KorAP: Find »[drukola/base=tumoră & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 ...124 >

3,095 matches

Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598

poate masca îngroșarea pleurală sau masele pleurale. Tumora poate ,,îmbrăca” rigid plămânul, determinând compresia parenchimului pulmonar, ridicarea diafragmului, îngustarea spațiilor intercostale și deplasarea ipsilaterală a mediastinului [13]. Mediastinul poate fi fixat pe linia mediană sau poate fi deplasat controlateral dacă tumora este voluminoasă [30] (fig. 5.48). Mezoteliom pleural malign difuz stâng. Pot fi prezente plăci pleurale calcificate (20% din cazuri), legate de obicei de expunerea anterioară la azbest [13] sau opacități pulmonare solitare sau multiple (mai frecvent), de dimensiuni mari

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
în dubiu (diagnostic pozitiv în 77% din cazuri) [30]. Mediastinoscopia cervicală Este folosită pentru pacienții cu mezoteliom pleural malign difuz, candidați pentru intervenția chirurgicală, evidențiind afectarea ganglionilor limfatici mediastinali [43]. Bronhoscopia Se efectuează pentru a exclude cancerul pulmonar primar cu tumoră endobronșică [39]. Imunohistochimia Tehnicile imunohistochimice sunt folosite pentru a diferenția mezonteliomul pleural malign difuz de adenocarcinom, mezoteliomul fiind pozitiv pentru calretinin la 88% dintre pacienți și vimentin la 50% dintre aceștia, iar adenocarcinomul este pozitiv pentru antigenul carcinoembrionar la 84

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
îngroșarea pleurală mai mare de 1 cm, afectarea pleurei mediastinale, distrucția costală și invazia francă a peretelui toracic. Unilateralitatea sau afectarea asimetrică sunt mai sugestive pentru mezoteliomul pleural malign difuz, iar calcificarea la nivelul îngroșării pleurale sau masele pleurale pentru tumora benignă [30]. În timp ce mezoteliomul epitelial trebuie diferențiat prin teste imunohistochimice de adenocarcinom și alte cancere epiteliale, mezoteliomul sarcomatoid trebuie diferențiat de carcinoamele sarcomatoide renale și pancreatice cu metastaze pulmonare, de sarcomul sinovial, de hemangio-endotelioamele epitelioide pseudomezoteliomatoase, de tumora desmoidă pleurală

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
pleurale pentru tumora benignă [30]. În timp ce mezoteliomul epitelial trebuie diferențiat prin teste imunohistochimice de adenocarcinom și alte cancere epiteliale, mezoteliomul sarcomatoid trebuie diferențiat de carcinoamele sarcomatoide renale și pancreatice cu metastaze pulmonare, de sarcomul sinovial, de hemangio-endotelioamele epitelioide pseudomezoteliomatoase, de tumora desmoidă pleurală primară, de pseudotumora pleurală fibroasă calcificată [20]. STADIALIZAREA Stadializarea este importantă pentru alegerea terapiei potrivite în cazul pacienților cu mezote-liom pleural malign difuz. Au fost propuse mai multe sisteme de stadializare, dar nici unul nu este acceptat universal. Primul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
importantă pentru alegerea terapiei potrivite în cazul pacienților cu mezote-liom pleural malign difuz. Au fost propuse mai multe sisteme de stadializare, dar nici unul nu este acceptat universal. Primul sistem de stadializare a fost introdus de Butchart în 1976:stadiul I: tumoră limitată la capsula pleurei parietale (adică, afectează doar plămânul, pleura, pericardul și/sau diafragmul ipsilateral);stadiul II: tumora invadează peretele toracic sau structurile mediastinale (esofag, cord și/sau pleura controlaterală) sau tumora afectează ganglionii limfatici intratoracici;stadiul III: tumora penetrează

