1,676 matches
-
internărilor în spital și a numărului de zile de spitalizare. Concluzia studiului a fost în favoarea reabilitării cardio vasculare față de tratamentul clasic în IC la pacienții peste 60 de ani (16). O meta analiză Cochrane publicată în 2014, incluzând 33 de trialuri cu un total de 4.740 de pacienți, a avut ca scop evaluarea efectelor reabilitării cardiovasculare asupra mortalității, internărilor în spital, calității vieții, la pacienții cu IC. Rezultatele au arătat o tendință de reducere a mortalității la pacienții supuși programelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
de 4.740 de pacienți, a avut ca scop evaluarea efectelor reabilitării cardiovasculare asupra mortalității, internărilor în spital, calității vieții, la pacienții cu IC. Rezultatele au arătat o tendință de reducere a mortalității la pacienții supuși programelor de reabilitare, în trialurile cu o perioadă de urmărire de peste un an ( Risk Ratio 0,88; interval de confidență 95%: 0,75 1,02). În comparație cu grupul de control s a observat o reducere a ratei spitalizărilor de cauză globală (Risk Ratio 0,75; interval
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
în diametru. Conduita este mai agresivă în cazul pacienților de sex feminin deoarece se constată un risc de trei ori mai mare de ruptură la un diametru mai mic al anevrismului (5 cm). Riscul de ruptură, conform UK Small Aneurysm Trial, este de 0,3% pentru anevrisme cu diametrul mai mic de 4 cm, 1,5% pentru anevrisme cuprinse între 4 și 4,9 cm, 6,5% pentru anevrisme cu diametrul între 5 și 5,9 cm și crește dramatic în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
pectorală stabilă nu se recomandă de rutină coronarografia și revascularizarea. Revascularizarea coronariană preoperatorie profilactică poate preveni complicațiile la pacienții cu boală coronarianăsemnificativăprogramați pentru intervenție chirurgicală. Totuși, valoarea revas-cularizăriiprofilactice este controversată (15,16). Studiul CARP (Coronary Artery RevascularizationProphylaxis) a fost primul trial randomizat care a investigat beneficiile revascularizării coronariene înainte de intervențiile chirurgicale majore elective (17). În acest studiu, 510 pacienți cu stenoză semnificativă au fost randomizați fie la revascularizare, fie fără revascularizare, înainte de intervenția chirurgicală. În primele 30 zile nu s-a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
FA. În plus, prin modificările degenerative/ischemice asociate, vârstnicul are frecvent efecte adverse la medicația antiaritmică și necesită într-un procent crescut cardiostimulare- electrică permanentă. Importanța vârstei ca factor de risc pentru AVC asociat FA a fost evaluată în 17 trialuri (cit. de 14). Rolul vârstei a fost studiat diferit, ca variabilă continuă, pe decade, sau utilizând limita arbitrară de 75 de ani. Majoritatea studiilor au demonstrat că înaintarea în vârstă este un factor de risc independent. Analiza a 5 trialuri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
trialuri (cit. de 14). Rolul vârstei a fost studiat diferit, ca variabilă continuă, pe decade, sau utilizând limita arbitrară de 75 de ani. Majoritatea studiilor au demonstrat că înaintarea în vârstă este un factor de risc independent. Analiza a 5 trialuri randomizate (AFASAK, SPAF, BAATAF,CAFA i SPINAF) arată că vârsta crește riscul absolut de AVC de 1,4 ori (15). În 2009, meta-analiza trialurilor randomizate controlate, condusă de Walverden și colaboratorii săi, reconfirmă creșterea independentă, de 1,45 ori, a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
studiilor au demonstrat că înaintarea în vârstă este un factor de risc independent. Analiza a 5 trialuri randomizate (AFASAK, SPAF, BAATAF,CAFA i SPINAF) arată că vârsta crește riscul absolut de AVC de 1,4 ori (15). În 2009, meta-analiza trialurilor randomizate controlate, condusă de Walverden și colaboratorii săi, reconfirmă creșterea independentă, de 1,45 ori, a riscului absolut de AVC asociat cu vârsta (16). Limita de 75 de ani este cel mai mult utilizată de studii pentru analize comparative, este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
particulară trebuie acordată echivalențelor de durere anginoasă, respectiv apariția durerii la echivalențe de efort fizic, sau dispneea ca unică manifestare a ischemiei miocardice (prin percepție alterată a durerii). Deși este dificil de stabilit un profil clinic al vârstnicului cu FA, trialul AFFIRM consideră că frecvența ventriculară rapidă, episoadele diurne și de scurtă durată, sexul feminin, prezența bolii coronariene, a disfuncției ventriculare/IC, tratamentul mai agresiv, recurențele numeroase, sunt parametri însoțiți mai frecvent de simptome (52). Caracterul nespecific al simptomatologiei la vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
