1,566 matches
-
e opinia dvs. în legătură cu această tendință, tot mai accentuată, de a ierarhiza, de a raționaliza, de a sistematiza ceva care nu e deloc predispus la aceste operațiuni? Actorul este o lume într-o ființă a cărei identitate se definește prin triada EL-CELĂLALT-CREAȚIA. Actorii mari joacă, actorii obișnuiți interpretează, actorii mediocri ilustrează searbăd textele. Avem din ce în ce mai mulți interpreți și ne pleacă Actorii... Dacă ar fi să vă (auto)definiți, în câteva fraze, propriul parcurs biografic și artistic, cum ați face-o? Trăiesc
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
titlu: Sara pe deal, Se bate miezul nopții..., Sfârșit de toamnă etc.) sau doar sugerată. Prezentul liric sau imperfectul evocativ (cele mai frecvente durate poetice) se asociază uneori contrastiv (antiteza trecut-prezent este specifică liricii romantice, de pildă) sau participă la triada trecut- prezent- viitor. Schițarea unei paradigme a categoriei timpului în cele trei genuri evidențiază valorile multiple atribuite acestui reper esențial al viziunii artistice. Seriile valorice pot fi următoarele: - timp realobiectiv: timp istoric, durată cronologică - trecut, prezent, viitor; momente ale zilei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mare voință, inteligent și educat, cu o personalitate puternică și un tem perament coleric, Tipătescu are și un rol de personaj reflector al piesei, distan țânduse critic de „lumea pe dos“ ilustrată perfect prin Cațavencu. Caracterizat de către Pristanda printro semnificativă triadă - avere, putere, iubire (moșia, moșie, foncția, foncție, coana Joi țica, coana Joițica) -, Tipătescu are conștiința puterii absolute și comportamentul unui stăpân care poate schimba, discreționar, destinele celorlalți. Item 2: evidențierea, prin două episoade/citate/secvențe comentate, a modului în care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a ascensiunii, prin catharsis, spre ilimitate lumi ficționale), de care cititorul este legat pentru totdeauna. Chiar dacă lectorul nu este numit direct, el apare ca referent logic al persoanei a doua, căreia i se adresează eul liric. Se relie fează astfel triada eul creator - verbele nebune - tuul receptor, exprimând procesul comunicării artistice, specific artelor poetice moderniste și neomoderniste. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Importanța adoptării modelului contemporan al multiculturalității de către generația tânără Unul dintre principiile pe care se întemeiază lumea contemporană
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de o parte, el pare să indice o deviere de la tema abordată, iar pe de altă parte, sugerează că supunem atenției numai cele două concepte pe care le evocă. În fond, acestea reprezintă doar un punct de plecare în analiza triadei Erlebnis Ausdruck Verstehen și a modului în care ia naștere, se exprimă și poate fi interpretată o viziune despre lume aspecte ce sunt absolut necesare și pentru înțelegerea filozofiei ca Weltanschauung. Faptul că titlul se oprește doar asupra conceptelor de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
comprehensiune" tocmai "interpretarea calităților trăirii drept calități ale expresiei"; cu alte cuvinte, "el definește comprehensiunea ca o comprehensiune a expresiei" (s.n.), iar pentru că în comprehensiunea trăirii "cel ce înțelege și ceea ce trebuie înțeles aparțin unuia și aceluiași context de viață, triada <<trăire-expresie-comprehensiune>> desemnează în realitate procesul interpretării de sine a vieții". Dilthey explică Schnädelbach "numește <<spirit>> această viață care se interpretează singură" pornind de la propriile obiectivări la nivelul expresiei, "iar științele care urmăresc metodic acest proces sunt desemnate drept <<științe ale
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
constituie "componenta istorică a cunoașterii"); 2) enunțuri principiale, care arată cu ajutorul abstractizării "uniformitățile conținuturilor parțiale ale acestei realități" ("componenta teoretică"); 3) enunțuri care exprimă "judecăți de valoare și prescriu reguli" ("componenta practică") s.n.111 Mergând mai departe, observăm că această triadă pare să-i slujească lui Dilthey drept criteriu pentru celebra delimitare a celor trei tipuri de Weltanschauungen 112, cu toate că el n-o recunoaște în mod explicit. Așa cum am mai arătat (vezi II, 2Bg), tocmai predominanța uneia sau alteia dintre "cele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
p. 58. 159 Interesant este faptul că Noica vorbește mai întâi despre "demersurile sufletului", și nu de-a dreptul despre demersurile spiritului, ceea ce-l apropie încă o dată de viziunea lui Dilthey, pentru care sufletul apare ca o "unitate structurală" a triadei intelect sentiment voință, prezente în integralitatea ei în științele spiritului. În viziunea celor doi filozofi, spiritul continuă să nu fie un Widersacher der Seele, așa cum se întâmplă la Klages, pentru care spiritul înseamnă doar "cuprindere (Erfassen), înțelegere prin conceptualizare (Begreifen
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
