2,162 matches
-
transpirație îi apărură la rădăcina părului, iar palmele i se umeziră. Scoase o batistă și se șterse repede înainte de a ciocăni. Era emoționată cu adevărat ca o codană care acceptă să-și ofere unui bărbat pentru prima dată ofranda purității trupești. Ușa se deschise și îl descoperi pe acest bărbat de care simțea că s-a îndrăgostit în ciuda faptului că avea un soț pe care totuși îl iubea. Nu știa ce se întâmplă cu ea și va lăsa totul în voia
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341894_a_343223]
-
la înmulțirea păcatului și a patimii, care ajung să fie considerate drept „firești” și „normale” ori ele, de fapt, ne secătuiesc și ne vlăguiesc, din punct de vedere duhovnicesc!... Pentru combaterea acestora este nevoie de canalizarea tuturor energiilor sufletești și trupești ale omului, cu mult discernământ, bine știind că cei cu care ne luptăm sunt fără de trupuri, răcnind ca un leu căutând pe cine să înghită, și să facem toate acestea convinși fiind că suntem membrii Bisericii lui Iisus Hristos, pe
DESPRE MISIUNEA TÂNĂRULUI ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342175_a_343504]
-
Graalul sacru al Mântuitorului. Pustietatea apare în poezia lui Bacovia ca dorință a meditației, a eliberării gândurilor de lumesc în care intra și grija lui față de boala care îi stăpânea trupul. Poezia „Decembre” îl definește în noua postură a chinului trupesc și a încercărilor bolii de a-i supune gândurile. Timpul rece creează în scrisul bacovian teama de umiditate și, atunci, apar onomatopeele ca scurgeri de viață și teamă de fiind. Nu sunt exprimate direct însă ele sugerează noua expresie în
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
2016 Toate Articolele Autorului Sfântul părinte Arsenie Boca despre fenomenul morții : „Aici, în viața pământeană, dacă vrei să te pocăiești, poți să o faci. E o faptă a libertății voinței. Dincolo, nu mai e libertatea voinței. Cei ce în viața trupească au robit păcatului, cu voia erau robi încă de aici, și de aici și-au pierdut libertatea voinței. Deci, în ce stare de libertate i-a surprins moartea, în aceea vor petrece, cât le va hotărî Dumnezeu.” Lao-Tse despre filosofia
VIAŢA DUPĂ CORTINA MORŢII (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342660_a_343989]
-
nu impune, ci îndeamnă și consolează. Morala și soteriologia ortodoxă este mângâietoare și tămăduitoare. Sfântul Ioan Gură de Aur caracterizează deseori Biserica drept „spital duhovnicesc, al sufletelor și nu al trupurilor” (ουχί σωμάτων, αλλά ψυχών)[28], care nu vindecă răni trupești, ci „păcatele raționale le îndreaptă”[29]. Biserica „vindecă” oferiind educație psiho-tămăduitoare și un etos moral. Îl îndeamnă pe om la sfințenie, dar îl și înțelege în mizeria extremă. Îl invită la o luptă neîntreruptă împotriva păcatului, dar totodată îl și
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
și a păcatelor de tot felul, după care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la cea a sinucigașului - toate acestea din cauza diavolului care a reușit să ne înrobească, din punct de vedere psihic, moral-duhovnicesc, sufletesc și trupesc prin anihilarea pazei asupra celor cinci simțiri!... În încheiere voi remarca și voi sublinia faptul că demersul misionar al Bisericii trebuie să cuprindă conceptul conform căruia Biserica nu este în fond, doar comunitatea cu număr mare sau foarte mare de
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
profesorilor din diferite colțuri ale țării. Tema antologiei după cum spune și titlulna fost pâinea. Pâinea este un aliment de bază al omului, preparat dintr-un aluat de făină de grâu sau alte cereale precum secara, cu alte cuvinte este hrană trupească, dar pâinea poate reprezenta și spiritualul. Cuvântul este pâinea sufletului. El a fost modelat în acestă antologie de scriitori, jurnaliști, profesori și elevi. Toți colaboratorii care și-au unit creațiile în acestă antologie: scriitori, jurnaliști și profesori din toată țara
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
celor care trăiesc după trup se sălășluiește, spune Scriptura, în țărână. Cel care-i slăvit pentru bogăția cea pământească, cel care-i înconjurat de cinstea cea de scurtă durată dată de oameni, și cel care se încrede în însușirile lui trupești și are slava lui în el însuși, nu-i urcat în ceruri, ci rămâne în țărână”. Necredința generează trufia, încrederea în sine. O minte iscoditoare, scrutătoare a tainelor lumii și ale lui Dumnezeu, care cercetează puterea autonomă a omului. O
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
se cade să se cuminece mai frecvent, potrivit hotărârii lor, iar dacă se împărtășesc ca niște nedesăvârșiți, se cade să se împărtășească mai frecvent ca să devină desăvârșiți, cum spuneam mai sus. Întrucât pruncul nu crește să ajungă bărbat fără hrană trupească, cu atât mai mult nu ajunge la desăvârșire sufletul fără hrană duhovnicească. Și precum înțelepții din afară spun că trei sunt lucrurile care se văd la un prunc: ceea ce se hrănește, lucrul prin care se hrănește și ceea ce hrănește, atunci
