31,283 matches
-
unei asemenea expoziții a vorbit coordonatoarea revistei, Teodora Smolean. Copertele exemplarelor ieșite de sub tipar pe parcursul celor 40 de ani de apariție neîntreruptă au fost expuse pentru a patra oară. Publicul a avut prilejul să vadă copertele pentru prima dată anul trecut, la Marele Festival de Folclor al Românilor din Voivodina desfășurat la Torac, în preajma jubileului de patru decenii de existență a revistei noastre ,,Tinerețea”. Vineri și sâmbătă, 13 și 14 septembrie 2013, pentru a 25-a oară Uzdinul i-a primit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
Marcela Claudia. După câțiva ani, pe scenă a revenit cantautorul uzdinean Irinel Dalea, care a interpretat piesa ”Veteranii”. Impresiile participanților Adriana Puia (Uzdin): - Pentru această ediție m-a pregătit temeinic, dar nu m-am așteptat să obțin premiul I. Anul trecut am participat prima dată și fiecare ediție înseamnă o experiență nouă. Îmi doresc ca la ediția viitoare să interpretez o melodie alături de surorile mele Ileana și Mariana. Sper să realizăm această idee. Cornelia Danița (Jamul - Mic): - Inițiativa de a participa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
a catastrofei la centrala nucleară Fukushima Daiichi, reconstrucția în nord-estul Japoniei nu avansează în ritmul dorit de victimele celui mai mare dezastru suferit de japonezi după cel de-al Doilea Război Mondial. „De când am venit la putere la sfârșitul anului trecut, m-am întâlnit și am ascultat numeroase persoane din regiunea sinistrată. În adăposturi provizorii, am împărtășit curajul și suferința refugiaților”, explică șeful guvernului de dreapta japonez.
Japonia: doi ani de la TSUNAMIUL devastator [Corola-blog/BlogPost/94047_a_95339]
-
A.I. Cuza” și Poliția Locală Sector 3, în parteneriat cu Primăria Sectorului 3 - București, Inspect oratul Școlar București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației (Universitatea București) și Asociația “Împreună Pas cu Pas”. La prima ediție a proiectului, cea de anul trecut, specialiștii în educația copiilor au realizat un studiu anterior demarării programului educațional, din care a reieșit că 3 din 4 elevi nu știau cum trebuie să circule corect pietonii în orașe. După implementarea programului de educație rutieră, studiul de impact
Proiectul educațional “Ora de Educație Rutieră” [Corola-blog/BlogPost/94036_a_95328]
-
parcursul proiectului au fost împărțiți în trafic 15.000 de fluturași informativi, având drept scop conștientizarea șoferilor, au fost implicați 30 de polițiști locali, 100 de cadre didactice, 25 de studenți, 5 instituții publice și 2 organizații nonguvernamentale. “Față de anul trecut, am observat o creștere semnificativă a gradului de cunoaștere a copiilor, peste 94% dintre cei chestionați au știut regulile de circulație adresate în special lor și cum trebuie să se comporte în calitate de pietoni. Anul trecut, doar 3 din 4 copii
Proiectul educațional “Ora de Educație Rutieră” [Corola-blog/BlogPost/94036_a_95328]
-
2 organizații nonguvernamentale. “Față de anul trecut, am observat o creștere semnificativă a gradului de cunoaștere a copiilor, peste 94% dintre cei chestionați au știut regulile de circulație adresate în special lor și cum trebuie să se comporte în calitate de pietoni. Anul trecut, doar 3 din 4 copii știau cum să traverseze, iar spre bucuria noastră, în ediția din acest an, aproape toți elevii știau cum trebuie să circule corect, cel puțin teoretic. Scopul proiectului este să le oferim copiilor o educație rutieră
Proiectul educațional “Ora de Educație Rutieră” [Corola-blog/BlogPost/94036_a_95328]
-
e întors pe toate fețele. Cu imagini incendiare ! Culegând informații pentru tableta de față, am constatat că Biserica Ortodoxă Română asigură asistență socială permanentă pentru aproximativ 270.000 de persoane și asistență spirituală pentru 16.307.004 români. Numai anul trecut Biserica Ortodoxă Română a alocat peste 80 de milioane de lei pentru acțiuni filantropice. Ca să operăm cu cifre corecte. Aici se alătură și efortul celorlalte Biserici din România. Care nu e deloc de neglijat. Constat că protestatarii atei furnizează, cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
