2,389 matches
-
o sumbră plăcere sedentară. Autocratul se teme de călătorii, de înstrăinări și de întîlnirile de rău-augur (odată ajuns undeva). Se închide în carapace. Mai aproape de noi, ca spațiu, Guernesey îi redă lui Hugo măreția, Londra îl eliberează pe Vallès de trilogia sa și pe cea mai mare parte a comuniștilor proscriși de credulitatea lor rustică. Ceea ce e valabil ca teorie, e valabil și în literatură. Romanul latino-american contemporan nu este oare însuși efectul exilului (García Márquez, Cortázar, Vargas Llosa, Fuentes etc.
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
in America, The Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1991 (ed. I, 1978). Black, Anthony, Guilds and Civil Society in European Political Thought from the Twelfth Century to the Present, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1984. Blaga, Lucian, Opere, vol. 9, Trilogia culturii, Editura Minerva, București, 1985. Bocancea, Cristian, Meandrele democrației. Tranziția politică la români, Polirom, Iași, 2002. Bocancea, Cristian, La Roumanie du communisme au post-communisme, L'Harmattan, Paris, 1998. Boudon, Raymond, Efecte perverse ș( ordine socială, Eurosong & Book, București, 1998. Byrnes
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pp. 79-105. Berger, Peter și Luckmann, Thomas. 1999. Construirea socială a realității. București: Editura Univers. Berking, Helmuth. 2003."Ethnicity is Everywhere": On Globalization and the Transformation of Cultural Identity, în Current Sociology, 2003, vol.51, pp. 248-264. Bernea, Ernest. 2004. Trilogie Sociologică. Cluj-Napoca: Editura Dacia. Biesanz, Mavis, Hiltunen și Biesanz, John. 1978. Introduction to Sociology, New Jersey: Prentice Hall. Bîrsa, Corneliu. 2001. Drept civil. Drepturile reale principale. București: Editura ALL Beck. Blanchard, Olivier, Dornbusch, Rudiger, Krugman, Paul, Layard Richard și Summers
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
argumentelor biologizante din partea celor ce le folosesc, dar mai ales din partea celor cu un nivel superior de educație, care dețin poziții de responsabilitate În viața publică, fie ei profesori, activiști civici sau politicieni. Notetc "Note" Introduceretc "Introducere" 1. Simion Mehedinți, Trilogii: Știința - școala - viața: Cu aplicări la poporul român, București, 1940, p. 417. 2. Unele dintre lucrările cel mai recent publicate În acest domeniu În dezvoltare rapidă sunt Paul Weindling, Health, Race and German Politics between National Unification and Nazism, 1870-1945
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
asupra legii finlandeze de sterilizare În comparație cu legea germană”, Buletin Eugenic și Biopolitic vol. 8, nr.10-12, octombrie - decembrie 1937, pp. 35-54. 61. Sorin Soma, „Politică demografică În Italia”, Preocupări universitare vol. 1, nr. 1, decembrie 1943, pp. 106-7. 62. Mehedinți, Trilogii. 63. Banu, Tratat, conține o bibliografie bogată care include nume precum M. Nisot, A. Lumiere și cel al scriitorului și reformatorului social René Sand. 64. Săhleanu, Începuturile medicinii sociale, p. 12. 65. Henry Eversole, „Medical education in Roumania”, file 17
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sintagmă, ce a devenit Însă un clișeu propagandistic În timpul regimului comunist. 20. Pentru o discuție sumară a ideilor sale, În special În privința educației În mediul rural, vezi Irina Livezeanu, Cultural Politics, pp. 204-205; Dimitriu et al., Concise History. 21. Mehedinți, Trilogii, p. 337. 22. Simion Mehedinți, „Școala română și capitalul biologic al poporului român”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 9-10, septembrie-octombrie 1927, pp. 266-267. 