7,094 matches
-
Degajați, am presupus că sunteți într-o fază de început, tu nu fuseseși pângărită. Nu-mi convenea deloc să te știu alături de omul acela. Am alergat înapoi spre mașină, am trântit portiera și am pornit. Curând v-am văzut pe trotuar înaintea mea, te-am privit cu insistență, mergeam foarte încet, speram să te întorci din reflex. N-ai făcut-o, erai prinsă de vorbă, nu m-ai văzut nici când am trecut cu mașina pe lângă voi și asta mi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mă ispitească ideea. Este destul de aproape, o asigură, sper să vă placă ambianța, ca să uitați de interdicția cu fumatul. Sidonia urmărea din când în când poala rochiei împinsă de picioare, avea o mișcare amplă, grațioasă, o mulțumea. O vânzătoare stropea trotuarul măturat proaspăt, avea pulpe groase, pline de pilozități, o monstruozitate și era așa tânără! Iată-mă pornită din nou la un drum absolut neobișnuit pentru mine, se lansă Sidonia, am impresia că revederea noastră de sub stejar se poate chema întâlnire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
plece, fără ca el să poată descifra cu exactitate întreg mesajul comportării ei. Era foarte conștientă că poate exista un "la o adică", întotdeauna își pregătea portița de salvare, era foarte atentă să nu se expună în întregime. Pășea grăbită pe trotuar, mai tânără cu zece ani, prefera să-l însoțească în minte, în drumul lui pe strada către gară. Va aștepta alte câteva zile, nimeni nu-i va ghici neliniștea, tresăririle, poate va aștepta în van. dar totuși ceva îi spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
în cușcă, se postă din nou lângă perdea, urmări absent modelul dantelei, apoi se avântă hotărât către hol, își luă sacoul. Plecă grăbit, se urcă în mașină. Se opri departe de centrul orașului undeva lângă gară. Lăsă mașina lângă bordura trotuarului și păși pe terasa unei cofetarii. Se așeză la o masă cu ochii pe arțarul din fața lui, cu frunzele îngălbenite și ceru o cafea. Cuprins: Ioan HOLBAN Viața ca un hățiș foarte des 5 Cârtitorii 11 Te fură viața 121
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
terminară călătoria într-o tăcere sumbră. Creighton parcă mașină în fața ușilor de sticlă ale aerogării, la terminalul pentru plecări. Lasă cheia în contact, coborî din mașină și deschise portbagajul. Fanny răsari lângă el în timp ce-și descarcă bagajele pe trotuar. Îmi pare rău, Creighton! îi spuse ea, simțindu-se îngrozitor. Distracție plăcută. El se îndepărta fără un cuvânt. Canaturile ușii glisante se traseră în lateral, apoi se închiseră în urma lui. Fanny urca în mașină, isi ajusta că pentru sine scaunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Prin valorificarea ei, deșertul a devenit un loc obișnuit, pe care s-au amenajat parcuri de distracții, hoteluri moderne și magazine cu reclame luminoase. Dacă în anul 1999, a continuat spiridușul, în Sahara nu creșteau decât palmieri și cactuși, acum trotuarele străzilor sunt străjuite de diferiți arbori. În parcuri special amenajate, privirile turiștilor sunt furate de florile în mii de culori și de fluturașii care zboară veseli. La Polul Nord sunt amenajate acum cele mai frumoase patinoare și pârtii de schi, unde
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de ploaie bat în geam, poc! pic! Și-ți poartă privirile în amețitorul dans pe sticla aburită. Oamenii trec pe stradă grăbiți, umbrele colorate se ivesc de după colț. Simfonia stropilor de ploaie se împletește cu ritmul grăbit al pașilor pe trotuar, încântând auzul celui ce o cunoaște îndeaproape cu o muzică plină de nostalgie. Orașul e încă tânăr. Nici nu se cunoaște că are șapte vieți. Casele întineresc văzând cu ochii, acoperișurile se spală de ani și de praf, geamurile scot
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ajung mai repede acasă și în intersecție n-am fost atentă ca de obicei. Văzusem o mașină care se apropia, dar începusem să traversez strada, și în ultimul moment, mi-am dat seama că nu voi putea ajunge pe celălalt trotuar. Mașina a oprit brusc, scârțâind din toate frânele. Era la un metru de mine. Am scăpat ca prin minune. Toată lumea de pe stradă se uita mustrător la mine. Am înțeles ce mare greșeală am făcut, dându-mi seama abia atunci de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