izvorăște pe la mormântul oamenilor mari." Desigur, figura lui Ștefan se putea regăsi în sufletul colectiv, "cel mai mândru dintre izvoarele amintirii", dar ea trebuia să lucreze acum programatic, îndeosebi asupra celor chemați să îndrume poporul, să-i călăuzească pașii spre triada inextricabilă a binelui, adevărului și frumosului. Ca și alți fruntași ai Junimii, Xenopol credea în funcția statutară a elitei, a celei cărturărești mai ales, pe seama căreia punea obligația trezirii poporului. "Ea-l duce spre propășire sau decădere, după elementul ce
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
s-au impus de-a lungul timpului sunt multe, desigur, însă ele pot fi reduse la câteva esențiale în orice cultură. Pentru ultimele secole, marcate de ideea reașezării omului în drepturile sale de individ și cetățean, se recunoaște mai ales triada învățător (în sens larg), preot, judecător, ca fiind indispensabilă în orice comunitate. Despre cel dintâi spune Cantemir că e demn de stimă îndeosebi dacă știe a împodobi pe om cu "încrednicii și învățături". O Carte trebuincioasă pentru dascăli (1785) făcea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
uzitate cu succes în lucrul cu clasa de elevi, dar mai ales să prezentăm avantajele și dezavantajele pe care multitudinea de surse de informare, în acest domeniu, cel al ecranizărilor după capodopere literare, îl prezintă pentru elevul încă neinițiat. Conform triadei teza, antiteza și sinteză, vom cerceta justificările textelor în discuție prin expunerea argumentelor și a excepțiilor, cu observarea finală a principiilor generale ale pedagogiei, a brocardurilor, în cadrul analizei incursiv-receptive, ceea ce implică raportarea textului la politica didactica actuala. Teza: așa cum relevă
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
educație, ne-o reamintește Piaget: „drama pedagogiei, ca de altfel și a medicinii și a multor științe care țin în același timp de artși de știință, constă, într adevăr, în faptul cmetodele cele mai bune sunt și cele mai dificile”. TRIADA REUȘITEI ÎN ACTIVITATEA EDUCAȚIONAL Colaborarea școlii cu familia trebuie saibla bazunificarea întregului ansamblu de măsuri menite scontribuie la educația elevilor în spiritul reglementărilor privind „drepturile copilului, pentru afirmarea deplina personalității fiecăruia, potrivit potențialului său nativ, al mediului familial și social
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
colaborarea școlii cu familia și creșterea eficienței muncii educative. Acest sistem poate fi imaginat sub forma unui triunghi, fiecare dintre laturile sale simbolizând cei trei factori implicați direct în procesul educațional: învățătorul, elevul și părintele. Numai prin funcționarea optima acestei triade se obține calificativul maxim din interiorul triunghiului. Calificativul FOARTE BINE Parintele Necesitatea de a proiecta problemele specifice colaborării școlii cu familia s-a impus prin faptul crezultatele acestei colaborări nu pot fi apreciate decât prin analiza tuturor manifestărilor elevilor. În
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
nu ar fi resimțit fără medierea Individuației: Țelul individuației este atins odată ce Sinele este Simțit ca fiind ceva irațional, o existență nedefinibilă căreia eul nu i se opune și nu îi este subordonat, ci de care este atașat."76 În triada atât de complexă, construită pe baza unei relații progresive simbol cu valoare numinoasă Sine Individuație, Sinele are poziția centrală și rolul decisiv. Este motivul pentru care Gilbert Durand îl va asemăna cu însăși umbra lui Dumnezeu: "Sinele este totalizarea, suprema
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
sau Tănase Vasilescu, când la vernisajul unei expoziții, când principalul arbitru al unui concurs canin (sic!). Propensiunea aceasta spre apodemie (Dochia din Memento mori e un alt argument suplimentar în legătură cu intima conjuncție dintre biografie și operă), ușurința, aproape ubicuă a triadei Quijote-Eminescu-Ladima, este tragic contrabalansată de căderea în contingent, fiindcă acest contingent diseminează în astfel de ființe o greutate specifică lutului primordial. Privind astfel lucrurile, armura cavalerului rătăcitor nu ne mai apare decât ca o metaforă a unei realități care îl
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ne permit să ne reîntoarcem la mitul albatrosului lui Charles Baudelaire. "Drumețul cu aripe", regele maestuos al azurului, se mișcă greoi pe puntea vasului. Aici, jos, el este ținta vituperărilor și ironiilor ieftine rostite de către mateloți. Aprofundând, considerăm că, pentru triada Quijote-Eminescu-Ladima, figura mitică emblematică este cea a Golemului. În filosofia hindusă, ca și Cabala evreiască, el este un fel de om-robot, creat ca o replică a lui Adam. În fapt, înainte ca Dumnezeu să-i dea lui Adam răsuflare și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
