2,801 matches
-
mare capacitate atomică" ar fi asigurat un echilibru între securitate și economie, căci armele atomice erau mai puțin costisitoare decît cele convenționale 686. În Noua Viziune, lumea era divizată, dar stabilă. Această stabilitate se putea menține prin arme nucleare și tratative. CSN 162/2 includea posibilitatea unor tratative cu sovieticii din diverse motive. Merită să amintim cîteva dintre cele mai importante, pentru că toate laolaltă au dus la apariția unui nou mod de gîndire în politica externă americană. Reticența din ce în ce mai mare a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
echilibru între securitate și economie, căci armele atomice erau mai puțin costisitoare decît cele convenționale 686. În Noua Viziune, lumea era divizată, dar stabilă. Această stabilitate se putea menține prin arme nucleare și tratative. CSN 162/2 includea posibilitatea unor tratative cu sovieticii din diverse motive. Merită să amintim cîteva dintre cele mai importante, pentru că toate laolaltă au dus la apariția unui nou mod de gîndire în politica externă americană. Reticența din ce în ce mai mare a Europei Occidentale în ceea ce privește adoptarea mai multor restricții
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
adoptarea mai multor restricții pentru Blocul Sovietic era, cu siguranță, un motiv întemeiat. Victoria Partidului Republican, cu tradiționalul său dispreț față de lumea comunistă i-a permis lui Eisenhower să se orienteze mai spre stînga. Putea acum să deschidă o ușă tratativelor cu sovieticii și să țină, totuși, în continuare discursuri anticomuniste înțesate de expresii precum "marea revanșă" și "marea lovitură a dolarului"687. Dacă ar fi cîștigat democrații alegerile n-ar fi apucat să se orienteze către stînga fără a fi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
poporului român și un mijloc de a menține legătura cu regimul de la București 741. Tocmai de aceea, Washingtonul nu era pregătit să reînnoade relațiile comerciale cu România, dar nici să rupă relațiile politice. CAPITOLUL VI Destinderea sovieto-americană se soldează cu tratative româno-americane Comisia pentru Politica Economică Externă În primul său an de activitate, Administrația Eisenhower își stabilise, desigur, politica externă pe care s-o adopte față de Blocul Sovietic. Prin CSN 152/3 redusese restricțiile pentru export, prin CSN 162/2 pusese
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
anticipează modificări ale restricțiilor de export care să "impulsioneze prea mult viteza creșterii potențialului militar al Blocului Sovietic" și "nici să afecteze în mod semnificativ coeziunea politică" din cadrul Blocului 757. Stassen a sosit la Londra pe 29 martie. La început, tratativele s-au desfășurat anevoie. Thorneycroft cerea reducerea drastică și rapidă a restricțiilor. Impasul a fost, însă, depășit datorită lui Churchill și secretarului său de la Externe, Eden. Britanicii și-au retras revendicările, solicitînd o revizuire urgentă și sistematică a articolelor din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se evidenția curajul familiei Georgescu și i se cerea președintelui țării să facă tot posibilul pentru a elibera copiii. Vocea Americii transmitea frecvent emisiuni pe această temă, arătînd că siguranța băieților depinde de poporul român 802. După un an de tratative, Bucureștiul i-a eliberat, în sfîrșit, pe Constantin, în vîrstă de 20 de ani și Petru, de 15. Aceștia s-au întîlnit cu tatăl lor în München, iar pe 13 aprilie 1954 și-au regăsit și mama, la New York803
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la baza raporturilor între toate statele socialiste. Gheorghiu-Dej promova mai cu seamă principiul "egalității depline în drepturi, respectarea reciprocă a intereselor naționale (și) o dorință comună de pace"809. În luna ce a urmat, Bucureștiul a inițiat o serie de tratative cu Moscova, pentru desființarea sovromurilor. Pe 31 martie, ambele părți au semnat primul din cele două tratate secrete prin care aveau să se desființeze, pînă la sfîrșitul anului, 14 din cele 16 sovromuri. În primăvara anului 1954, Moscova le-a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ale lui Gheorghiu-Dej au pus guvernul american în situația de a-și schimba viziunea asupra României. Liderul român încerca, fără îndoială, să lanseze niște inițiative comerciale către Occident. La începutul anului 1954, luase legătura cu britanicii, pentru o serie de tratative menite să soluționeze revendicările occidentale mai importante 816. Aceștia, însă, nu voiau să răspundă înainte de încheierea revizuirilor COCOM. Gheorghiu-Dej a făcut aceleași demersuri și către Washington, dar nu a primit nici un răspuns. În august, cu ocazia aniversării a zece ani
