955 matches
-
casei și strigau: „Țața’neta!” și eu, pentru că mă cheamă la fel ca pe bunica, răspundeam scârțâit un da prelung. După care bunica mă trimitea să-i dau femeii cele trebuincioase în schimbul a feluritor fructe sau bomboane. Se făcea un troc autentic în acea perioadă. Bunica schimba lapte și ouă pe mere, pere, prune până ne încărcam cămara de gemuri și dulcețuri ce în zilele înfrigurate ne îndulceau orezul cu lapte. Nu mai sunt anotimpurile ce erau odată. Pe atunci vara
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
casei și strigau: „Țața’neta!” și eu, pentru că mă cheamă la fel ca pe bunica, răspundeam scârțâit un da prelung. După care bunica mă trimitea să-i dau femeii cele trebuincioase în schimbul a feluritor fructe sau bomboane. Se făcea un troc autentic în acea perioadă. Bunica schimba lapte și ouă pe mere, pere, prune până ne încărcam cămara de gemuri și dulcețuri ce în zilele înfrigurate ne îndulceau orezul cu lapte. Nu mai sunt anotimpurile ce erau odată. Pe atunci vara
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
o să iasă de la zdup. Ce anume? vrea să știe Gulie. Scaunul cu rotile al Bătrînului, zice Roja făcîndu-i cu ochiul. Nu simți ranchiuna asta dintre noi, Curistule? Războiul ăsta psihologic care o să ne consume, zice Roja mai potolit, printre sughițuri, trocul ăsta jalnic, cu alte cuvinte lasă-mă să mi fac mendrele, iar eu o să-mi țin gura, tu cu dosarele, noi cu acțiunea, o să ajungi mare dacă o să fii pe fază, acuma se fac urzelile, de pe o zi pe alta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
povestirea ta. Societatea are grijă de asta. Împotriva indiscreției te mai poți apăra, nu și Împotriva indiferenței”. Și după alți câțiva pași: „Industria cea mai importantă este cea a ambalajelor. Ambalajul, mai important decât conținutul. Reclama, ambalajul, prezentarea, cosmetica guvernează trocul. Cerere-ofertă! Atent manipulate. Competiție, eficiență, simplificare, profit. Și Înainte de toate: ambalajul!”. Aveam să Învăț În deceniile următoare mult mai multe despre complexitatea societății moderne de astăzi decât din acest sumar ghid sarcastic. Nu l-am uitat, Însă. Nici vizita noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
la fel de adevărat că ponoasele uneia n-ar avea cum să nu le atingă și pe celelalte. Ea nu vrusese să le asculte, ca și cum n-ar ști la ce să se aștepte de la niște porci care doar să dea cu râtu-n troc, și-n rest nu-i interesează ce lasă-n urma lor, și uite că se întâmplase așa cum ele prevăzuseră și cum o avertizaseră, de altfel, până să nască: ea s-a chinuit o vreme să crească și copilul ăla pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Long Islands și Statuia Libertății, cotește pe străzi și bulevarde, se strecoară prin obositorul trafic newyorkez și ajunge la Turnurile Gemene. A scris în ziare, s-a dat și la televizor. L-am văzut cu ochii mei pe tatăl lui Troc, la știri, pe mai multe posturi, explicând tot felul de chestii despre un arab care a închiriat un apartament la prima scară, s-a prefăcut că-i plac fetele tinere, mercedesurile în vârstă și micile afaceri, dar a șters-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
micile afaceri, dar a șters-o când Sereiul a prins de veste că se ocupă cu mari mârșăvii și că e omul lui Bin Laden. Prezentat la televizor ca administrator de bloc și cu numele întreg, Agop Chircorian, tatăl lui Troc arăta bătrân, cumsecade, emoționat și puțin culpabil. Nici n-ai fi zis că fusese un ofițer bățos, cu ochelari, care-i interzicea fiului să se țină de fotbal (deși juca fantastic și-l cucerise pe antrenorul cu ochi de șprițar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de șprițar și creier micuț) și care-l obliga să stea cu burta pe carte (unde, mă rog, nu dribla și nu trăgea prea grozav). Într-a cincea, când el era maior și sever, noi îi ziceam Agop, iar lui Troc, pe care-l chema Silviu, îi mai spuneam Oagăru. Troc locuia la scara A, la etajul unu, și învăța la I. Tot în C37, tot pe scara A, dar la trei, locuia Cubanezu. Băiatul ăsta (și el tot la I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
