15,306 matches
-
se putea dezvolta, de aici pornise pe pornește și a emoțiunii ce răsare..., prin la naștere, poeta Elena Farago a fost vremuri Traian Demetrescu, cu poezia reducerea poeziei la principiul ei funsărbătorită în Sala Mare a Teatrului lui delicată și tristă. Luase deja ființă damental, cât și prin originalitatea forNațional din Craiova de către Societatea revista „Ramuri“, în al cărei comitet de mei, Elena Farago este cea mai patetică „Prietenii Științei“. Cu această ocazie a redacție se înscrie și poeta. Ședințele și
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
eternitate, chiar dacă ar fi un crâmpei mărunt și familiar, la fel de modest - dar și la fel de patetic - precum o lespede funerară, cu niște nume și o inscripție semnificativă, în fața căreia alte ființe, alți bărbați și alte femei din timpurile ce vor veni, triști și meditativi ca el, și din motive asemănătoare, își vor opri vertiginoasa curgere a zilelor și vor simți și ei, fie și numai pentru câteva clipe, iluzia eternității. Georgina, a șoptit, mângâind grilajul ruginit și contemplând magnolia, ca și cum printre ruinele
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
destinul inevitabil al oricărei ființe care s-a născut spre a muri; și pentru că toți suntem singuri, sau rămânem până la urmă singuri într-o zi: amanții fără ființa iubită, părintele fără copii sau copiii fără părinți, și revoluționarul pur în fața tristei materializări a acelor idealuri pe care lea apărat cu ani în urmă cu suferință, în toiul torturilor atroce; și pentru că întreaga viață e un contratimp perpetuu, și pe cel întâlnit în cale nu-l îndrăgim când el ne iubește, sau
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
apare ca o simbioză de echilibru în „ca pe o problemă” filozofică. Înțelegând ierarhiei” prin slugărnicie, prin „gudurare central universului: „E ca pământul cu „neputința umană”, concluzia nu poate fi alăptată de incultură”. care se joacă Dumnezeu când plânge decât tristă: „Când credem că am trăit, Așadar, analizând primele poeme de t r i s te țe” (p .18) . Comparaț ia ultima filă a capriciilor minții ne rostește ale cărții, constatăm că „Baciul sugerează poziția femeii în central lumii, arta de
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
har atît de frapant că cel mai potrivit mod de a-l gusta e să-i citești poemele fără să cauți a le comenta, căci, în lipsa virtuozității, rezultatul poate atinge stupoarea citatelor anterioare. Dar să nu închei pe o notă tristă: grație lui Eugen Simion, Basarab Nicolescu sau Eugen Coșeriu, cartea e scoasă din orbita generalităților prezumțioase. În intenție, cartea e lăudabilă, atîta doar că selecția colaboratorilor trebuia făcută mai drastic.
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
Laurel și Hardy, Groucho Marx, Leslie Nielsen a căror simplă apariție, altfel deloc inocentă, determină râsul fără să fi făcut nimic sau aproape nimic. Un caz cu totul excepțional este cel al lui Charlot, singurul al cărui umor are ceva trist și profund însingurat. Alții trebuie să descopere râsul sălii, să-l fabrice precum Woody Allen sau Sacha Baron Cohen și Jim Carrey, prin subtilitatea propriei inteligențe sau prin supralicitare, căci există și un râs gros, un suc greu, intestinal. Guillaume-actorul
Râsul subtil al comediei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2546_a_3871]
-
Tradiția spune că începând cu Joia Mare din Săptămâna Patimilor și până la Rusalii, cerul, raiul și iadul sunt deschise. În acest interval de 50 de zile, sufletele morților au călătorit libere prin locurile unde au trăit, iar acum acestea sunt triste, pentru că trebuie să se reîntoarcă în lumea de dincolo, părăsindu-i pe cei dragi. Pentru ca sufletele celor adormiți să se întoarcă fără incidente în mormintele din care au plecat și să fie împăcate cu această situație, rudele celor comemorați trebuie
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
Cripure, căruia personajul Merlin spuneți, în epilogul cărții, că-i seamănă. Ce te face să plângi? Ce credeți că s-ar putea răspunde? Eu cred că romancierul este cineva care fabrică emoții. Asta-i meseria lui. Provoacă emoții pozitive, negative, triste, vesele... Am vrut să le ofer cititorilor mei ce mi-a plăcut mie din literatura din toate timpurile. Mă îndrăgostesc de Anna Karenina, îl detest pe Bolkonsky, Jean Valjean îmi frânge inima, plâng la moartea lui Charles Swann... Plânsul face
„Vine un moment în care, ca să supraviețuiești, trebuie să te porți ca și când morala n-ar exista“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2548_a_3873]
-