fiecare an, în data de 7 aprilie este sărbătorită Ziua Mondială a Sanatatii, în urma unei decizii luate în anul 1948, în cadrul primei Adunari Mondiale a Sănătații desfășurate în Geneva, Elveția, de către Organizația Mondială a Sănătații (World Health Organization). Dacă anul trecut Ziua Mondială a Sănătații s-a axat pe bolile cardiovasculare, anul acesta Ziua Mondiala a Sănătații aduce în vizor bolile infecțioase cu transmitere prin vectori (țânțarii, muștele, capușele, puricii, etc.), sub sloganul „Mușcătura mică, amenințarea mare” Aproximativ jumătate din populația
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94043_a_95335]
-
rămâne expresia desăvârsita a naționalismului sublim, a naționalismului cult, a naționalismului viu, care arde ca o flacără ce nu va putea fi stinsă niciodată. Pentru ca reprezintă Istoria reală, așa cum a fost și cum a scris-o marele istoric al României trecute, prezente și viitoare, Gheorghe Buzatu: Sine ira et studio. Am avut bucuria dumnezeiască să lucrez cu Profesorul la editarea volumelor „Documente din Arhiva Corneliu Zelea Codreanu”, o lucrare la care a ținut foarte mult. „De abia de acum, de la publicarea
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
23 de ani, lichelele, mercenarii, veleitarii, holocaustologii, măsluitorii și făcătorii de istorie - din ce în ce mai numeroși și mai agresivi - au atacat în permanență, „la baionetă”, România, adevărul istoric, documentele, mărturiile trăitorilor și mărturisitorilor de bună credință ai unor întâmplări din tulburatul nostru trecut, mai ales cel „modern” și/sau „recent”. Și, lichelele sunt numeroase! În acest păienjeniș ostil românității, dar slugarnic față de noii învadatori ai Țării, profesorul Buzatu a devenit o atentă santinelă a Neamului Românesc. Cu înțelepciune, cu argumente și cu dovezi
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
fix, dialogul imprevizibil, conflictul aproape (sau aparent) inexistent, aerul de mister total (adesea confundat cu absurdul), pofta personajelor de putere asupra celorlalți, nevoia celor slabi de a supraviețui apărându-se (de unde și spaima constantă), nevoia de (coexistând cu ura pentru) trecut. Personajele principale sunt lupta pentru putere și limbajul (înspăimântător de ritmat, de poetic în tehnica lui) prin care puterea se zvârcolește înainte de a dispărea de pe scenă. Raportul de forțe este marea enigmă a acestui teatru exasperant de violent și tandru
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
fix, dialogul imprevizibil, conflictul aproape (sau aparent) inexistent, aerul de mister total (adesea confundat cu absurdul), pofta personajelor de putere asupra celorlalți, nevoia celor slabi de a supraviețui apărându-se (de unde și spaima constantă), nevoia de (coexistând cu ura pentru) trecut. Personajele principale sunt lupta pentru putere și limbajul (înspăimântător de ritmat, de poetic în tehnica lui) prin care puterea se zvârcolește înainte de a dispărea de pe scenă. Raportul de forțe este marea enigmă a acestui teatru exasperant de violent și tandru
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
--- (urmare din numărul trecut) Voi avea oare timpul să scriu acolo o nuvelă de vreo sută de pagini, în care să fie înfățișată o parte din copilăria mea? Subliniez că vreau să scriu nuvela aceasta pentru că mentalitatea oamenilor mi-o cere; se spune că
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
Ion Buzași La sfârșitul lunii februarie se împlinesc 200 de ani de la nașterea lui Timotei Cipariu, una dintre cele mai impunătoare figuri culturale din veacul trecut. Integrându-se organic în pașoptismul ardelean, numit sugestiv de Șt. Pascu "a doua generație a Școlii Ardelene", Cipariu continuă mai ales în lingvistică și filologie opera înaintașilor. Prin scrierile lui Cipariu, ideea latinității capătă prestigiul erudiției: originea latină a limbii
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
Radu Brateș, comentat cu aprecieri superlative de I. Negoițescu: "în sensul spiritualității grafiei, acest sonet pare meșteșugit plastic, având ceva din ornamentația în aur a inițialelor pe manuscrisele de pergament". A fost unul dintre cei mai remarcabili epistolieri din veacul trecut. Scrisorile luI Cipariu către Bariț, 125 la număr, alcătuiesc o cronică socială a Blajului de la mijlocul veacului trecut, un virtual roman de epocă, lipsit doar de liantul epic al faptelor. Un roman pe care a năzuit mai târziu să-l
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