23. Florin Ștefănescu-Goangă a fost pentru o perioadă rectorul Universității din Cluj. Către sfârșitul anilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Simion, Întrebări, București, 1942; publicat inițial În Revista Fundației Regale, nr. 2, februarie 1942, pp. 243-257. Mehedinți, Simion, „Școala română și capitalul biologic al poporului român”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 9-10, septembrie-octombrie 1927, pp.266-281. Mehedinți, Simion, Trilogii: știința-școala-viața. Cu aplicări la poporul român, București ș1940?ț. Ministerul Instrucțiunii (comp.), Programa analitică a Învățământului primar. Sancționată cu Înaltul Decret Regal nr. 578 din 26 martie 1936, Scrisul românesc, Craiova, 1936. Ministerul Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, Direcția educației poporului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
gîndirea putea conduce și la alte lucruri? (de pildă, la coincidența cu creația, la creația propriu-zisă, la colaborarea eficientă cu viața) - „Drumul spre centru”, p. 64. Reflecțiunea lui L. Blaga este fidelă, de fapt, concepției lui despre „cunoaștere”, dezvoltată În „Trilogia cunoașterii”: „cunoașterea paradisiacă, prin care misterul este parțial relevat cu sprijinul rațiunii, al facultății intelective, și cunoașterea luciferică, prin care tainele realității Înconjurătoare sînt intensificate cu ajutorul imaginației poetice. Rațiunea umană nu poate, așadar, cunoaște totul, pentru că lumea În Întregul ei
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
libertin, Valla ateu, Valla materialist, Valla epicurian, dar niciodată Valla creștin - un titlu revendicat totuși de la o carte la alta! Cum să escamotezi mai bine o gândire nouă și potențialitățile sale, pentru ca s-o înăbuși după aceea din fașă? Triada, trilogia, Sfânta Treime însăși, construcțiile în trei presupune un sens. începutul echilibrului, triangulația: Lorenzo Valla, care cunoaște retorica, sofistica și logica, nu ignoră nimic din modurile de expunere dialectice clasice. Dialogul său despre plăcere se supune și el acestei arhitecturi evolutive
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
spărgătoare de stavili ca a semințelor și de o exuberanță năvalnică, precum a larvelor sau a vieții embrionare. Toate aceste atitudini, orizonturi, accente, inițiative răzbat În pofida presiunii ce-o exercită conștiința asupra lor, ca de sub humă, În lumina de deasupra” (Trilogia culturii, 1969). Μ Tot ceea ce nu reușește să obțină atributul de „consecvent” se transformă, treptat, În arbitrar (În hazard). Dar, paradoxal, acel ceva care se complace În „Întâmplător” are proprietatea de a Încerca imposibilul... (sau, altfel spus, cunoaște farmecul aventurii
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
N., Proverbe turcești, Editura Albatros, București, 1972. Bălan, Ion Dodu, Cartea Înțelepciunii populare. Proverbe, Editura Albatros, București, 1974. Berdiaev, Nikolai, Filosofia lui Dostoievski, Editura Institutul European, Iași, 1992. Bhose, Amita, Proverbe și cugetări bengaleze, Editura Albatros, București, 1975. Blaga, Lucian, Trilogia culturii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. Blaga, Lucian, Zări și etape, Editura Minerva, București, 1990. Bratu, Ion, Înțelepciunea dâmbovițeană. Dicționar de proverbe, zicători, sfaturi Înțelepte, FB, Târgoviște, 1999. Candrea, Aurelian, Dicționar de proverbe și zicători, Editura Librăriei Leon Alcalay
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a amintit că mersul înainte (atât de mitizatul progres) poate să fie, de fapt, un declin. În fața ororii și a imensității înfrângerii, Pasolini purcede la o nouă fază a operei sale. Cât privește cinematografia, își anunță „abjura” la așa-numita „Trilogie a vieții” (compusă din filmele Decameron, Povestirile din Canterbury, 1001 de nopți, care îi conferiseră succesul internațional) ca să înceapă o fază nouă și dură din care Salò sau cele 120 de zile ale Sodomei avea să fie primul (și, de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
