aflării unor interferențe cu fapta literară a congenerilor sau a acelora din generațiile următoare". Lectura cărții este simplificată prin concluzia ce se pune în fața cititorului încă din primul capitol intitulat sugestiv "Eu sunt chiriaș trecător". Topârceanu este tratat ca un "caz" (ceea ce și este de altfel), și anume aflat în, spune dl. Liviu Grăsoiu, "imposibilitatea structurală de a se fixa, în infidelitatea față de ceea ce aborda: poezie, critică literară, gazetărie". În această descoperire constă, în primul rând, demersul original
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
stă mai intens primejdia morții. 2. Povești Mă opresc la trei povești, relatate - mincinos, deci literar - în antologia cea cu sute de scenarii a lui Jean-Claude Carrière. El ne învață că îți vezi propriul chip într-o oglindă și-l tratezi cu dușmănie fiindcă nu îl recunoști - nu ți-l cunoști! - și crezi că-i altul. Sau, poate, e altul tocmai fiindcă îl privești ostil. Aceasta e morala degajată de Oglinda din deșert, pe care, într-un poem persan, un beduin
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
starea vremii e prilej de comentarii anti-putere, ar putea fi considerat părintele obiectivității. Și, vorba unui ziarist invitat la Antena 1, cum se face că aici sînt difuzate mai întîi știrile proaste referitoare la puterea actuală, iar cele bune sînt tratate ca virtuale știri proaste?
Cînd firul e calul, dar calul nu e firul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17222_a_18547]
-
Sicoie și-a abandonat însă cititorii, dezamăgindu-i pe cei care pariaseră pe el. Angajat în tot felul de aventuri profesionale și existențiale, el s-a îndepărtat de proză. în 1992, a revenit în atenția publicului cu o carte stranie, Tratat asupra cozii, în care, parodiind cu artă stilul științific, făcea o analiză fantezistă și ironică a statului la coadă din timpul comunismului (pentru înlăturarea oricărui echivoc, titlul cărții chiar așa ar fi trebuit să sune, Tratat asupra statului la coadă
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
cu o carte stranie, Tratat asupra cozii, în care, parodiind cu artă stilul științific, făcea o analiză fantezistă și ironică a statului la coadă din timpul comunismului (pentru înlăturarea oricărui echivoc, titlul cărții chiar așa ar fi trebuit să sune, Tratat asupra statului la coadă și nu Tratat assupra cozii). Iar de atunci - nimic. Abia cu un an și ceva în urmă, Florin Sicoe s-a înfățișat din nou înaintea publicului ca prozator, tipărind volumul Sâmbăta engleză și alte povestiri. Textele
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
luate cândva în considerare de bărbați. Obosite de așteptare, dar simțind că este de datoria lor să reziste, Gina și Mona pleacă în fiecare sâmbătă la Predeal, închiriază o cameră la hotel și iau masa la restaurant, pentru a fi tratate timp de o oră ca două doamne, pentru a se bucura de lumina candelabrelor și de politețea chelnerilor. Ora aceasta le costă economiile făcute eroic timp de o săptămână, dar trista afacere le convine, întrucât le întreține iluzia că existența
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
a spus adevărul atunci când a vorbit despre telefoanele secretizate". Cornel Nistorescu îl citează pe actualul președinte al PDSR dintr-un interviu acordat postului de televiziune ProTV, în care acesta afirma, la un moment dat că s-a dispus să se trateze cu toate țările cu care au existat acorduri pentru telecomunicații speciale, pentru anularea tuturor acestor acorduri. "Fostul președinte al României, scrie Nistorescu, are o problemă. Minte sau îl lasă memoria. În realitate s-a întâmplat altceva (...) Adică s-a negociat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17221_a_18546]
-
erau nimbate de spiritualitate; Ioana era o martiră, iar filmul - un poem vizual pe tema intoleranței - tindea spre "abstracția cea mai înaltă". Pe Dreyer l-a interesat metafizicul; pe Besson îl interesează, mai degrabă, "fizicul". Dreyer n-a vrut să trateze subiectul în maniera filmelor cu costume; Besson tocmai așa l-a tratat. Lui Dreyer nu-i plăceau efectele grandioase; lui Besson îi plac. Dreyer n-a vrut nici un star în filmul lui ; Besson a vrut cît mai multe staruri. Deși
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
vizual pe tema intoleranței - tindea spre "abstracția cea mai înaltă". Pe Dreyer l-a interesat metafizicul; pe Besson îl interesează, mai degrabă, "fizicul". Dreyer n-a vrut să trateze subiectul în maniera filmelor cu costume; Besson tocmai așa l-a tratat. Lui Dreyer nu-i plăceau efectele grandioase; lui Besson îi plac. Dreyer n-a vrut nici un star în filmul lui ; Besson a vrut cît mai multe staruri. Deși regizorul e francez - și deși Ioana, înainte de a aparține lumii, aparține Franței
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
conștiința lui ample reverberații. După cum reiese din fiecare pagină a cărții recent apărute, nimic nu-l lăsa indiferent pe "mandarinul valah". Pe Petre Pandrea îl impresionează nu numai executarea lui Lucrețiu Pătrășcanu, ci și odioasa indiferență de statui cu care tratează acest act Mihail Sadoveanu, Gala Galaction și Petru Groza: "Mihail Sadoveanu, Gala Galaction și Dr. Petru Groza au prezidat moartea lui Lucrețiu Pătrășcanu. Mihail Sadoveanu l-a legănat, l-a plimbat, a locuit în casa părinților săi, ani în șir
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
fac fiindcă și în ghilimele cuvântul rămâne sinistru. N-o fac ca să nu-i jignesc pe prietenii mei evrei. N-o fac din respect pentru autori ca Vladimir Tismăneanu (a se citi, între altele articolul "Costurile utopiei" din 22) care tratează problema în alt mod.