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
sisteme de stadializare, dar nici unul nu este acceptat universal. Primul sistem de stadializare a fost introdus de Butchart în 1976:stadiul I: tumoră limitată la capsula pleurei parietale (adică, afectează doar plămânul, pleura, pericardul și/sau diafragmul ipsilateral);stadiul II: tumora invadează peretele toracic sau structurile mediastinale (esofag, cord și/sau pleura controlaterală) sau tumora afectează ganglionii limfatici intratoracici;stadiul III: tumora penetrează diafragmul, invadând peritoneul sau invadează pleura controlaterală sau ganglionii limfatici extratoracici;stadiul IV: metastaze la distanță pe cale hematogenă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
fost introdus de Butchart în 1976:stadiul I: tumoră limitată la capsula pleurei parietale (adică, afectează doar plămânul, pleura, pericardul și/sau diafragmul ipsilateral);stadiul II: tumora invadează peretele toracic sau structurile mediastinale (esofag, cord și/sau pleura controlaterală) sau tumora afectează ganglionii limfatici intratoracici;stadiul III: tumora penetrează diafragmul, invadând peritoneul sau invadează pleura controlaterală sau ganglionii limfatici extratoracici;stadiul IV: metastaze la distanță pe cale hematogenă. Acest sistem nu stratifică supraviețuirea pe baza stadiului. Boutin arată că pacienții aflați în

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
I: tumoră limitată la capsula pleurei parietale (adică, afectează doar plămânul, pleura, pericardul și/sau diafragmul ipsilateral);stadiul II: tumora invadează peretele toracic sau structurile mediastinale (esofag, cord și/sau pleura controlaterală) sau tumora afectează ganglionii limfatici intratoracici;stadiul III: tumora penetrează diafragmul, invadând peritoneul sau invadează pleura controlaterală sau ganglionii limfatici extratoracici;stadiul IV: metastaze la distanță pe cale hematogenă. Acest sistem nu stratifică supraviețuirea pe baza stadiului. Boutin arată că pacienții aflați în stadiul I au o supraviețuire medie de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
sau prin toracotomie [39]. Pleurectomia/decorticarea Se efectuează prin toracotomie și constă în îndepărtarea pleurei parietale (inclusiv pleura mediastinală, diafragmatică, pericardul) și decorticare pleurală viscerală cu păstrarea plămânului ipsilateral [23]. Determină ameliorarea simptomelor datorate epanșamentului pleural, a disconfortului cauzat de tumoră și a durerii produse de tumora invazivă [30]. Complicațiile sunt reprezentate de: pierderi aeriene postoperatorii, empiem, hemoragie, afectarea funcției diafragmatice datorită alterării nervului frenic. Dezavantajele acestei tehnici chirurgicale sunt: incapacitatea de a îndepărta în totalitate tumora din scizurile pulmonare, limitarea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Se efectuează prin toracotomie și constă în îndepărtarea pleurei parietale (inclusiv pleura mediastinală, diafragmatică, pericardul) și decorticare pleurală viscerală cu păstrarea plămânului ipsilateral [23]. Determină ameliorarea simptomelor datorate epanșamentului pleural, a disconfortului cauzat de tumoră și a durerii produse de tumora invazivă [30]. Complicațiile sunt reprezentate de: pierderi aeriene postoperatorii, empiem, hemoragie, afectarea funcției diafragmatice datorită alterării nervului frenic. Dezavantajele acestei tehnici chirurgicale sunt: incapacitatea de a îndepărta în totalitate tumora din scizurile pulmonare, limitarea radioterapiei postoperatorii datorită prezenței plămânului, recurența

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
a disconfortului cauzat de tumoră și a durerii produse de tumora invazivă [30]. Complicațiile sunt reprezentate de: pierderi aeriene postoperatorii, empiem, hemoragie, afectarea funcției diafragmatice datorită alterării nervului frenic. Dezavantajele acestei tehnici chirurgicale sunt: incapacitatea de a îndepărta în totalitate tumora din scizurile pulmonare, limitarea radioterapiei postoperatorii datorită prezenței plămânului, recurența locală mare (80-90%) ce necesită terapie adjuvantă (fototerapie sau chimioterapie intraoperatorie) [23, 40, 52, 53, 60]. Poate fi asociată cu radioterapie neoadjuvantă pentru a permite pacienților cu stare cardio-pulmonară mai