harnică măturase superficial zăpada. Stratul rămas, călcat În picioare de sutele de trecători grăbiți să ajungă acasă cu cumpărăturile de seară, se transformase În patinoar. Puțin a lipsit să fie strivit de un autobuz plin care aluneca grațios dintr-un trotuar În altul, spre Încântarea câtorva cheflii care Îl scoteau din minți pe șofer cu răsuflarea lor acră, dar mai ales cu câte un pupic lipicios pus după ureche. Rămase câteva clipe lungit În rigolă, adulmecând zăpada pufoasă. Se ridică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o ploaie de bețe până nu demult Înfășurate În smocuri de vată dulce, accesibilă oricui contra sumei anunțată cu tuș roșu pe boneta imaculată a Martei. Mai auzi doar ceva ce semăna cu Jezus Mária Înainte de a se prăbuși pe trotuarul acoperit cu un rafinat studiu cromatic din frunze uscate de castan și arțar, sub privirile curioase ale unei mulțimi pestrițe, ea Însăși vegheată de la Înălțimea unui lampadar ruginit de un pitic din tablă colorată cu privirea zbanghie, având În loc de tradiționala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
rând sau În același timp ea se numea Israel, Palestina, Ierusalim. Salcâmii din fața Muzeului de Artă Înfloriseră a doua oară. Câțiva copii cățărați pe gardul cu grilaj acoperit de iederă, mestecau Îndelung florile dulci-amărui și le scuipau apoi nepăsători pe trotuar În calea celor ce se Încumetau să Înfrunte căldura neobișnuită a amiezii, ieșind de sub umbra protectoare a părculețului din Piața Carolina. Fostă “Regele Ferdinand”, fostă “23 August”, actuala Piață a “Reconcilierii Naționale” era locul de Întâlnire al pensionarilor, șahiștilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
bobocii În floare, i-a lipsit Întotdeauna. Așeză cutiile pe măsuța de răchită de sub geam, apoi deschise ușa cabanei. Valul de căldură care năvăli afară umplu grădina cu un miros de mentă. 4. Coriolan Moduna Împrăștia cu generozitate sare pe trotuar Între cișmea și grădină. Netezea În felul său calea capitalismului În propria ogradă. Aflase de planurile fiului său cu câteva ore În urmă, la ceaiul de dimineață. N-a avut nici o obiecție, ba dimpotrivă, spre bucuria Martei care făcuse focul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
O presimțise odată cu căderea primilor fulgi pe care Îi privise cu Încântare toată dimineața prin geamul atelierului. Îl deschise și se sprijini de pervaz ținându-și bărbia În palme. Fulgii erau atât de mari, Încât bravul domn Kiger care mătura trotuarul cu zelu-i cunoscut, nu i-ar fi zărit În nici un caz chipul, oricât și-ar fi potrivit ochelarii rotunzi pe nasul coroiat. 14. De la o masă bine plasată lângă geamul uriaș al barului i se făceau semne amicale. Erau doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
să cadă cu bufnet pe pardoseală; apoi ieșiră zicând Să trăiți! ducându-și câte o mână la cozorocul caschetelor negre cu cozoroc lung deasupra cărora scria cu alb O.W. Urcară În mașină și porniră În trombă, spulberând zăpada de lângă trotuar. El rămase În prag cu scrisoarea Iolandei, două rânduri doar: „Marfă de calitate livrată la timp. De rest mă voi ocupa mâine”. De bucurie, Îi venea să sărute cele două baloturi lungite În mijlocul holului ca două foci anesteziate și suflate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
din altă parte, a leșinat În brațele tovarășei, așa Încât palma pe care a luat-o de la tovarășa Codruța a fost trecută cu vederea, ca și Întrebarea ei mânioasă: cum vorbești așa, mă, puță? L-au culcat În iarbă, pe marginea trotuarului, și l-a stropit cu apă de băut cărată În spate de tovarășa Îngrijitoare Codruța, Într-o marmită de zece litri, pregătită anume pentru plimbarea În parc. Apoi s-au pus pe plâns cu toții: copii și tovarășe. S-a trezit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Era o după-amiază de toamnă rece, luminoasă, cu vânt. Am deschis sistemul de încălzire, mi-am frecat mâinile de picioare ca să le dezmorțesc și-am găsit o veche piesă rock’n’roll la radio. Scrâșnind, jeepul galben se depărtă de trotuar. Mi-am croit drum în trafic. Am deschis ușa din față și-am intrat casa-schelet. E ciudat cum o casă poate arăta exact la fel pe dinafară când pe dinăuntru totul s-a schimbat. Antreul, livingul, bucătăria; totul pare atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
aș putea povesti lui Șichy că la început a fost sărutul? Sărutul acela care mi-a complicat viața? 4 iunie. De ce evenimentele vieții mele or fi fiind legate de cifra asta, patru? 1961, sfîrșit de liceu. Cireșe cu coșurile, pe trotuare; tufele iasomiei exuberant înflorite, cît să urce grădina-n aer, cum își ridica un dirijor, inspirat genial, orchestra spre ceruri pure. Tata mi-a povestit, despre George Enescu: "Se întîmpla, cînd dirija el, ca orchestra să se înalțe de la pămînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
