3,788 matches
-
fluturii de noapte de matase;Spre-un cerb cu stea în frunte mă îndemn,Prin vântul, întețindu-se, de lemn. Apoi mă uit subit în calendare, Știind că din vapoarele de sareIubirea mea nu poate fi iubire,Decât pe valuri tulburi de safire. Tristețea mi-o cobor până pe gene,Iar trupul sidefiu mă crește-n peneși-n noaptea că de smoala, tuciurie,Mă pierd pe drumuri albe de hartie.20 septembrie 2016, ConstanțaSursa foto: Referință Bibliografica: Lebădă neagră / Lorena Georgiana Crăia : Confluente
LEBĂDA NEAGRĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385218_a_386547]
-
sub cușmele de zăpadă și sub gerul ce-și înfipsese colții crânceni în coastele colinelor și în toată suflarea naturii. Goana cailor sfâșia liniștea așternută peste întinderile cernite ale Văii Întunecate, străbătută de râul ale cărui valuri de un cenușiu tulbure șerpuiau ascunse pe sub pietre și nisipuri înșelătoare. În acel anotimp invernal, undele clocoteau surd, prizoniere ale calotei de gheață de la suprafață, printre malurile pietroase mărginite de arbori cu ramuri spectrale, dintre care se distingeau pini argintați ce dădeau peisajului o
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
și vor urma nopți întunecate cu vijelii însoțite de fulgere și tunete, ploi torențiale ale căror ape se vor învolbura în râuri furioase, dar asta nu mă îngrozește. Am totuși o senzație stranie... Cerul dă semne că vor urma vremuri tulburi ce vor produce dezastre. - Înseamnă că dușmanul va năvăli din nou peste meleagurile noastre... - Semnele care mi se arată îmi vestesc că o furtună amenință împărăția Contelui. Ceva nu-i în regulă. Se petrece o ciudățenie. Te previn că și
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
-o, a înjurat-o și i-a strigat: hai sictir cu haita ta, hoțoaică bătrână, că nu vă mai potoliți! Disperată, s-a dus a doua zi la primărie. Tot satul fierbea. Se împărțise, ca deobicei în astfel de situații tulburi și neclare, în cei pro și contra celor implicați în scandal. Maică-sa l-a rugat insistent pe primar să vină la fața locului, să vadă parbrizul spart și scândura ruptă de la gard. În baza acestor probe să intervină ca
SRL AMARU-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384481_a_385810]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Cugetari > „EVADARE” DIN REALITATE Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1648 din 06 iulie 2015 Toate Articolele Autorului „EVADARE” DIN REALITATE 1. Context general Trăim o vreme tulbure, în epoca bombardamentului informațional, într-o țară aservită pretențiilor hegemonice a unei uniuni europene constituită pe stricte criterii economice, menite a-i favoriza pe cei puternici. Cu un set de valori democratice valabile doar pentru „elite”, această uniune - care a
„EVADARE” DIN REALITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384462_a_385791]
-
nu aș fi fost aici alături de aceast Om deosebit. O apreciez mult pe Simona Tănăsescu ca intelectual căruia îi pasă și iată-mă așternând pe hârtie câteva gânduri. Am citit acest roman ușor surprinsă, cu interes și cu o emoție tulbure. Cât de rar te poți privi in oglinda sufletului unui scriitor - cartea lui - și să-ți revezi propriul suflet, cu trăirile lui, de fapt, ale tale, cu bucuriile și suferințele lui, de fapt ale tale. De fapt, să te revezi
LANSARE CARTE, LIBRARIA MIHAI EMINESCU, BUCURESTI, 03 IULIE 2015 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384514_a_385843]
-
cea mai bună calitate și nici varianta din italiană în engleză nu era mai grozavă, Adriana a aflat tot ce trebuia să știe, ca să se liniștească, dacă se putea liniști. Măcar așa aflase în ce ape se scaldă Giacomo. Cam tulburi este adevărat, concluzionă ea. - "Deci acesta îmi ești tu, domnule Giacomo! Un afemeiat, un corupător de minore și un aventurier. Mor de ciudă că acum mă număr și eu printre fraierele căzute în plasele tale de păianjen, întinse peste tot
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384542_a_385871]
-
din 29 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Într-un ochi de apă Mi-am oglindit sufletul. Se adâncea cu norii, Se răscolea cu vântul, Și-apoi s-a scufundat Lăsând pe luciul apei Urma unei speranțe uitate. Cerul era mai tulbure, Frunzele mai portocalii, Cântecul toamnei cam trist, Însă cu nostalgii arămii, Crâmpeie de dor se simțeau, Arzând prin văzduhul mai rece, Toate-mpreună dansau În valsul plutirii orbece, Pașii-n sincron cadențat Se-amestecau cu ropotul ploii, Acustică la un
OCTOMBRIE CONFUZ de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382348_a_383677]
-