stea cu burta pe carte (unde, mă rog, nu dribla și nu trăgea prea grozav). Într-a cincea, când el era maior și sever, noi îi ziceam Agop, iar lui Troc, pe care-l chema Silviu, îi mai spuneam Oagăru. Troc locuia la scara A, la etajul unu, și învăța la I. Tot în C37, tot pe scara A, dar la trei, locuia Cubanezu. Băiatul ăsta (și el tot la I, tot cu tată ofițer, dar comandant de unitate, locotenent-colonel) umbla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și ambră, vreo patruzeci de perle, două safire, un pumn de granate și rubine, mai du-mi douăzeci de gheme de beteală de aur, zece coți de catifea verde, o bucată de mătase roșie ca cireașa și, mai ales, un troc de zidar și-o mistrie de argint“. Trei coarne de licorn și-o dragoste veșnică Așa l-a zămislit Violeta pe Perlino. „Începu să facă un aluat din zahăr și migdale, stropindu-l cu apă de trandafiri și de iasomie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
crește productivitatea. Mai era legea 18 a ilicitului și decretul 400 care interzicea furatul și beția, băutură până la ora 10. Asta spunea că corupția se generalizase și muncitorii fumau, beau și palavrageau. Ca să supraviețuiești, trebuia să furi și să faci troc cu ce furai de la întreprindere. Țăranul fură de la CAP, IAS, muncitorul din fabrica și ca să mai câștige făcea ciubuc. Vânzătoarele primeau bacșiș, ca să îți dea prin spate lapte, unt, carne. Cine avea relații, lua de la cantină, gospodăria de partid, magazinele
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
deșert, dar nimeni nu-l învățase să conviețuiască în armonie cu unul dintre cei mai vechi dușmani ai săi, banii. În mod tradițional, pentru beduini banii nu erau decât o formă practică de a acoperi mici diferențe când făceau un troc, folositori în special când trebuiau să compenseze prețul a două cămile cu prețul a șapte capre sau valoarea a cinci metri de pânză cu cea a unui sac de orz. În marile piețe din oaze se găseau din belșug curmale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
până departe spre strada vecină cu gura Văii Moratului, locuită de familii de rromi care mult se zbuciumă ei pe la cules de ciuperci de pădure, aleargă după melci pentru cooperația de consum, strigă pe străzi și tentează gospodinele cu un troc în care oferă oale smălțuite, roșii cu buline albe, contra pene de gâscă. Asta-i tot ce-mi răsare înaintea ochilor la toate afirmațiile acelea cu adevărat cutremurătoare, care seamănă cu altele, de pe vremea când, la un an după revoluție
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
un litru de țuică, Îndoita cu apă, de la un soldat rus care, În toamna anului 1944, Îmbarcat În trenurile marfar care se scurgeau prin gară Ghidigeni și visa să ajungă din clipă În clipa - unde? - la Berlin, reînviase...comerțul de troc. Era o stofă rară, ponosita de vreme și de Întrebuințare, dar pe care mama o Înnobilase prin boirea În frunză și coaja verde de nuc, la care adăugase și alte ingrediente, numai de ea știute, si adusă la culoarea negrului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a se soluționa) un individ Fotse este de obicei implicat în negocieri Fotse paralele și are dreptul să inițieze „Gofo“ - în continuarea lui Fo sau în sus. Este un sistem de pariuri pe posesiunile viitoare ale unui Fo; se promite trocul cu o anume parcelă de pământ sau număr de capre, dacă are loc o moștenire Fo. Dacă un Fotse consideră că vecinul său ar putea moșteni o bucată de pământ care îl interesează pe el în viitoarele trei anotimpuri ploioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
înșel? A.B.: Nu, din păcate este adevărat. Actuala societate i-a învățat leneși. I-a învățat să trișeze. E îngrozitor. Toți au ajuns să trăiască într-un compromis. Trăiești într-o lume a compromisurilor. Și într-un regim de troc. Tu primești mâncare de la crâșmarul X. El nu are nevoie de banii tăi, în schimb, îți cere alt serviciu. Să-i faci rost de cauciucuri de mașină, spre exemplu. Deci tu, la rândul tău, trebuie să faci în așa fel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
posibil. Avu un simulacru de zâmbet. Ea încercă să-l imite dar nu avea de unde să știe dacă reușise. Ar fi dat salariul pe un an pentru o ceașcă de cafea caldă, dar nu avea cu cine să facă acest troc și-i era lene să se ducă la distribuitor. Puse aruncătorul de flăcări în bandulieră. ― Hicks, eu nu vreau să sfârșesc ca ei. Mă gândesc la coloni, la Dietrich și Crowe. Pot să contez pe tine dacă ajungem acolo? ― Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