telefon, disc, bandă magnetică, fir de telegraf, siguranță la postul Trafo din colțul casei. Ea era Totul! Cu atâtea cunoașteri de interior, de exterior, de înalturi, de adâncuri și, totuși, era ocolită, respinsă, îndepărtată, dar cu posibilitatea de a avea trotuar liber, ca acela roșu al bicicliștilor. Traseul ei era pe oriunde, pentru că pe oriunde i se crea calea de a merge înainte spre ușile blocurilor ce se închideau, spre ușile tramvaielor care se închideau, ale autobuzelor ce se închideau, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
științe li se vedea inutilitatea creierelor afumate în flacăra cunoașterii, își conștientizau micimea și concluzionau socratic: Știu că nu știu nimic. Iubiții noștri concitadini, spoiți din țărani în mârlani de oraș, dominau cu prezența lor în maieu și blugi bufanți, trotuarele din fața blocurilor. Vorbeau tare, pentru că auzul lor era deformat de spațiul zărilor bărăganice, aici educația milenară trebuia impusă prin deschiderea largă a ferestrelor către cunoașterea din spatele cărora izvora o altă cunoaștere, asurzitor, pe linia melodiilor populare cu versuri infantile, repetabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ambianța transfigurată a spațiului-timp. Era ca la o promenadă într-o seară sărbătorească. Mulțimi de Mioare, de la bebeluși până la bătrâna de acum, toate în rochii albe! Eu, de asemenea, multiplicat la diverse vârste dar, dincolo de aceasta, eram tot noi pe trotuarul celălalt, cel de pe partea muzeului dar, la o singură vârstă, exemplare gemene de Mioare, gemeni de mine, iar prin fața teatrului se plimbau în toate sensurile alți gemeni-Autori, la fel și exemplare de Mioare, ținând la braț momâi de Mioare, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
viguros, pentru că ștergea violent prin mizeria impusă orice informație străină de spiritul de turmă al brăileanului pentru care valul noului însemna termopane la cavouri. Și cum magazinele de materiale de construcții erau îndesate pe metru pătrat, cu marfa expusă pe trotuar, ca mesele cafenelelor pe Champs Élysées, nu puteai, ieșind din cârciumă, în drum spre piață, trecând pe la farmacie și second-hand, să nu cumperi și un sac de adeziv alb pentru zile negre. Năpădiți de modernizare, brăilenii uitaseră să se modernizeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și o mângâiere de compasiune pe creștet, după care pleacă pârțâind neutrino îmbâcsiți cu hidrocarburi. De la Barieră până la Insula Mare, acolo unde întorc autobuzele la capătul orașului, se-nșiruiau blocuri suple cu 10 etaje magazine moderne susțineau înălțimile flancate de trotuare largi, mașinile zburau pe stradă cu viteză infernală, bolizi luminoși pe griul lucios al șoselei. Dincolo, pândite de orașul devorator, foșneau, în noapte, lanurile. Ce poate fi mai sinistru decât obeliscurile oprite brusc la 45 de metri înălțime, ca tăiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
trupurile lor de capre lăptoase, oferind invadatorilor un tablou ce avea să fie imortalizat mai târziu în pictura renascentistă, în care opulența formelor obraznic de frumoase îmbăta simțul estetic al privitorilor. Poate n-ar mai trebui amintită gălăgia însorită de pe trotuarele pline de trecători, urmăriți de pe băncuțe sau scaunele întotdeauna de vreo babă, bârfa telefonând-o nurorii rezemată de stâlpul porții, transmisă mai departe nașei, la rându-i, vecinelor, o școală în aer liber a psihologiei umane, de studiu pe viu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cu degetele subțiri, privindu-mă până în suflet cu ochii ei negri de mânză nărăvașă. A zis mama să te grăbești și, făcând o piruetă, își răsuci clopotul fustei crețe și dispăru pe poartă. Se mai auzeau lipăind tălpile goale pe trotuar. În zorii zilei de marți, nea Costică s-a îmbrăcat încet, cu gesturi care-i trădau liniștea drumului împlinit, pacea încheierii unei vieți îndelungi, cu o ușoară tristețe, dar foarte ușoară, a neînțelegerii trecerii prin această lume. Șosetele noi, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
străzile viitorului, printre clădiri care răsăriseră peste cele mărunte din Brăila, cu 100, 200 de etaje, încât cerul fugise înspăimântat spre un altul, de teamă să nu-i fie spartă oglinda. Gustav o ducea în brațe pe Any Palade pe trotuare și scări rulante. Își adaptau branhii la Oficiul de Închiriere a Branhiilor și înotau prin lichidul amniotic al uterului Lumii Noi. Dar expulzați înainte de termen în viața de elevi de liceu, pentru că tuburile de tempera se goliseră și Hugo nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]