adânc o balerină pe poante, într-un dans languros. În altă zi poate, valurile ne vor ține la mal și nu vom putea ieși cu barca în larg. Dar, dacă totuși cineva se încumeta, valurile, grupate câte trei, nervoase și tulburi, cărând algele verzi din larg, vor arunca zeci de litri de apă în barca temerarului ce îndrăznea să se despartă de mal. Atunci. ud până la piele, el va renunța și își va amâna plecarea pentru a doua zi, sperând că
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
cântă, Timpului să se mlădieze în secunde de lumină și o va face, Ierbii să-ți crească spicul speranței și o va face, Drumului să curgă pe cărările fericirii și o va face, Nopții să aprindă stelele eliberării de orice tulbure încercare și se va conforma... Așa că ridică capul, prietene, și hai să privim răsăritul unei noi stări, bucurii sau numai zile și vor cântă toate păsările și universul tot va vibra de sunete! Referință Bibliografică: În câmp / Lia Zidaru : Confluențe
ÎN CÂMP de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382402_a_383731]
-
Acasa > Poezie > Familie > DEZAMĂGIRE Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cu al tău mesaj de Dragobete, Ai reușit ca liniștea să-mi tulburi. Iubirea din nou să mă îmbete, Și toată noaptea s-o petrec în gânduri. Însă din nou tristețea m-a cuprins, Căci multe întrebări îmi vin în minte. Tu nu mai ești bărbatul cel distins, Ce-avea-n priviri o dragoste fierbinte
DEZAMĂGIRE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383839_a_385168]
-
Să înving mii de piedici, când am vrut să răzbat. Nimic nu-mi fu prea lesne, ieftin sau neplătit- Numai sufletu-mi știe câte rele-am pățit. Dacă viața-i o luptă, am ales să mă lupt- În apele ei tulburi nu reziști dedesubt. Am cerut foarte rar altora să m-ajute, Și regret și acum, dar regretele-s mute... Trebuia să-l duc singur și-n tăcere pe greu, Ca să simt ce puternic și ce mic sunt mereu. Ca un
LUPTA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383856_a_385185]
-
vor bate, Să-mi cânt Doru-n ram de sânger, Inima când se va zbate. Du-mi dorul către izvoare Și lasă-l apoi să curgă Prin ecouri plângătoare, Toată valea să-l audă. Fă-mă Doamne-apoi un nor, Apa vietii tulbure, Sa o spal cu al meu dor, Să mă scurg în Dunăre! Referință Bibliografică: Fă-mă Doamne! / Nastasica Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2029, Anul VI, 21 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nastasica Popa : Toate Drepturile
FĂ-MĂ DOAMNE! de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383897_a_385226]
-
Toate Articolele Autorului Se înserase și în camera de hotel se auzea doar vântul lovind cu putere acoperișul. Natura se dezlănțuise. Brazii, până atunci atât de mândri, acum erau copleșiți de puterea vijeliei și biciuiți de ploaia înghețată. Cerul era tulbure, iar munții dispăruseră sub vălul furtunii. Nici câinii nu mai scoteau nici un sunet. Vuietul văzduhului le amuțise glasul și le amorțise trupul. Mira se învârtea prin cameră. Neliniștea o cuprinsese. Nu putea să își ordoneze gândurile. Ce era de făcut
CONTOPIRE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384038_a_385367]
-
Totul își va găsi-n drum lent plata, Iertarea e supremă peste toate, Dar s-o ofere, nu orice om poate, Pe mulți îi așteaptă, presărate, Frânturi din propria rautate... Înaintând prin furtuni pe ceruri, Și înotând greu prin ape tulburi, Întunericul tăios vei răzbate, Cu raiul tău vei face zi din noapte, Iar pe chipu-ți senin va străluci Steaua ce-n zări te va călăuzi... ~ Cristina P. Korys ~ (sursa foto: net) Referință Bibliografică: Când neguri se aștern peste clipe
CÂND NEGURI SE AȘTERN PESTE CLIPE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383527_a_384856]
-
de li sa făcut sete. Acum știau măcar ce să caute. Un izvor cu apă limpede și răcoroasă precum cel avut în rai. Dar acesta ioc! Nu au găsit izvorul ci un râu care le-a tăiat calea. Deși puțin tulbure, apa le-a potolit setea. Au observat o droaie de pești care populau apa și s-au gândit să-și astâmpere foamea. Dar alunecoșii pești nu erau proști să se lase prinși și a durat multicel până au căpătat îndemânarea
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
netulburat în mersul său impetuos... Așa a fost și în vara aceea... Dunărea, ca orice apă, a curmat și ea destine lăsate la voia întâmplării . Chiar dacă știau să înoate, destui tineri s-au înecat în apele ei tumultuoase, adânci și tulburi. * Odată, Toma și George , adolescenți fiind, au plecat la Dunăre, să pescuiască. Erau frați. La un moment dat, George a intrat în apă , cu mai mulți băieți. Înotau în Dunărea al cărei curs de milenii părea aducător de mistere, povestiri
