1,961 matches
-
forme: („ca și cum”; „precum”): Un lujer mare de viță de vie se agăța de casă, ca și cum și-ar înfige cîrceii în acoperișul de țiglă... Ici-colo, lîngă alee, se aflau crizanteme roz, precum haine roz ce s-ar agăța de tufișuri. În acest caz nu putem să observăm aceste forme și să le interpretăm ca o îndepărtare de narațiune sau ca nesiguranță. Ambele forme introduc metafore, iar un narator care adaugă metafore (deopotrivă pentru cadru, personaje sau acțiune) afirmă și adoptă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
un psihanalist și un magister ludi. Un lider de partidă cu miză metafizică. Ireproșabilă ni se pare traducerea semnată de Florin Galiș, chiar dacă n-a avut tăria să renunțe la latinismul hebetudo, preferând forma "hebetudine" echivalentului românesc "idioțenie". Cât despre tufișurile rare de erică din pustia Lüneburg, briza continuă și acum să le învioreze. Zgomot și furie în stil italian Niccolò Ammaniti (n. 1966, Roma) a abandonat studiile de biologie pentru a se dedica definitiv literaturii. Se face cunoscut în anii
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
învățătorilor Ioan și Janeta Ionescu (foto 3). O construcție aparte, cu aspect boieresc, „altfel” arhitecturată decât casele dimprejur. O curte largă, totdeauna înverzită sub poala pomilor, cu broderii florale în tot timpul verii, cu bruma alburie din noiembrie pe vârful tufișurilor și-al ierbii... Nu mai știu cum anume ne-am văzut prima oară, dar am convingerea că nu se putea să nu ne apropiem spiritual. Aveau experiența și capacitatea de a vedea dincolo de moment, conștiința că oamenii deosebiți trebuie să
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
de coordonarea cercetărilor desfășurate în țara noastră ocupându-se o echipă din cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), condusă de către Mălina Voicu și Bogdan Voicu. Alături de ei au contribuit la derularea Studiului și alți specialiști, precum: Raluca Popescu, Paula Tufiș, Claudiu Tufiș, Marian Vasile, Monica Șerban (ICCV), Mircea Comșa (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj) și Horațiu Rusu (Universitatea Lucian Blaga, Sibiu). În România, chestionarele pentru ultimul val al investigării valorilor europene au fost completate prin intervievarea a 1489 de persoane, în perioada
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cercetărilor desfășurate în țara noastră ocupându-se o echipă din cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), condusă de către Mălina Voicu și Bogdan Voicu. Alături de ei au contribuit la derularea Studiului și alți specialiști, precum: Raluca Popescu, Paula Tufiș, Claudiu Tufiș, Marian Vasile, Monica Șerban (ICCV), Mircea Comșa (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj) și Horațiu Rusu (Universitatea Lucian Blaga, Sibiu). În România, chestionarele pentru ultimul val al investigării valorilor europene au fost completate prin intervievarea a 1489 de persoane, în perioada aprilie-iunie 2008
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și se varsă în Pârâul Carierei. Apelativul este de origine slavă, dar toponimul este de formație românească. Răculeni (La Răculeni)-cot din satul Vatra în care locuiesc mai multe familii ce se numesc Racu. Rădii (în Rădii)-teren deluros cu tufișuri mici și rare. Se folosește pentru pășunatul vitelor fiind în apropiere de satul Vatra. Rădie înseamnă câmp nearat, folosit ca pășune. Râpa Babei-coastă abruptă a dealului din partea de est a satului Vatra. Pe deal deasupra râpei avea locuința o babă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mistreți, oglindiți în luciul știuleților și ghindelor. Păzesc scroafe care alăptează și speră, stând ascunse, de frica haitelor, prin porumb și stejăriș. În lăstărișul din apropiere, lupoaice fudule plodesc. Undeva, nu chiar departe, pe sub privirea vicleană a vulpilor, zbughesc, din tufișuri, iepuri cenușii. Străbat cu iuțeală ogoarele care se lăbărțează în zare. Se pitulează prin vița de vie cocârjită de greutatea ciorchinelor de struguri. Prin răzoare, albine robotesc, răsfățându-se cu polen. Bursuci scormonesc pământul după viermi suculenți. Pe deasupra livezilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
să se joace pe fețele noastre, mângâindu-ne cu razele lui. Brusc, simțeam tensiunea aerului tăiat de șuieratul săgeții slobozite din coarda unui arc pentru a răpune vânatul. Urma imediat geamătul înfundat al căprioarei sau al mistrețului ascuns printr-un tufiș. În apropiere, urși și lupi pășeau cu grijă, ferindu-se de lațul capcanei. Dihăniile se lingeau pe bot, adulmecându-ne laolaltă cu prada. Din depărtare, tălăngi atârnate de gâtul oilor răsunau cu putere. Turmele acopereau pășunile care se revărsau din
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