roman, în special, părând mai degrabă o culegere de nuvele. Dimensiunea psihologică rămâne una de suprafață, A. mulțumindu-se să creeze personaje după o schemă morală simplificatoare, în alb și negru. Cele două romane urmau să facă parte dintr-o trilogie al cărei ultim volum nu a mai fost publicat. Ideea pe care se ridică întreaga construcție narativă din Rătăcire este clasicul antagonism dintre țărani și boieri. Dragostea dintre doi tineri, protagoniștii romanului, proveniți din cele două straturi sociale aflate în
ADAM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
activiști (M. însăși a aparținut câtva timp acestei tagme) alcătuiesc o societate de carieriști, demagogi, grandomani, pe care personajul narator/autor îi privește acum cu umor critic întretăiat de reflexe retractile și frustrări generatoare de regrete. Alte două volume completează trilogia confesivă, tonul rămânând grav și simplu. „Concepută ca o rememorare post-mortem a propriei vieți” (Alex. Ștefănescu), Scrisoare din eternitate (1998) prezintă aceleași caracteristici: naturalețe și putere de înțelegere, într-o consemnare laconică. O reușită o reprezintă romanul-cronică de familie Fetele
MARIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288021_a_289350]
-
Reușite remarcabile înregistrează M. mai ales în domeniul etnografiei. El are meritul de a fi studiat fenomenul etnografic într-o firească interdependență cu folclorul și arta populară. Scrierile consacrate sărbătorilor calendaristice (Sărbătorile la români, I-III, 1898-1901) și o monumentală trilogie asupra obiceiurilor din ciclul familial - Nunta la români (1890), Nașterea la români (1892), Înmormântarea la români (1892) - sunt contribuții științifice fundamentale. Reeditate după un secol, aceste studii își dovedesc actualitatea. Proza populară pe care M. a adunat-o a făcut
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Maicii Domnului, București, 1904; Scrisori către Artur Gorovei, îngr. și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970; Simion Florea Marian și corespondenții săi, îngr. Eugen Dimitriu și Petre Froicu, București, 1991; Nuvele și amintiri, îngr. și pref. Paul Leu, Suceva, 1994; Trilogia vieții, I-III, îngr. Teofil Teaha, Ion Șerb și I. Ilișiu, București, 1995; Botanica populară, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000; Mitologie românească, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000. Culegeri: Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Medio Monte (2000), Casa din Piața Gorky (2001) și Vacek (2002). Ele sunt legate de destinul orășelului Medio Monte, situat în Imperiul habsburgic, oraș probabil ceh (sau românesc), eteroclit etnic, locuit de cehi, unguri, români, albanezi. Poveștile alcătuiesc o mică trilogie, un fel de cronică anonimă a orașului, scrisă cu talent și cu acel al șaselea simț lingvistic atât de caracteristic autorului. Spre deosebire de povestirile „desiștene”, câteva prea încărcate, stufoase, povestirile despre Medio Monte au un fel de rigoare, o limpiditate a
ILEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287511_a_288840]
-
filosofia celui care publica în 1946 Aperçus sur l’initiation a avut un ecou puternic în gândirea lui H. Filosoful francez opunea aspectului exoteric al marilor religii istorice o tradiție unică originară - conștiința ezoterică. Citite în această perspectivă, romanele din trilogia exilului nu acceptă comparația, uneori ispititoare, cu doctrina existențialistă: viziunea romancierului român e aceea a unui exilat prin acțiunea forțelor antiumane ale unei istorii potrivnice; el nu e, ca personajele lui Camus, de exemplu, un însingurat prin propria voință. Poate
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
voință. Poate că mai curând s-ar putea desluși aici o anume afinitate cu Papini, pentru care nutrise o imensă admirație și ale cărui interviuri le publică la Paris în 1963, adică tocmai în perioada când își gândea arhitectura din trilogia exilului. Personajele acestor romane sunt, într-o măsură semnificativă, proiecții ale unui singur portret. Trăind în epoci diferite ale istoriei - Ovidiu (Dumnezeu s-a născut în exil) în Tomisul augustan, Radu Negru (Cavalerul resemnării) în Evul Mediu valah, Toma Singuran