având ceva din ornamentația în aur a inițialelor pe manuscrisele de pergament". A fost unul dintre cei mai remarcabili epistolieri din veacul trecut. Scrisorile luI Cipariu către Bariț, 125 la număr, alcătuiesc o cronică socială a Blajului de la mijlocul veacului trecut, un virtual roman de epocă, lipsit doar de liantul epic al faptelor. Un roman pe care a năzuit mai târziu să-l scrie Pavel Dan, cu titlul provizoriu Pe urmele Școlii Ardelene. Paginile corosive, gogoliene, din crochiul lui Pavel Dan
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
--- (urmare din numărul trecut) In definitiv, sînt un om constituit din goluri. Acum, la acest sfîrșit de ciclu vechi nu mai sînt nici măcar o problemă pentru alții. Cazul meu e rezolvat de ei și trecut la arhive. Nu mai sînt problemă decît pentru mine
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
--- (urmare din numărul trecut) 20 Iulie. - Am cumparat jurnalul lui André Gîde. Sînt în el, uneori, lucruri aproape imbecile. Ce mi se pare curios și fără scuze e faptul că în Iulie 1914, nu avea niciun presentiment al războiului, al dramei lumii ce stă
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
senzațiile, din cripte adînci, cu toți strămoșii, împreună, învie alte vîrste.Ești martorul, un fel de prezență fără de care s-ar putea să nu mai existe moarte, dar tu, instanță a vorbirii mele, martorule, știi că eu, umblînd prin timpuri trecute, simt că sînt multe ce nu ni se adresează, că moartea e o deficiență a limbajelor noastre, că, de fapt, totul este prezent.Deci, din cripte adînci, renasc , de fiecare dată, arătări uluite, martorule, că iar te apuci să vorbești
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
Monica Pillat Ceas trecut Sub pași podeaua era caldă Și-mi auzeam numai suflarea, Dar câte limbi vorbea tăcerea... Dintr-un ungher, se răspândiră Volume stinse ca trezite, Dar când să le deschid, din pagini Au început să zboare fluturi împrăștiind în aer scrisul
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12488_a_13813]
-
rog frumos, domnul Jianu? - Da' cine ești dumneata? - Eu mi-s din Târnăveni, doamnă dragă. Rozalia mă cheamă. Mi-o lăsat domnu' adresa... Era îmbujorată, scârba, figură de țărancă zdravănă, n-avea mai mult de douăzeci de ani. Iar el, trecut bine de patruzeci. Se vedea cât de colo la ce venise, că se îmbrăcase "ca la oraș", se rujase și purta pantofi cu toc înalt. Arăta ca o slujnicuță, una d-alea care se înhăita cu cătanele prin boschete. îi
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
Emil Brumaru In scrisoarea trecută v-am vorbit, puțin, despre ură. Sentiment încercat deseori, în felurite chipuri, căptușindu-mi aproape întotdeauna viața. Cel mai mult am urît tristețea, durerea, boala. Iată de ce, paradoxal, de cîte ori aveam un pacient a cărui boală se agrava, ura
A declarat că ea este iubita lui Eminescu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12808_a_14133]
-
umplut cu însemnări douăsprezece caiete studențești. Peste ani, în condițiile deplinei libertăți a scrisului, cu noi informații acumulate despre subiect, bântuit de aparițiile nocturne ale orașului și îmbiat, fără doar și poate, și de aniversarea tricentenarului orașului din primăvara anului trecut, Ion Ianoși s-a pus pe "repovestit" Petersburgul, într-o variantă nouă, aceea de "eseu liber de constrângerile științei severe", atingând o dimensiune dublă față de cea inițială. Excursul, crescând în detalii, pe axa timpului, o dată cu apropierea de zilele noastre, este
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
Două sunt cele recurente. Aceea de corabie pe care Petru cel Mare "a îmbarcat patriarhala Rusie și a lansat-o în largul mării europene, întru modernizare". În această ipostază, a și fost imortalizat țarul-imperator în Moscova anilor '90 ai secolului trecut. O a doua imagine care traversează secolele este aceea a ferestrei prin care, după spusele lui Algarotti, "la Russie regarde en Europe" și, prin care, după părerea lui Serghei Bulgakov, "pătrunde la noi aerul occidental, vital și otrăvitor totodată". Petru
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
Rusia în "occidentaliști", cei care vor să mențină fereastra deschisă, prin ea având acces la progresul european și tot ceea ce înseamnă el, și "slavofili", cei care sunt pentru conservarea tradiției și ferirea străvechiului spirit rus de nociva influență occidentală. Anul trecut, la o masă rotundă prilejuită de aniversarea tricentenarului acestui oraș atât de controversat, opiniile pro se împleteau cu cele contra, aidoma ca în veacurile trecute, iar cunoscutul regizor A. Sokurov recomanda prin filmul său cel mai recent, Russkii kovceg (Arca
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]