PRONTOSIL ȘI RUBIAZOL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382817_a_384146]
-
o satisfăcea nimic. Nici prietenul ei nu o antrena în astfel de idealuri. Se rezuma totul la o viață normală. Îi trebuia un serviciu și totul se derula într-un cotidian presărat cu micile ei escapade sentimentale. În acele vremuri tulburi întâlnise o vecină care o invitase la Ateneu pentru a o însoți la un concert de muzică simfonică. Nu ascultase acest gen muzical decât întâmplător, când era difuzat la radio. Era însă foarte încântată în copilărie, când asculta poveștile pe
CAP.28 O SEARĂ LA ATENEU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382872_a_384201]
-
Acquirius”, o perioadă de deconstrucție sistematică a bazelor morale, sociale și spirituale pe care s-a ridicat milenar civilizația creștină. Granițele dintre secular și religios s-au estompat precum orizontul mării la înserare. Mediul social, cultural și politic sunt fluide, tulburi, destabilizante, relativiste, în ceea ce privesc legea, regula și conduita morală. Biserica ordodoxiei, a celebrării liturgice a tainelor divine; a catolicității, a autorității religioase; dar și biserica protestantă și neoprotestantă în varietatea acestora de denominații bazate pe „sola scriptura”, sunt încă
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]
-
cuibărește mai adânc la sânul ei. - Ce frumoasă ești, păcat că tatăl tău nu te vrea, ce-o să mă fac cu tine?...unde o să mergem?...de ce trebuie să ai această soartă?... Aceste întrebări nu-i dadeau pace, în ochii ei tulburi se conturau gândurile triste amestecându-se cu sentimentul de dragoste revărsat asupra micuței. Ana dormea sătulă mustăcind în brațele mamei. Le zâmbea-n somn îngerilor. Noaptea a trecut încet Magdalena neputând să adoarmă până la mijirea zorilor. Dimineața a venit aducând
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
socială. Mama lucra la Banca Agricolă din oraș. Nu existau calculatoare; toată contabilitatea se făcea cu creionul în mână și cu multe ore suplimentare. Venea seara târziu acasă, extenuată, și ziua următoare o lua de la capăt. Tata, în vremurile acelea tulburi, reușise să se angajeze la Teatrul de Stat din Reșița. Absolvent al Conservatorului, era un actor remarcabil, distins, de altfel, cu Ordinul Muncii, deși, pentru el, care pe atunci avea deja câteva volume publicate, gazetăria fusese activitatea predilectă. Îl vedeam
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
Ben încă simte românește. - Dragă Ben, viața are un urcuș, un urcuș necontenit, în timp. Totul este să nu te oprești și să nu o iei înapoi. Tu ai dovedit multă tărie și curaj, plecând din țară, într-o perioadă tulbure. Cât de greu ți-a fost? - Voi simți românește până mor pentru că așa am venit în astă lume. Cine spune altfel își fură căciula. Oricât de viteaz, de grozav, rus sau american te-ai crede după cetățenie, va sosi momentul
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]
-
sirena veselă, cineva m-a întrebat nedumerit: --Bine, dom’le, lași personajele încurcate în încâlceala acestei povești? Ce să cred eu, cititorul, dacă n-ai limpezit apele în această tărășenie? --Stimate amice, i-am răspuns, în viață, apele curg mereu tulburi când sunt vânzolite de răutățile omenești. Desigur că ne străduim cu toții să le limpezim și când spunem, în sfârșit, că totu-i limpede, apare de undeva, ceva, care le vânzolește și iar se scrie o istorie pentru lipezire și... tot
TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
-
unui om beat, am mers ceva mai atent, fără să mă grăbesc, cum glasurile veneau de undeva din dreapta mea, eram sigur că ne vom întâlni. Într-adevăr, pe potecă venea un bărbat, înalt, cu părul roșu, mare, vâlvoi, cu ochii tulburi, cu mâna înfiptă în părul unei tinere femeii, o târa după el, bărbatul o amenința, că odată ajunși la cabană, o va lăsa acolo, iar el va pleca, fără să spună vreo destinație. I-am lăsat să meargă înaintea mea
O EXCURSIE LA MUNTE. de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385340_a_386669]
-
nespălat, beat, abia se ținea pe picioare, le-a tăiat calea: -N-aveți să-mi dați un leu? -Glasul dogit și incoerent i-a făcut pe băieți să se oprească, cândva îl mai auziseră. Au privit atenți spre individul cu ochii tulburi și buhăit la față, amândoi au strigat într-un glas: -Mareșalu*! -Un fior rece le-a trecut pe șira spinării, își aminteau de bruta de odinioară. Fără să mai scoată nici un cuvânt cei doi copii s-au luat de mână
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385349_a_386678]