colective de artă. Uneori te simți ca Într-o navă galactică, ce te va muta Într-un viitor neclar. Daniel Knorr utilizează cu aceeași plăcere cele mai noi tehnologii de comunicare propunând cele mai vechi practici din lume. Dar despre trocul digital și parodierea capitalismului, În numărul viitor. Cum era România din care ai plecat? Cum era cea În care te-ai Întors? Atunci când am plecat, România nu lăsa pe nimeni să plece. Se ajungea foarte greu „afară“. Când m-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
foarte greu de verificat. De aceea cred că Estul trăiește un materialism politic, dacă se poate spune așa ceva. Utopiile politice trec În practică și se precipită prin nașterea lor În partide „pe apucate“. Ce este pentru tine spațiul public? Sharing, troc voluntar, bazar? Intervențiile tale sunt mai mult decât semnale conceptuale, ai ținte morale? Cred ca spațiul public este un spațiu al tuturor. Discuția asupra acestei tematici există mai demult În Vest, mulți spunând că acest spațiu public nu mai există
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
de oameni sunt considerate în continuare niște ființe vii. Schimbul lor și căutarea echivalențelor dintre ele înseamnă tot un fel de schimb, așa cum sunt schimburile de sclavi, de ostatici sau de femei; pentru obiecte se organizează o formă incipientă de troc, așa cum există deja, de multă vreme, unul pentru ființele umane. Aproape peste tot, dacă este scăpat de sub control, acest schimb de obiecte devine, ca și schimbul de ostatici, o sursă de violență. Deseori, el este ritualizat prin obligația de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
scade în fața militarului. Oamenii sunt puși să muncească sub amenințarea recurgerii la violență; priceperea esențială este cea care permite obținerea unui surplus agricol. Obiectele nu mai au nici nume, nici personalitate; sunt niște artefacte, susceptibile de a fi schimbate prin troc, devenind simple unelte. Sclavia la care sunt supuși cea mai mare parte a oamenilor este condiția libertății unei minorități. Șeful fiecărui regat sau imperiu este totodată principe, preot, căpetenie militară, stăpân al timpului și al puterii, Om-Dumnezeu. El este singurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
anuală a pasionaților de începuturi de roman fu, pe departe, cea mai intensă și benefică, din lunga serie de pînă atunci a respectivelor conclavuri. Practic, niciunul dintre cei 834 de invitați nu dormi timp de trei zile și trei nopți. „trocul literar” și explorarea orașului aflat în grevă literară îi ținură într-o stare de excitație și de hipnoză. La fel ca filateliștii sau ca numismații amatori, cei 834 de scriitori profitară înainte de toate de întîlnire, pentru a schimba între ei
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
întîlnire, pentru a schimba între ei nenumărate începuturi de roman. La fel ca la saloanele de carte, la fel ca la tîrgurile internaționale dedicate turismului, ciocolatei sau invențiilor, toți scriitorii veniseră cu propriile lor colecții de începuturi de roman, iar „trocul literar” dintre ei se derulă cu o febrilitate demnă de miza operațiunii. Fiecare dintre cei 834 de aderenți ai acestei rețele create de Guy Courtois și de Bernard era doritor să facă troc cu absolut toți colegii săi de congregație
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
lor colecții de începuturi de roman, iar „trocul literar” dintre ei se derulă cu o febrilitate demnă de miza operațiunii. Fiecare dintre cei 834 de aderenți ai acestei rețele create de Guy Courtois și de Bernard era doritor să facă troc cu absolut toți colegii săi de congregație. începuturile de roman trecură din mînă în mînă, de la un scriitor la altul, uneori prin zece, douăzeci, treizeci de mîini, cu o viteză uluitoare. Fiecare participant era de fapt în căutarea unei revelații
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
să fac lucrul acesta.“ Zice: „Păi de ce? Nu sunteți procuror?“ Zic: „Tocmai pentru că sunt procuror nu pot s-o fac.“ Asta a fost una dintre întâmplările amuzante. — Tocmai îi cerea unui procuror să facă trafic de influență. Genul ăsta de troc tot din comunism vine. Îmi vorbea un coleg procuror despre micul schimb, despre troc, despre un alt procuror care atunci avea funcție în Parchetul General, iar după aceea a fost judecător la Înalta Curte, de unde s-a pensionat. Colegul meu
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]