au înghițit zăpezile, îi spuneau femeii vecinii. Pe 6 martie 1953 cînd Fotache intra în comună în duba miliției, care se strecura greu printre troienele rupte cu plugul unei mașini de război, cu șenile, clopotele băteau de ceasuri întregi anunțînd trista veste a morții lui Stalin. Femeile plîngeau, bărbații umblau fără rost pe ulițele satului sau chiar pășind peste troienele cît gardul, înghețate, întrebîndu- se ce e de făcut în situația dată. Nimeni nu știa și asta adîncea și mai tare
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
Cârlova, cu mult. Franceza ucide poezia („Le soleil, plus brillant au bout de sa carrière”), trebuie să fii mare poet ca să-i faci față. În schimb, pe Cârlova tocmai limba imatură îl face atrăgător: „P’acea plăcută vreme, în astă tristă vale, / Pe sgomot mai de lături eu totdeauna vin”. Până unde am ajuns, Istoria nu-i istorie a literaturii, ci a scriitorilor și a oamenilor din domeniu, completată cu citate din opere și observații - judicioase, e drept - asupra lor. Cu excepția
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
făcute în arenele circurilor, T. Boldescu a murit uitat de lume, uitat de cei care l-au aplaudat ani de-a rândul. Înainte să-și dea obștescul sfârșit, câțiva ani putea fi zărit pe Calea Moșilor, înalt, negricios, singur și trist. Încă un român uitat de lume - OMUL DE FIER. 63
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
postdecembristă, o lume ce întârzie, crede ea, să-și încheie socotelile cu propria conștiință. Se încurajează, nu vrea să cedeze impresiei că reacțiile ei sunt încărcate de panică și amărăciune, nici că scrisul ei e lipsit de nerv. E doar tristă că trebuie „să pun toate verbele la trecut”, și că bătrânețea „suferă de un păcat: despre ea nu se pot emite decât banalități”. Totuși, marea dezamăgire a Monicăi Lovinescu cred că are a face cu obligația ei de a folosi
O casă curată by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2453_a_3778]
-
urcă tot cerul și coboară infernul. Cresc din muzici urechi, tristeți curg violet pe arbori străvechi. În soarele rotitor mi se-nfige tot sternul. IV Se sparge misterul din mormânt, se sparg ochii din frunze. Și toate lucrurile se amestecă triste, nebune, lehuze. Se-ndeasă unele-n altele, luciu peste lemn, lemn peste coarne, încât numai au loc, și densitatea ridică temple de granit. Din spinare, aburi de lună fierbinte mi se revarsă printr-un martir schingiuit. Soldații sar din paturi și
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
Jurnalul Național scoate o nouă primă pagină de colecție. De data aceasta au gîndit o primă pagină în care se află doar poze ale protestatarilor de la Universitate. Oameni triști, fericiți, îndârjiți sau resemnați. Cu toții au fost prinși într-o fotografie de grup ce ar putea deveni un adevărat simbol al mișcărilor din piața Universității. Citește și:
Jurnalul Naţional, ediţie de colecţie - "frumoşii nebuni" de la Universitate () [Corola-journal/Journalistic/23844_a_25169]
-
și voluntare și involuntare (dar mai mult de primul fel, căci pe rețeta lor merge imaginația Anei), iar fondul din care scoate versurile e cu sfîșieri și dureri, cu zăvoarele elegiace slobozite de tot: „Cîntece vesele nu cere de la mine,/ Triste le fac eu cîntînd.// Cuvinte de dragoste nu cere de la mine,/ Sunt ploaie de vară, sunt vînt.// Credință și pace nu cere de la mine,/ Sunt moartă de mult - netrăind.// Pasiune, dorință, nu cere de la mine,/ Sunt rece, mereu arzînd.// Calde
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
flori: „Vreau să mor în noaptea de vară,/ În cîmpul cu miresme de flori,/ Cu cerul încărcat de stele,/ Cu lumină de lună,/ În plină tăcere” (Dorință). Ana nu-i poetă morbidă, dar cam toate-i sunt întunecate: „Prezentul e trist și întunecat/ Ca ziua neguroasă de toamnă,/ Viitorul e brumă adumbrită,/ Fără ieșiri și fără adîncimi;/ Iar trecutul, fără întoarcere” etc. (Toamna vieții). Nu-i de mirare că atunci cînd face peisaje meditative despre viață îi ies sumbre și funebre
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
farmec, și Aura Garrido o interpretează pe Ea, o tânără nu neapărat inocentă, dar de o fragilitate care se lasă ghicită, fragilitate în care posibil se poate desluși conturul unei traume înrămate în retractilitate melancolică. O poveste sentimentală cu final trist? Posibil. Nu avem indicii clare și nimic nu iese la suprafață pe parcursul dialogului dintre cei doi. Șarmant, frivol, facil cu grație, dar nu stupid, infatigabilul Bartolo încearcă să o seducă pe fata pe care o descoperă la o petrecere și
Ultima noapte de dragoste… by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2396_a_3721]
-