București pentru a și desăvârși studiile, unde obține licența în Istorie și Geografie cu calificativul “Magna cum laude”, procesul formării sale intră într-o fază evolutivă, căreia i se datorează, credem noi, amprenta finală asupra caracterului și concepțiilor. Contactul cu ,,triada critică”, cu membrii comitetului național-studențesc, cu intelectualii români ardeleni ce se manifestau în diferite cercuri și reuniuni culturale și naționale denotă interesul său pentru cunoașterea realităților cu care se confrunta societatea românească la începutul secolului XX, interes care va sta
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
a trei proiecte: cinstirea memoriei lui Abdul, veritabil poet vizionar și jertfelnic, prin ridicarea unei capele; reeditarea călătoriei spre împărăția Preotului Ioan, împlinind astfel o sacră făgăduință făcută illo tempore lui Frederic; găsirea ypatiei și a fructului pântecului ei. O triadă de proiecte imposibile, demne de făclierul ficțiunii fără frontiere. Așadar romanul poate să reînceapă, să curgă în ciclicul vad către aventuroasele sale origini latine, greco-bizantine, galice, anglo-saxone, hispanice sau italiene. Umberto Eco, acest condotier al ficțiunii, a avut și de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
București pentru a-și desăvârși studiile, unde obține licența în Istorie și Geografie cu calificativul “Magna cum laude”, procesul formării sale intră într-o fază evolutivă, căreia i se datorează, credem noi, amprenta finală asupra caracterului și concepțiilor. Contactul cu ,,triada critică”, cu membrii comitetului național-studențesc, cu intelectualii români ardeleni ce se manifestau în diferite cercuri și reuniuni culturale și naționale denotă interesul său pentru cunoașterea realităților cu care se confrunta societatea românească la începutul secolului XX, interes care va sta
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
cel În care nu există decît posibilitatea de acest fel, cel În care poate fi trezit pentru toate numai un interes oarecare, manifestînd de la sine un interes viu numai pentru puține lucruri, acesta se numește pur și simplu om.” O triadă : fata de Împărat, Luceafărul și Geniul poetul este „dorința triunghiulară'' a lui Girard exemplificată magistral de Theodor Codreanu În monumentala sa carte „Eminescu - Dialectica stilului”. Omul de geniu este allein solitar și All-Ein, care Înseamnă “totul În Unul”. I.M. Lewis
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
In termeni textuali putem decela aici năzuința luceafărului de a accede paradisul textului, Eroul vrea să intre În text, În semnificațiile lui. Are funcția de lector in fabula. Citesc din Mincu (Eseu despre textualizarea poetică) ... „el, eroul vine dintr-o triadă ... infern, trece prin vama pămîntului care este un purgatoriu pentru el, și ajunge În paradis”. Liantul care ar face posibilă intrarea În paradis este (ar fi) iubirea ... dar iubirea Îi este refuzată...astfel astrului Îi este refuzată (vorbind În termeni
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
o cultură. Titlul lucrării invită la identificarea unui proiect estetic (cel al reprezentării), a unei perioade istorice (jumătatea a doua a secolului al XIX-lea) și a unui gen literar (românul, în general, și cel urban ca specie reprezentativă). Această triada nu prevede o funcționare de la sine, ci, dimpotrivă, presupune o adecvare între istoria evenimențiala, cea a mentalităților și cea a formelor artistice. Secolul al XIX-lea este cunoscut ca unul dintre cele mai agitate și glorioase în istoria Franței: marele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Voce', 'La Ronda', 'Solăria', 'Circoli', 'Campo di Marte' / 50 2.3.1. 'La Voce (1908-1916) / 50 2.3.2. 'La Ronda' (1919-1922) / 54 2.3.3.'Solăria' (1926-1934), 'Circoli' (1931-1939), 'Campo di Marte' (1938-1939) / 62 2.4. Giacomo Leopardi și triada: Giuseppe Ungaretti, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo / 70 2.4.1. Leopardi Ungaretti Quasimodo / 70 2.4.2. Leopardi Montale Quasimodo / 77 2.5. Giacomo Leopardi, Salvatore Quasimodo și Ermetismul / 85 2.5.1. Leopardi și Ermetismul / 85 2.5.2
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Leopardi că spirit "neînțeles", ermetic, biruitor al iluziilor și dușman al teoriilor mistificatoare facile. Refuzând orice tip de compromis, Leopardi este, conchide el, cel mai mare poet al istoriei culturale europene din ultimele secole.126 2.4. Giacomo Leopardi și triada Giuseppe Ungaretti, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo 2.4.1. Leopardi Ungaretti Quasimodo Evoluția poeziei italiene din prima jumătate a secolului XX s-a desfășurat neîndoielnic și sub semnul personalității lui Giuseppe Ungaretti care s-a impus că prima voce a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
1. Leopardi și Ermetismul Ermetismul, curent literar în rândurile căruia au fost încadrate primele volume scrise de Quasimodo: Ape și pământuri, Oboi scufundat și Erato și Apòllion oglindesc evoluția poeziei pure ce apăruse ca reacție pe de o parte la triada Giosuè Carducci, Giovanni Pascoli, Gabriele D'Annunzio, pe de altă parte la futurism și crepuscularism.162 Adesea criticați, adepții aceastei orientări literare le-au răspuns celor care o etichetau drept involuție dogmatica a poeziei pure afirmând că beneficiază de ascendente
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]