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
Franța. Atunci, a ales să scrie despre acea pătură de emigranți produși de revoluția rusă care, o dată ajunși la Paris, trăiesc cu eterna nostalgie a unui paradis pierdut, incapabili să se adapteze la o altă cultură. Cred că literatura migrantă tratează în general despre oameni care au pierdut o patrie fără să găsească o alta. Un autor migrant nu e niciodată nostalgic, el doar scrie despre personaje nostalgice după țara de origine. 2. Pe hârtie ai două identități: română și canadiană
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
cea mai frumoasă limbă de pe pământ. Toate limbile pământului sunt comori și e păcat că mulți indivizi nu au acces în viața lor decât la una singură. 4. Și în Țara Brânzei și în romanul Dina, creat direct în franceză, tratezi „bărbătește” lumea satului de la noi. De fapt, răstorni niște mituri sau, poate, mai exact, pui o oglindă asupra satului românesc actual, din zona de sud a țării, diferit de lumea mirifică a lui Blaga sau de așezările de munte care
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
teribili gardieni ai femeilor nu sunt bărbații, ci celelalte femei. Ca să trăiască altfel, femeile ar trebui mai întâi să se elibereze de ele însele. Pe de altă parte, femeile scriitor care își iau libertatea de a vorbi despre femei sunt tratate de colegii scriitori drept feminiște, termen folosit evident în sens negativ. Feminismul este un curent demult depășit, dar termenul ca atare a rămas ca o acuzație la adresa celor care își permit să spună numai un cuvânt rău despre bărbați. Și
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
săi extraordinar dotați. Dl Dan Zamfirescu a publicat relativ recent, la Editura sa "Roza Vînturilor", ultimul curs de metafizică, rostit de Nae Ionescu în anul universitar 1937-1938, pe care editorul (dl Mircea Diaconu) sau chiar proprietarul editurii îl intitulează pompos Tratat de metafizică, cursul fiind, de fapt, o introducere în metafizică. Că dl Dan Zamfirescu este un admirator ieșit din comun al lui Nae Ionescu o știu de cîteva bune decenii. Aici, scriind o prefață la acest curs, dl Dan Zamfirescu
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
de editor competent, adnotînd succint, dar eficient unele chestiuni pe marginea textului. A rezultat o ediție bună, căreia editorii i-au adăugat un supliment generos, notele de la acest curs luate, în acel an universitar, de dl Nestor Ignat. Nae Ionescu, Tratat de metafizică. Curs inedit stenografiat și transmis de Dumitru Neacșu. Ediție îngrijită de Marin Diaconu și Dan Zamfirescu. Cuvînt înainte și postfață de Dan Zamfirescu. Însemnările inedite despre curs și o mărturie de Nestor Ignat, București, Editura Roza Vînturilor, 1999
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
i se mai ridică gunoiul din fața casei, ci e o persoană care observă că profesorul său una predică și alta face. Nu poți cere disciplină la clasă, în timp ce închizi școala fiindcă e grevă. Sau poți, dar e posibil să fii tratat cu aceeași unitate de măsură, a grevei personale a elevului. Asta în timp ce mulți profesori se plîng de lipsa de respect a elevilor care nu-i iau în serios decît de frică. Cu aceeași problemă au de-a face și guvernanții
Profesorul ca prim-ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17290_a_18615]
-
să înțeleg în ce fel a devenit dl Nicolae Manolescu antisemit și a periclitat aderarea României la structurile europene, cum s-a afirmat, făcând analogia între Holocaust și Gulag. Sunt realități atât de diferite și, fiind astfel, trebuie să fie tratate diferit, cum susțin și azi, cu obstinație, încă mulți exponenți ai stângii intelectuale occidentale? Cu multă dreptate a vorbit Monica Lovinescu despre "asimetria indulgenței" față de comunism. În ce mă privește, nu voi obosi să afirm că totul apropie cele două
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
printr-o hipercorectitudine, printr-o epuizare a scrupulului scriptic. Textul cel mai migălit se arată cel mai primejdios, căci suprafața sa crapă, deschizînd abisuri delicios-amețitoare care-i înghit accepția primă, care-i relativizează orice accepție. Din "realismul" maxim al textului, tratat prin prisma unei gramatici exasperate, țîșnesc fantasmele fanteziei cele mai impenitente: "...cu umbre, lande, doamne în crinolină albă. (În crin, o lină, albă, zadarnică ardoare.) Cu ore, lan de doamne. (În crinolină albă: za darnică, ard oare?) Cu doamne-n
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
-o ureche). Boala, mesager al morții, nu mai e compatibilă cu etalarea podoabelor, cu superfetația metaforică. Ea se acordă cu, am zice, un baroc sapiențial, cu un montaj paremiologic și alegoric al descompunerii, al pieirii, care nu mai pot fi tratate decît cu o gravitate pragmatică, rurală: "Aș fi vrut să fiu un destin uriaș/ nemaivăzut pe fața pămîntului/ am vrut să înalț piramide în țara aceasta/ de la marginea tuturor lumilor/ și iată că moartea mă-nvinge și mă silește/ să
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]