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Război, cît și Comisia Revendicărilor Internaționale. Noua comisie trebuia să soluționeze revendicările de proprietăți și de altă factură ale cetățenilor de naționalitate americană din țările comuniste 818. În decembrie, Londra a informat Departamentul de Stat că Marea Britanie acceptase să poarte tratative cu românii pentru a soluționa revendicările financiare importante, inclusiv cele rezultate din decretele românești de naționalizare din 1948819. Pe 9 februarie 1955, Curtea Supremă a URSS a anunțat că Moscova va adera la principiile egalității, neamestecului în treburile interne ale
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de 60 milioane de dolari. Cum bunurile blocate ale României nu totalizau decît aproximativ 20 de milioane de dolari, soluționarea acestor revendicări avea să dureze aproape cinci ani. În octombrie, România și-a exprimat din nou dorința de a deschide tratative cu Statele Unite 827. Legația Americană a atras atenția Departamentului de Stat că trebuie să se aștepte, din partea României, la cereri de asistență tehnică, mai cu seamă în domeniul agricol. Legația remarca, de asemenea, o creștere a numărului de cereri din partea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lor prin epurarea din 1957, descrisă în următorul capitol. În acest timp, Gheorghiu-Dej continua să facă demersuri către Occident pentru intensificarea schimbului de bunuri și informații. Pe 7 martie 1956, el a informat Washingtonul că guvernul român dorește să înceapă tratativele pentru soluționarea problemelor economice și financiare, inclusiv a revendicărilor fostelor proprietăți americane din România și a situației fondurilor românești blocate în SUA. Mai mult decît atît, acesta dorea reluarea schimburilor comerciale între cele două țări857. Pentru a facilita atingerea acestor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de asemenea, ca România să aibă acces la cărți și publicații americane și să se deschidă consulate în cîteva orașe din SUA și din RPR, pe bază reciprocă 861. În iulie și august, România a continuat să exercite presiuni în vederea tratativelor comerciale. Departamentul de Stat a sesizat că se înregistrase un număr "fără precedent" de cereri pentru tranzacții comerciale între cele două țări862. "Agerpres" relata în mod constant despre vizitatorii americani din România 863, iar CSN arăta că în 1956, în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
permitea comerțul. Prin intermediul acestora se putea implementa și CSN 5608/1, o strategie care încuraja diferențierea între state și care privea comerțul ca pe un mijloc de desprindere a României de dominația sovietică. Delegațiile americană și română și-au început tratativele pe 15 octombrie 1956, la București. După nouă zile, la cererea Washingtonului, România și-a trimis trei reprezentanți în Statele Unite, ca observatori ai apropiatelor alegeri prezidențiale. Aceasta făcea parte din înțelegerea reciprocă prin care SUA aveau să-și trimită, la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
României 450.000 tone de grîu și 60.000 tone de nutreț, pentru a compensa neajunsurile cauzate de o recoltă deficitară. În plus, sovieticii au convenit să amîne restituirea datoriilor pînă în 1959873. Și, în sfîrșit, au acceptat să înceapă tratativele privind reducerea efectivului de trupe sovietice din România. Acestea au dus la încheierea, în aprilie 1957, a unui acord privind situația forțelor militare, ce conținea și o asigurare în scris cum că suveranitatea României nu este afectată în nici o privință
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
forțelor militare, ce conținea și o asigurare în scris cum că suveranitatea României nu este afectată în nici o privință de staționarea temporară a trupelor sovietice pe teritoriul acesteia 874. Evenimentele din octombrie nu au fost însă de bun augur pentru tratativele economice și financiare româno-americane de la București. Pe la începutul lunii noiembrie, acestea au fost sistate 875. Două luni mai tîrziu, pe 24 ianuarie 1957, Departamentul de Stat a anunțat că guvernul român nu este dispus să-și respecte angajamentul luat de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
țările-satelit decît cu Uniunea Sovietică. Această schimbare avea să devină și mai vizibilă în următoarele luni, cînd Washingtonul a început să caute diverse mijloace de valorificare a unui imens excedent de producție alimentară. În acest timp, la Paris au continuat tratativele Grupului Consultativ. Întrucît ultimele recomandări ale CPEE nu prevedeau modificări semnificative ale listei CHINCOM, pe 5 iunie, guvernul britanic și-a anunțat colegii că din acest moment nu va mai folosi decît lista COCOM pentru comerțul cu țările comuniste. După
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
CSN în situația de a căuta alte alternative. Pe 1 aprilie, CSN a hotărît ca alimentele să fie comercializate în contrapartidă, pentru materiale strategice, precum manganul, cromul și nichelul, cu Uniunea Sovietică și Europa de Est881. În vreme ce Administrația a inițiat tratative secrete cu Moscova pentru a pune la punct o serie de acorduri de tip barter, Congresul SUA a aprobat Legea publică 480 (LP480) și Legea dezvoltării și asistenței comerțului agricol din 1954, pe data de 10 iulie. Aceste legi aveau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