instituțională se întăresc sau se subminează reciproc. În ceea ce privește încrederea în biserică, studiile au relevat influența exercitată de anumite orientări valorice asupra încrederii în biserică. În primul rând, religiozitatea crescută determină o încredere sporită în biserică (Listhaug, Wiberg, 1995; Sandu, 1999; Tufiș, 2007), cei care sunt mai credincioși tinzând să acorde un credit sporit bisericii ca instituție. De aici se desprinde o primă ipoteză referitoare la nivelul încrederii pe care o au românii în biserică. Astfel este de așteptat ca încrederea ridicată
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Wiberg, 2005; Dogan, 1999; Mishler, Rose, 1997), vârstnicii acordând credibilitate mai mare instituțiilor, în timp ce tinerii sunt mai critici. De asemenea, educația joacă un rol în acordarea încrederii instituționale, gradul de educație crescând scepticismul față de activitatea instituțiilor. Dogan (1999), Sandu (1999), Tufiș (2007), Mishler și Rose (1997) arată că încrederea în biserică se regăsește mai ales în rândul celor cu educație scăzută. Similar, Listhaug și Wilberg (1995) și Dogan (1999) demonstrează faptul că femeile acordă credibilitate mai mare instituției religioase comparativ cu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Eastern Europe" în Jerolimov Dinka, Zrinscak Sinisa, Borowik Irena (coord.) Religion and Pattern of Social Transformation. Zagreb: Institute for Social Research, pag. 49 60 Tschannen, Olivier. 1991. "The Secularization Paradigm". Journal for Scientific Study of Religion 30, pag. 395 415 Tufiș, Claudiu. 2007. "În crederea instituțională victima tranziției post-comuniste" în Voicu, Bogdan și Mălina Voicu (coord.) Valori ale românilor: 1993 2006. O perspectivă sociologică. Iași: Institutul cultural European Vasile, Cristian. 2005. Biserica Ortodoxă Română în primul deceniu comunist. București: Curtea Veche
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de Vladislav Vlaicu (1371-1373). CIREȘU. - m. m.: monument al eroilor neamului de la 1877 și 1916-1919; - m. arh. populare: case țărănești; - rezervație complexă „Peștera Topolniței” - 10330 m. lungime (a doua din țară, a 17 din lume); - rezervație speologică „Peștera Iepuran”; - tufișuri de tip mediteranean; - vatră folclorică și etnografică; - elemente de port popular (zonă de interferență); - festival folcloric: sărbătorirea peșterii de la Topolnița. GODEANU. - m. arh. populară: case, poartă sub formă rotundă din piatră; - rezervație forestieră: pădurea Borovăț (pin negru, fag); - elemente ale
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
zona lor pot acționa ca feromoni. Dar omul și-a făcut un titlu de onoare din capa citatea lui de a se deosebi de animale; expunerea organelor genitale în fața unui străin este o mare insultă. Să vedem de ce... Băieții din tufișuri Ajungând la vârsta considerată ca fiind cea mai predispusă la masturbare, adică la adolescență, tinerii recurg uneori la scenarii cu personaje pentru a obține unele satisfacții erotice. A te mas tur ba cu gândul la cea mai tânără profesoară din
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
le au. Unii spun că un astfel de comportament se încadrează în deviația sexuală numită exhibiționism. În realitate, nu este chiar așa. Exhibiționist este cel care obține plăcerea sexuală din simpla expunere a zonei sale genitale. Spre deosebire de el, băieții din tufișuri își ascund cu destulă pudoare sexul în timp ce se masturbează și nu doresc atât de mult să fie văzuți, cât să-și vadă ei „partenera“, pentru a-și concretiza câtuși de puțin scenariul. Dar și fetele se arată... Se crede că
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
partenerului Bineînțeles, cel mai ușor este să faci dragoste în gând. Apoi ai putea să încerci o acțiune concretă, care să-ți procu re plăcerea sexuală, adică să te masturbezi. Apoi ai putea încerca o apropiere față de cineva; „masturbare în tufiș“. Apoi poate îți dă prin minte s-o faci cu o găină, căci e mai puțin pretențioasă decât o fată, apoi ajungi la obiectele apar ținând persoanei dorite și, în cele din urmă, ai putea ajunge la însăși persoana dorită
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Patria oppressa). Macduff deplânge pierderea soției și a copiilor lui, măcelăriți de Macbeth (Ah, la paterna mano); el este gata să se răzbune. Malcolm sosește în fruntea unui grup de soldați englezi. El ordona oamenilor săi să se ascundă printre tufișurile pădurii Birnam și să se pregătească de luptă. Tabloul 2. O sală din castelul Dunsinane. În castel o doamnă și medicul veghează asupra Lady-ei Macbeth, care este acum într-o stare de delir (Vegliammo invan due notti): în somnul ei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Cotfas. Se aude Împușcătura și vin cendării peste noi. Ăia s Înarmați până-n dinți. Mai bine tragem alarma și când se oprește trenul Îl aruncăm pe cendăr În Mureș, iar noi sărim pe partea cealaltă a trenului și urcăm prin tufișul de la Cascadă. Nu-i rea ideea, numai că ungurul e Înarmat. Lăsați-l pe mâna mea! zise Traian Pop. Tocmai când zicea acestea, frânele de la roțile vagoanelor Începură să scrâșnească și trenul se opri. Semnalul era tras, trenul nu avea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