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
ochi, de slava deșartă, atunci făcându-ne reproșuri noua înșine și mărturisindu-ne lui Dumnezeu, să ne împărtășim așa cu Sfintele Taine crezând că împărtașirea dumnezeieștilor Taine se face spre curațirea de asemenea păcate; dacă însă facem lucruri grele, rele, trupești și necurate și avem ranchiuna pe aproapele, să nu ne atingem nicidecum de dumnezeieștile Taine. Dar întrucat suntem oameni trupești și neputincioși, târâți de multe păcate, Dumnezeu ne-a dat felurite jertfe spre iertarea păcatelor, pe care dacă I le
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
Sfintele Taine crezând că împărtașirea dumnezeieștilor Taine se face spre curațirea de asemenea păcate; dacă însă facem lucruri grele, rele, trupești și necurate și avem ranchiuna pe aproapele, să nu ne atingem nicidecum de dumnezeieștile Taine. Dar întrucat suntem oameni trupești și neputincioși, târâți de multe păcate, Dumnezeu ne-a dat felurite jertfe spre iertarea păcatelor, pe care dacă I le aducem, ne curăță spre apropierea de Sfintele Taine; căci milostenia este o jertfă curățitoare de păcate; căci zice prorocul David
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
care le aduce Duhul Sfânt. Sfinții își cunosc deplin înălțimile și adâncimile sufletului, îi cunosc și pe ceilalți ca pe ei înșiși și au o anumită cunoaștere a celor viitoare. Cunoașterea de sine a celui duhovnicesc nu este o cunoaștere trupească, exterioară, materială, unilaterală, limitată, ci una lăuntrică, duhovnicească, în bogăția de sensuri pe care o are viața omenească. Este o cunoaștere experimentală, prin participarea și unirea cu realitatea cunoscută, care, pe treptele cele mai înalte este Însuși Dumnezeu, izvorul oricărei
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
sfat, ci este o datorie. În acest fel trebuie să ducă o viață de asceză, având ca arme „conștiința faptului că este încorporat lui Iisus Hristos”, efortul permanent al voinței de a priveghea asupra minții și a simțurilor”, iar „asceza trupească nu trebuie lepădată”; omul încercând să ajungă la asemănarea cu Iisus Hristos prin „permanenta actualizare a Botezului în viața sa. Asceza este concretizarea Botezului, deci prelungirea morții și învierii lui Iisus Hristos în viața conștientă; ea este dezbrăcarea de omul
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
ce exaltă frumusețea fizică, dusă până la idolatrizare, materialitatea, puterea, banul și diferitele substanțe care-i fac pe oameni să evadeze din cotidian și să-i proiecteze într-o lume incertă, înșelătoare ce nu poate să-i conducă decât la pieirea trupească și sufletească. De ce a ales Olga Alexandra Diaconu universul spiritual ca să-și cânte smerenia și dragostea față de Dumnezeu și față de cele sfinte, utilizând chiar termeni religioși precum: „năstrapă”? Câți oameni deslușesc înțelesul cuvântului? Nu mulți autori îndrăznesc să se apropie
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
rugul aprins ce se stinge-n mine ca un foc în cenușă; mă leagănă tristețea ca o boare, amurgul voluptății încă mai doarme-n mine, am strâns nemărginirea, strângându-te la piept, eternă, tu femeie, ce-ai dat lumină vieții, trupeasca ta făptură, potir și sfântul mir, ne-a adunat trăirea spulberată și am intrat în lume ca doi nemuritori; părul tău ape ca stelele rămân ce picură pe potecile noastre uitate mi-ai umplut inima cu toate câmpiile când glasul
RETROSPECTIVĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341648_a_342977]
-
uită, sentimentele neîmpărtășite dispar în neant, iar în lumea asta mare s-ar putea să întâlnești și acel suflet pereche, destinat ție, cu trup și suflet. Fiecare alege ce vrea cu adevărat în viață: iluzii din minciuni frumoase, satisfacerea dorințelor trupești sau dragoste. Poți face atâtea și atâtea lucruri frumoase alături de persoana la care ții și care îți împărtășește aceleași sentimente! Ideea este să ai norocul să o și întâlnești! Până atunci, bucură-te de dragostea celor apropiați, este pură și
ASTĂZI AM VORBIT CU PĂRINŢII MEI LA TELEFON de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341099_a_342428]
-
care acum își face harnică treaba în carnea noastră. Ne-am decapitat în clipa în care ne-am livrat, printre lacrimi de crocodil și oftaturi politic corecte, unei ideologii bolnave rezultate dintr-un dezechilibru al spiritului nostru european. Orice boală trupească este, așa cum pare să ne învețe aulic știința ultimilor ani, rezultatul unei suferințe a părții noastre nevăzute, a spiritului, a duhului, a psihicului, a conștiinței noastre, cum vreți să-i spuneți. Suntem bolnavi astăzi pentru că am ales să ne lobotomizăm