universitare ale acestuia, apariția primului român al său, căruia îi face, într-o lungă scrisoare o adevarată și desfășurată analiza critică, felicitându-l pe romancier. La 25 iunie îi scrie: "Sunt foarte mândru de tine și în zilele atât de triste pentru patrimoniul spiritual și moral al omenirii prin care trecem, ca să mai pot nădăjdui în ziua de mâine - nu e indiferent care va fi aluatul sufletesc al tinerilor români de azi în lupta de existență materială și morală ce-i
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
acel limbo al emigrantului, e imposibilă. Și totuși, mie mai nimerita chiar mi se pare analogia dintre pensiunea doamnei Dorn și un sanatoriu, iar ca atare, trimiterea nu la Kafka, ci mai curînd la Thomas Mann. Există o anumită seninătate tristă a personajelor, reflectată mai ales de Clară, o tînără care își cîștigă existența că dactilografa, neavînd pe nimeni în Germania, decît iubirea ei secretă și jenata pentru Ganin, care dă protagoniștilor o alura thomasmanniană. Toți sînt suferinzi, dar nici unul cu
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
iliescieni, noii stăpâni ai țării s-au dedulcit, cu o viteză fulgerătoare, la pastrama corupției și la trufandaua învârtelii. Cu nimic mai breji decât ciracii kaghebisti, ei își protejează, cu aceeași cerbicie, uneltele care fac muncile murdare. Că pe vremea triștilor ani '90 - '96, escrocii sunt eliberați pe ușa din dos, criminalii se bucură de înaltă protecție a câte unui ministru ce-ar trebui să fie în slujba cetățeanului, dar care se identifică patetic și penibil cu subordonații (vezi cazul Dejeu
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18192_a_19517]
-
tiran să răstălmăcească legile și să înăbușe spiritul libertății, mai devreme sau mai târziu, acesta se va manifesta și mai intens prin manifestări publice violente sau la cabinele de vot"", continuă Adrian Năstase. Fostul premier scrie: Concluzia sa este însă tristă - "acum republica noastră arată ca un superb tablou îngălbenit de vreme... Țara noastră supraviețuiește doar în cuvinte, nu mai există nimic palpabil. Am pierdut totul. Și vina este în întregime a noastră"". Conchide: "Publicitate...".
Adrian Năstase, cuvinte dureroase. 'Țara supraviețuiește doar în cuvinte. Am pierdut totul' by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21369_a_22694]
-
Roxana Covrig Președintele PNL, Klaus Iohannis, a fost somat de senatorul PSD, Daniel Savu. "Anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis m-a dus cu gândul la un tandem de tristă amintire pentru istoria politică recentă a României. Este vorba despre cuplul Băsescu-Boc, cel care a făcut atât de mult rău românilor", susține Daniel Savu. Senatorul PSD a adăugat: "Domnul Iohannis ar trebui să-l prezinte public pe cel care îi
Klaus Iohannis, somat din PSD. Tandem de tristă amintire by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21424_a_22749]
-
Roxana Covrig Președintele PNL, Klaus Iohannis, a fost somat de senatorul PSD, Daniel Savu. "Anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis m-a dus cu gândul la un tandem de tristă amintire pentru istoria politică recentă a României. Este vorba despre cuplul Băsescu-Boc, cel care a făcut atât de mult rău românilor", susține Daniel Savu. Senatorul PSD a adăugat: "Domnul Iohannis ar trebui să-l prezinte public pe cel care îi
Klaus Iohannis, somat din PSD. Tandem de tristă amintire by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21425_a_22750]
-
Sfânta Maria Mare, a adus mesaje de "La mulți ani!" și bucurie de la mulți politicieni, care și-au postat gândurile pe pagina de Facebook. Însă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mirel Palada, a făcut excepție. El a scris un mesaj trist despre două Marii ce i-au rămas vii în suflet și minte. "De ziua Sfintei Mării, la mulți ani tuturor celor de-un nume cu ea. Și să ne aducem aminte de asemenea de toate Mariile și de toate Marianele
Sfânta Maria Mare. Mirel Palada, mesaj trist: Stau de vorbă cu ele… doar în vis by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21734_a_23059]
-
executarea" ziariștilor antiguvernamentali nu mai apare pe pagina lui Palada. Sâmbătă dimineață, purtătorul de cuvânt al Guvernului a publicat mesaje de amenințare pe care le-ar fi primit vineri seară. • "Băi labagiule....!!! Comunistule...Să mori în pârnaie... Auzi băi labă tristă, poate și ficăta se face jurnaiustă și o s-o execute toți vagabonzii, da să ți-o execute bine...!! "Gunoiule , nu știu cum să dau de tine , să te bag în 'mata !!! Cum îți permiți gunoi ratat să vorbești și să jignești oamni
Ce amenințări a primit Palada prin SMS: Leule cu cap de muscă, o să te agăț peste o creangă, cu Ponta, gunoaielor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21773_a_23098]