FA, pentru selecția subgrupului pentru anticoagulare (59). Valoarea acestei strategii rezultă din foarte recentul proiect SOS AF, derulat pe 10.016 pacienți cu vârsta medie de 70 de ani, fără alte criterii de selecție, urmăriți în medie 24 de luni. Trialul a arătat că 43% dintre pacienți au avut cel puțin o zi cu cel puțin 5 minute de FA. Pentru acest subgrup, timpul mediu până la dezvoltarea episodului de FA cu durată maximă a fost de 6 luni. Studiul demonstrează că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
doar riscul tromboembolic, dar și riscul de sângerare, deces și evenimente coronariene (67). De aceea s-a acceptat ca prezența disfuncției renale, chiar necuantificată în scorul CHA2DS2-VASc, să fie informal notată cu 1 punct (68). Validarea acestei propuneri necesită desigur trialuri dedicate. Cu același scop de ameliorare a evaluării riscului trombo embolic au fost propuși biomarkeri sanguini ca factorul von Willebrand, D-dimerii. De exemplu, Lip și colaboratorii săi raportează ameliorarea riscului de predicție comparativ cu CHADS 2 prin utilizarea factorului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
același scop de ameliorare a evaluării riscului trombo embolic au fost propuși biomarkeri sanguini ca factorul von Willebrand, D-dimerii. De exemplu, Lip și colaboratorii săi raportează ameliorarea riscului de predicție comparativ cu CHADS 2 prin utilizarea factorului von Willebrand (trialul SPAF-III) (69). Peptidele natriuretice, troponina sunt markeri cu valoare prognostică demonstrată în studii mai recente (70). Dozarea peptidelor natriuretice este utilă, deoarece poate susține IC (62). Vârsta influențează însă în mod clar valorile cut-off, care sunt mai mari în absența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
ai riscului tromboembolic (65). Caracterizarea detaliată a afectării microvasculare cerebrale prin CT, RMN este considerată potențial utilă, cu atât mai mult la vârstnic, la care poate constitui suportul declinului funcției cognitive. La ora actuală nu există însă date consistente din trialuri recente în FA (65). În ciuda acestor evidențe, până la validarea în trialuri specifice, scorul CHA 2DS2-VASc rămâne pârghia de evaluare simplă și cost-eficientă. Rămâne la latitudinea clinicianului luarea în calcul a altor markeri, prezenți la fiecare dintre pacienți. Pentru vârstnici, practica
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
CT, RMN este considerată potențial utilă, cu atât mai mult la vârstnic, la care poate constitui suportul declinului funcției cognitive. La ora actuală nu există însă date consistente din trialuri recente în FA (65). În ciuda acestor evidențe, până la validarea în trialuri specifice, scorul CHA 2DS2-VASc rămâne pârghia de evaluare simplă și cost-eficientă. Rămâne la latitudinea clinicianului luarea în calcul a altor markeri, prezenți la fiecare dintre pacienți. Pentru vârstnici, practica ar fi necesară pentru pacienții cu scor = 1 (vârsta 65-74 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
aspirinei scade (ineficientă peste 77 de ani), iar a warfarinei crește (72,73). Mai mult decât atât, la vârstnici warfarina are rate de sângerare majoră nesemnificative comparativ cu aspirina (74 -76). Connolly și colaboratorii săi, pe baza unei analize a trialului ACTIVE, recomandă asocierea aspirină + clopidogrel, care ar avea un beneficiu modest asupra riscului thrombo -embolic la pacienții la care anticoagularea este contraindicată sau nu este agreată de pacient (77). Evaluarea riscului de sângerare este la fel de necesară, cu atât mai mult
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
HAS-BLED, deși există multe alte scoruri propuse, mai dificil de aplicat, mai puțin practice (HEMORR 2HAGES, ATRIA). Scorul a fost validat în multiple populații, are o corelație sensibilă cu riscul de hemoragie cerebrală și o bună valoare predictivă la vârstnici. Trialul BAFTA susține că acest risc la vârstnici este rar întâlnit (< 1%/an la pacienți peste 75 ani), deși reprezintă 90% dintre cauzele de deces legate de anticoagulare (78). Cea mai importantă regulă, aplicabilă și la vârstnici, este că scorul ≥ 3
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
apoi lunar (82). Frecvența crescută a monitorizării la pacienții care sunt inactivi și pot avea dificultăți de mobilizare reprezintă o limită importantă a utilizării eficiente a antivitaminelor K. Anticoagulantele (ACO) noi reprezintă o alternativă de preferat, sub rezerva costuri loraferente. Trialurile publicate includ și pacienți vârstnici pentru toate preparatele. RE -LY susține dabigatran la vârstnici, doza de 110 mg 2/zi fiind mai sigură în ce privește riscul de sângerări gastrointestinale și egală ca eficiență cu warfarina pentru prevenția AVC (83). ROCKET-AF, care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
incluși de 73 de ani, iar 25% de 78 de ani i peste, deci este relevant pentru efectul ACO noi la această categorie de pacienți. Rivaroxaban nu este inferior warfarinei în prevenția AVC și nu crește semnificativ sângerările majore (84). Trialul ARISTOTEL susține apixaban la vârstnici (vârsta medie 70 de ani) ca fiind superior warfarinei și cu risc mai mic de sângerare (85). ENGAGE AFTIMI 48 utilizează edoxaban la pacienți cu vârsta medie de 72 de ani, 40% peste 75 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