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
s-a născut în exil: poetul făcuse parte dintr-o sectă ezoterică interzisă la Roma. Rămas singur cu sine, personajul romanului își sondează propria conștiință și, odată cu ea, proiecția unei lumi originare din care s-a ivit întreaga civilizație europeană. Trilogia exilului - și, poate, încă și mai mult, Journal d’un paysan du Danube (1966) - confirmă puterea scriitorului de a pătrunde nu numai până în străfundurile conștiinței individului, ci și în ale celei colective, de fapt a întregii umanități ce aspiră, în
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
în marionetă. Această înscenare, de tipul paradoxului „pisicii lui Heisenberg”, reprezintă ironia secretă sugerată de autor. Pe coperta a patra, el recomandă cartea drept un text de escortă pentru cele trei volume publicate anterior, pe care le prezintă drept o trilogie. Pe de o parte, aceasta este o modalitate oblică de a-și acredita textul drept o incursiune în culisele creației (având precedente celebre). Pe de altă parte, este aici o confirmare a continuității de tehnică și de substanță a scrisului
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
București, 1937; ed. I-III, îngr. și introd. G. Mihăilă, București, 1983-1984; Obiceiele juridice ale poporului român, București, 1878; Trei crai de la răsărit, București, 1879; Principie de lingvistică, București, 1881; Din istoria limbei române, București, 1883; Olteneștele, Craiova, 1884; „Eine Trilogie” (în colaborare cu Lazăr Șăineanu, G. I. Ionescu-Gion), București, 1892; Etymologicum Magnum Romaniae, t. I-IV, București, 1886-1898; ed. I-II, îngr. Andrei Rusu, pref. Paul Cornea, București, 1970; ed. I-III, îngr. și introd. Grigore Brâncuș, București, 1972-1976; ed.
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
altminteri lucidă și atent chibzuită, este distincția dintre marxizant, cel atras de filosofia lui Marx, și marxist, cel supus necondiționat marxismului ideologizat. În sensul revenirii continue, temele prefigurate în triada începutului sunt reluate în anii ’80, fiecare în câte o trilogie. „Impuritatea” artei, raportul ei cu alte forme de conștiință sunt descrise și argumentate în trilogia numită de autor „generală”: Nearta-artă (I-II, 1982- 1985), Literatură și filosofie (1986). Acest din urmă volum, cu subtitlul Interacțiuni în cultura română, va fi
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
și marxist, cel supus necondiționat marxismului ideologizat. În sensul revenirii continue, temele prefigurate în triada începutului sunt reluate în anii ’80, fiecare în câte o trilogie. „Impuritatea” artei, raportul ei cu alte forme de conștiință sunt descrise și argumentate în trilogia numită de autor „generală”: Nearta-artă (I-II, 1982- 1985), Literatură și filosofie (1986). Acest din urmă volum, cu subtitlul Interacțiuni în cultura română, va fi reluat cu revizuiri importante și o răsturnare a perspectivei în O istorie a filosofiei românești
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
și măsura în care izbutesc să ajungă la o unitate contradictorie. „Înrădăcinarea teoretică” în ambele domenii a autorului însuși adaugă, din nou, plusul de dramatism și alertă, aventura dublului, „fisura, sfâșierea, rana” fiind descrise implicat și detașat deopotrivă. O altă trilogie, cea „particulară”, urmărește „destinul contradictoriu al sublimității”. Sublimul în estetică (1983) este treapta teoretică, axată pe devenirile conceptului de la retorică la poetică, de la clasic la romantic, de la rigoare la suplețe sau, altfel spus, sublimul estetic în Antichitatea greco-romană, în secolele
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]