Decapitarea bătrânei Europe în fața enoriașilor corectitudinii politice () [Corola-blog/BlogPost/337897_a_339226]
-
sub acțiunea harului, o făptură creată se transformă în necreată. [...] Schimbarea aceasta din creat în necreat sub acțiunea harului divin este cea mai ingenioasă explicație teologică a transfigurării sau îndumnezeirii. Deiformizarea ei este, prin urmare, un proces de trecere de la trupesc la duhovnicesc, de la creat la necreat, de la stricăcios la nestricăcios”. Concluzia prelegerii pe care o formulează Nichifor Crainic este că în mistica ortodoxă „fundamentul teologic al îndumnezeirii” presupune inevitabil că „harul care dă contemplația și se manifestă în ea ca
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
mult decât atât, duhul acesta secularizant care domină societatea de astăzi atinge foarte puternic căsătoria. Egoismul ne face ca noi să înțelegem căsătoria ca un loc în care să ne împlinim din punct de vedere material, din punct de vedere trupesc și să ne satisfacem patimile și pornirile, și nimic mai mult. Iar în momentul în care cel de lângă mine nu mai corespunde și nu-l mai pot avea ca un instrument, o unealtă în care eu să-mi rezolv problemele
ÎN DIALOG CU PĂRINTELE VASILE GAVRILĂ – PAROHUL BISERICII “SFÂNTUL NICOLAE – RUSĂ DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343765_a_345094]
-
de la Mănăstirea Cozia? - Dacă este să ne gândim la faptul că bolnița a fost realizată într-o perioadă în care lumea trăia într-o mare suferință, este evident faptul că era nevoie ca aceasta să servească și la tămăduirea bolilor trupești, dar și sufletești. Eu consider că este într-adevăr nevoie de o revigorare. Bolnițele mănăstirești erau de fapt mici spitale pentru călugării bătrâni și, în același timp, aziluri pentru bătrânii și bolnavii din împrejurimi. Pe lângă tămăduirea trupească, monahii aveau menirea
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
la tămăduirea bolilor trupești, dar și sufletești. Eu consider că este într-adevăr nevoie de o revigorare. Bolnițele mănăstirești erau de fapt mici spitale pentru călugării bătrâni și, în același timp, aziluri pentru bătrânii și bolnavii din împrejurimi. Pe lângă tămăduirea trupească, monahii aveau menirea de a asigura și un suport spiritual celor bolnavi, astfel încât slujbele din bisericuță erau ca un balsam pentru cei aflați în suferință. Eu consider că nu este deloc rău și ar trebui ca în viitorul apropiat să
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
Hristos și icoana Lui. Căci și cuvântul zugrăvește în mintea ascultătorilor un chip al lui Iisus Hristos... Prin urmare, a nega lui Iisus Hristos capacitatea, posibilitatea și putința de a fi zugrăvit în icoană, înseamnă a nega toate însușirile Lui trupești, deci a cădea în dochetism. Nicăieri nu se spune că Iisus Hristos a fost fară chip. Icoana aceasta arată că a avut chip, a luat chip de rob, după cum spune Sfântul Apostol Pavel la Filipeni 2,9. În inima iconoclasmului
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343757_a_345086]
-
Faptul că așezăm icoana alături de alte obiecte nu arată decât desconsiderare. Să știți că în tradiția ortodoxă există un mod anume de a picta. Pentru noi, icoana nu este o reproducere după natură sau o redare a frumuseții carnale sau trupești. Ci, pur și simplu, este o pictură stilizată, o pictură spiritualizată, dacă putem spune așa. Chipul apare transfigurat. Nu urmărim să reprezentăm frumusețea carnală - un obraz frumos, ochi frumoși, ci chipul interiorizat al omului care privește și înăuntrul lui și
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343757_a_345086]
-
transpirație îi apăru la rădăcina părului, iar palmele i se umeziră. Scoase o batistă și se șterse repede înainte de a ciocăni. Era emoționată cu adevărat ca o codană care acceptă să-și ofere unui bărbat pentru prima dată ofranda purității trupești. Ușa se deschise și îl descoperi pe acest bărbat de care simțea că s-a îndrăgostit în ciuda faptului că avea un soț pe care totuși îl iubea. Nu știa ce se întâmplă cu ea și va lăsa totul în voia
ROMAN (CAP. NOAPTEA DE TAINA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343751_a_345080]
-
cu recuperarea „oii pierdute”: omul rătăcit este mult mai mult greu de adus înapoi fără forță, ci numai prin sfaturi (2 Tim. II, 25; Tit. I, 9; Tim. IV, 20). Dacă vom pune față în față primele dintre faptele milosteniei trupești și sufletești, și anume: a sătura pe cel flămând, respectiv a îndrepta pe cel ce greșește, vedem de îndată superioritatea milosteniei sufletești (cap.10). Revenind la cele afirmate mai sus cu privire la dragostea față de păstoriți, se amintește că: „Prin aceasta vor
ARTICOL OMAGIAL ŞI COMEMORATIV, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII, ANUL ACESTA, A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN ÎMPĂRĂŢIA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343784_a_345113]