substanță pretențiilor sale la legitimitate și permanență, în ochii propriului popor". Concluzia la care ajunsese CSN în noul document, denumit 5811, era aceea că Bucureștiul este "așadar extraordinar de receptiv la intensificarea contactelor cu Occidentul"898. București-Moscova-Washington În noiembrie 1956, tratativele economice româno-americane de la București fuseseră curmate brusc de revolta din Ungaria. Eforturile Washingtonului de a se folosi de intervenția sovietică de la Budapesta ca de un instrument de propagandă nu au îmbunătățit situația. În februarie, reprezentantul SUA la Națiunile Unite i-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
culturale cu Franța și Italia, de care ne leagă o tradiție a prieteniei și colaborării și cu alte popoare din Europa și America de Sud cu care împărtășim același trecut cultural"900. Deși România s-a dovedit a fi dornică să reia tratativele cu Washingtonul, Statele Unite întîrziau să răspundă. Bucureștiul voia să discute despre viitorul comerțului, în vreme ce Departamentul de Stat dorea să rezolve probleme care-și aveau originea în trecut, inclusiv revendicări a căror valoare în dolari era triplă față de posesiunile românești din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Autoritățile române erau însă conștiente că Comisia de Soluționare a Revendicărilor Externe este pe punctul de a-și termina analiza revendicărilor României. Avînd în vedere acest lucru, la mijlocul lunii aprilie, guvernul român a informat Washingtonul că este dispus să înceapă tratativele privind daunele de război și problemele de naționalizare 930. După cîteva luni, Gheorghiu-Dej a trimis în Europa de Vest o delegație condusă de vicepremierul Alexandru Bîrlădeanu și președintele Comitetul de Stat al Planificării, Gheorghe Gaston-Marin, într-o vizită neoficială. Cu ocazia acestei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
revendicărilor și pe 9 august a anunțat că suma totală care le revine "reclamanților este de aproape 60 milioane de dolari și că bunurile românești blocate în America abia dacă depășesc 20 de milioane de dolari. Washingtonul voia să înceapă tratativele cu Bucureștiul pentru a rezolva această problemă, înainte de a iniția negocierile comerciale 932. Guvernul român și-a desemnat un nou însărcinat cu afaceri la Washington, George Macovescu 933, și tratativele cu privire la revendicări au început pe 16 noiembrie 1959934. Casa Albă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
depășesc 20 de milioane de dolari. Washingtonul voia să înceapă tratativele cu Bucureștiul pentru a rezolva această problemă, înainte de a iniția negocierile comerciale 932. Guvernul român și-a desemnat un nou însărcinat cu afaceri la Washington, George Macovescu 933, și tratativele cu privire la revendicări au început pe 16 noiembrie 1959934. Casa Albă încerca în continuare să determine Congresul să liberalizeze legile comerciale americane, mai cu seamă Legea Battle. Europa de Est era interesată de articolele nestrategice și singurii furnizori erau vest-europenii. Întrucît oamenii de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încurajeze 938. Amendamentul la Legea Battle a stimulat România să-și rezolve mai grabnic problema revendicărilor. Noua legislație dădea Statelor Unite posibilitatea să ajute guvernul român să-și atingă obiectivele Noului Plan pe Șase Ani. Conținutul negocierilor rămîne secret, dar spre deosebire de tratativele purtate cu alte țări, privind soluționarea unor revendicări, care au durat ani de zile, aceste convorbiri s-au încheiat în doar cinci luni939. Pe 20 martie 1960, Statele Unite și RPR au încheiat un acord de soluționare a revendicărilor, la Washington
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acord comercial prin care Moscova se obliga să exporte României materii prime, în schimbul unor produse finite 949. La întrunirea de la Moscova, România a sprijinit Uniunea Sovietică în lupta cu Beijingul, pentru conducerea mișcării comuniste internaționale. România și-a continuat, totodată, tratativele cu SUA pentru intensificarea schimburilor culturale și tehnice. În cele din urmă, pe 9 decembrie 1960, Foy Kohler, secretarul adjunct de stat pentru Afaceri Europene și George Macovescu, însărcinatul cu afaceri al României, au făcut un schimb de note diplomatice
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
arme nucleare"973. Reacția lui Kennedy a venit cu o săptămînă mai tîrziu și în ianuarie au început negocierile între reprezentanții celor două țări, care aveau să se concretizeze în Tratatul de interzicere a experiențelor nucleare.974 În cursul acestor tratative, Kennedy a declarat de nenumărate ori că dorește să stabilească o înțelegere cu sovieticii. Președintele a arătat, de asemenea, că voia să extindă contactele dintre Est și Vest. Pe 16 mai 1963 el a cerut Comitetului de Analiză a Controlului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]