situații, dat fiind riscul operator crescut la vârst nicii cu comorbidități. Controlul ritmului versus controlul frecvenței ventriculare Demonstrarea superiorității uneia dintre cele două strategii este o problmeă larg dezbătută, iar pentru vârstnici informațiile provin doar din analize de subgrup, din trialuri randomizate sau meta-analize (94,95). În ansamblu, concluzia este că strategia de control a frecvenței ventriculare nu este inferioară controlului ritmului. Trialurile AFFIRM (Atrial Fibrillation Follow-up Investigation of Rhythm Management (96) și RACE (Rate Control versus Electrical cardioversion) (97) prezintă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
două strategii este o problmeă larg dezbătută, iar pentru vârstnici informațiile provin doar din analize de subgrup, din trialuri randomizate sau meta-analize (94,95). În ansamblu, concluzia este că strategia de control a frecvenței ventriculare nu este inferioară controlului ritmului. Trialurile AFFIRM (Atrial Fibrillation Follow-up Investigation of Rhythm Management (96) și RACE (Rate Control versus Electrical cardioversion) (97) prezintă interes deoarece includ pacienți vârstnici asimpto maticisau cu simptome minime și fără alți factori de risc pentru AVC. AFFIRM a înrolat 4
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
constatat totuși o ușoară creștere a riscului de deces. Meta-analiza lui Wyse (95) apreciază că rata mai mare de deces nu este legată de efectele proaritmice sau alte efecte adverse ale medicației, ci de comorbidități ca afecțiunile respiratorii sau neoplazii. Trialul RACE, care a înrolat 522 de pacienți cu vârsta medie de 68 de ani, notează o creștere a ratei de efecte adverse în grupul cu control al ritmului. Aceste trialuri, ca și PIAF, STAF (cit. de 1), nu raportează nici o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
ale medicației, ci de comorbidități ca afecțiunile respiratorii sau neoplazii. Trialul RACE, care a înrolat 522 de pacienți cu vârsta medie de 68 de ani, notează o creștere a ratei de efecte adverse în grupul cu control al ritmului. Aceste trialuri, ca și PIAF, STAF (cit. de 1), nu raportează nici o diferență între strategii la aprecierea calității vieții. Cert este că strategia de control al ritmului nu este superioară în prevenția AVC și indiferent de strategie este necesară continuarea anticoa gulării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
I EHRA) pentru prevenția cardiomiopatiei tahiaritmice (1) . Se poate realiza cu betablocante, blocante de canale de calciu non -dihidropiridinice, iar digoxinul este drogul de a doua alegere. Scopul este atingerea frecvenței -țintă < 80/min în repaus pentru controlul simptomelor, deși trialul RACE optează pentru limita < 110/min (1). Această țintă pare mai realistă la vârstnici, deoarece se apropie de frecvența < 115/min la efort recomandată la persoanele active, fără disfuncție ventriculară stângă, pe de altă parte poate fi atinsă cu doze
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
evitate la vârstnicii cu afectarea funcției renale (100). Amiodarona rămâne drogul cel mai eficient și sigur, inclusiv la pacientul cu IC, cu condiția monitorizării strânse a efectelelor adverse. Reducerea dozei de anticoagulant poate fi necesară la inițierea tratamentului. Dronedarone, conform trialului ATHENA, poate fi o opțiune dacă se respectă contraindicațiile (101). Acest trial este și un semnal în favoarea controlului ritmului versus control al frecvenței ventriculare. Cardioversia electrică pentru controlul ritmului nu este contraindicată la vârstnici, dacă se analizează atent eficiența și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
mai eficient și sigur, inclusiv la pacientul cu IC, cu condiția monitorizării strânse a efectelelor adverse. Reducerea dozei de anticoagulant poate fi necesară la inițierea tratamentului. Dronedarone, conform trialului ATHENA, poate fi o opțiune dacă se respectă contraindicațiile (101). Acest trial este și un semnal în favoarea controlului ritmului versus control al frecvenței ventriculare. Cardioversia electrică pentru controlul ritmului nu este contraindicată la vârstnici, dacă se analizează atent eficiența și mai ales consecințele posibile. În practică, este subutilizată la vârstnici, deoarece există
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
Într-un studiu efectuat pe 350 de pacienți cu FA și vârsta medie de 68 11 ani, metoda nu a influențat negativ supraviețuirea pe termen lung în comparația cu tratamentul medical (105). Brignole și colaboratorii săi publică recent rezultatele unui trial multicentric prospectiv, pe 186 de pacienți urmăriți o perioadă medie de 20 de luni. Procedura ameliorează simptomatologia până la 83% dintre cazuri la pacienții vârstnici peste 70 de ani (106). Indicația de cardiostimulare este frecventă la vârstnici dată fiind afectarea sistemului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]