strigă Milu, după ce deschise ușa de vizavi a vagonului. Și unul după altul cei treisprezece flăcăi săriră din tren și, fiind pe Înserate, se mistuiră În pânzele de negură care se așternuseră ca o pâclă pe Valea Mureșului. Sus prin tufișul de la Cascadă! șopti unul. Când se urni trenul din loc, cele două uși ale vagonului se legănau purtate de curenți, iar ungurul zăcea cu capul aplecat spre albia Mureșului. Din tren, cele câteva focuri de armă trase de cendări nu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu capul aplecat spre albia Mureșului. Din tren, cele câteva focuri de armă trase de cendări nu au reușit să nimerească pe niciunul dintre fugari, care ajunseseră deja pe culme. Care mai ești Întreg, măi? se auzi un strigăt din tufiș. În câteva minute ieșiră cu toții de prin tufișuri. Măi, dar cuferele? Lasă-le dracului de cufere! De astea ne ardea nouă? Ce, puteam noi urca cu ele În spate până pe culme? Ce facem acum? zise Milu. Dacă ăștia trimit din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cele câteva focuri de armă trase de cendări nu au reușit să nimerească pe niciunul dintre fugari, care ajunseseră deja pe culme. Care mai ești Întreg, măi? se auzi un strigăt din tufiș. În câteva minute ieșiră cu toții de prin tufișuri. Măi, dar cuferele? Lasă-le dracului de cufere! De astea ne ardea nouă? Ce, puteam noi urca cu ele În spate până pe culme? Ce facem acum? zise Milu. Dacă ăștia trimit din Toplița un pluton Înarmat să ne dea de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
atenția cuiva, purtam, peste cămașa verde îmbrăcată întâia oară, cămașa albă de străjer și mantaua de elev. Pe la două după amiază eram adunați 100-120 elevi în vârstă de 14-18 ani de la toate școlile secundare (licee) din oraș. Ședeam grupuri-grupuri lângă tufișurile de gherghine și măceș. Când a sosit Șeful de Grup, Gică Tase, însoțit de două ajutoare, ne-am aliniat pe unități și i s-a dat raportul. În timp ce stabilea cu șefii de unități modalitățile optime de procedură, din față, dinspre
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
tineri din sat, Constantinescu, reprezenta un luminiș în care se întâlneau trei poteci ce coborau dintre munții cărunți, care constituiau fundalul scenei. Cei trei ciobani se întâlneau în poieniță; unul îngrijind de foc lângă troiță, ceilalți doi, în umbra unui tufiș, complotând împotriva lui. În surdină, în spatele copacilor, corul fredona balada în sunetul ușor ritmat al tălăngilor. Un flăcău, Gică Mareș, recita cadențat balada, realizând simultaneități expresive cu corul, cu un efect de vrajă. Succesiv, corul tăcea, când momentele erau favorabile
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ÎN ZĂPADĂ Alergați cât puteți de repede! Pasul trebuie să fie întins, brațele balansate în cadența pasului. Apucarea stegulețelor. Concurentul este obligat să cucerească un steguleț înainte de a fi schimbat. Jocul de desfășoară pe un teren delimitat cu pomi, pârtii, tufișuri sau stegulețe. Al cui steguleț este mai repede înfipt în valul de zăpadă? Alergarea prin zăpadă este mai dificilă. De aceea o distanță de 10 m este suficientă pentru copii. Fiecare copil își ia stegulețul repede înapoi! Cu cât zăpada
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
lipsire de imobile, rămîne solul lucrării agricole, Someșul pe straturi de varză, ardei, mai departe porumbiști, trifoiște, Jucu controlorul, parcurs corect al biletelor, încă șase-șapte ore de stat împreună, stratul de țigle alt sat, brad împăduriri pe kilometri, arbuști și tufișuri pe jos, în 10-15 km puncte de ghidaj în Gherla, geometru în consecința faptului că legătura cu cerul se face postural, pe statura înaltă a bisericilor lumea căzînd în toamnă, relief de văi la oră de amiază, nori albi cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fețele dinafară, după-amiaza înghețată în zi, cum sînt după-amiezile, țin trup și rar intră în acte, condiția de piatră a colților în sol, carieră pe sectoare de la stîncă la piatră cubică de pavaj, procesul de producție în paliere altitudinale, foioasele tufișuri, brad, pe versantul cu zăpadă cele curate, strigătul frigului expansiune alb în sonor, șansa Măgura Ilvei de a nu greși, spațiul afin cu sensul restrîns la filozofia spațiului, la fel cu celelalte rătăciri valea în îngustimea ei, canton cu steagul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]