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
în cazul pneumonectomiei extrapleurale de 5% în centrele specializate, cu o morbiditate de 25-50% [52]. Studiile nerandomizate sugerează o îmbunătățire semnificativă a supraviețuirii fără boală în cazul pneumonectomiei extrapleurale față de pleurectomia/decorticare [36]. Procedurile cu potențial curativ încearcă să îndepărteze tumora cu „intenție curativă”, celulele reziduale microscopice fiind distuse prin terapia adjuvantă. Pneumonectomia extrapleurală Este cea mai agresivă intervenție chirurgicală, fiind cea mai citoreductivă procedură și singura cu supraviețuitori pe termen lung. Presupune rezecția „în bloc” a pleurei parietale și viscerale

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
fatigabilitate, rash cutanat sau iritația tegumentului la nivelul zonelor de iradiere, alopecie, pancitopenie. Recent a început să se folosească radioterapia cu intensitate modulată (IMRT) pentru tratarea tumorii nerezecate. Această tehnică necesită o planificare tridimensională care eliberează o doză omogenă către tumoră cu o protecție bună a organelor cu risc. Poate fi administrată după pneumonectomia extrapleurală pentru a îmbunătății controlul local al bolii. Radioimunoterapia presupune folosirea anticorpilor etichetați radioactiv pentru a elibera doza de iradiere direct către locul tumorii. Injectați în organism

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
fi eliberată [23]. Chimioterapia Chimioterapia nu este curativă. Ca modalitate terapeutică singură nu îmbunătățește durata de supraviețuire. Durata răspunsului este scurtă (de obicei, sub 4 luni) și puțini pacienți obțin răspunsuri complete [60]. Chimioterapia poate fi administrată: pentru a controla tumora prin prevenirea răspândirii sale sau prin încetinirea creșterii sale; pentru micșorarea tumorii anterior altor tratamente (intervenție chirurgicală), ca terapie neoadjuvantă; pentru distrugerea celulelor tumorale restante după intervenția chirurgicală, ca terapie adjuvantă; pentru ameliorarea simptomatologiei (de exemplu, durere), ca terapie paleativă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Vac-m Tag) [5, 25]; pasivă: folosește componente ale sistemului imunitar (anticorpi monoclonali) create în afara organsimului care reacționează cu antigenele specifice. Unii anticorpi monoclonali sunt folosiți pentru a preveni angiogeneza, procesul prin care celulele canceroase formează noi vase de sânge, astfel încât tumora crește și se răspândește. Un exemplu este bevacizumab (Avastin) care blochează factorul de creștere vascular endotelial (VEGF), ce se găsește în cantitate mare la pacienții cu mezoteliom [3, 5, 25]. Terapia genetică Folosește un adenovirus pentru a elibera ,,gene suicidare

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
răspândește. Un exemplu este bevacizumab (Avastin) care blochează factorul de creștere vascular endotelial (VEGF), ce se găsește în cantitate mare la pacienții cu mezoteliom [3, 5, 25]. Terapia genetică Folosește un adenovirus pentru a elibera ,,gene suicidare” inserate direct în tumoră. Aceste gene fac ca celulele tumorale să fie sensibile la alte medicamente altfel inofensive, cum ar fi ganciclovirul [25]. Citokinele Interleukina 2 poate fi folosită pentru a crește numărul celulelor T care distrug celulele tumorale. Poate fi administrată intrapleural. Interferonii

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
maligne pe primul loc se află cancerul bronho-pulmonar (NSCLC), urmând cancerul de sân și limfomul, care reprezintă majoritatea cazurilor. Interesarea pericardului mai poate apare în cancerul de esofag, gastric, renal, colon, ovarian, vezical, precum și în mezoteliom și melanom. Practic orice tumoră malignă, diagnosticată sau ocultă, poate metastaza în cavitatea pericardică. Până în prezent nu s-au întâlnit metastaze pericardice la bolnavii cu tumori cerebrale maligne [3, 14]. Seroasa pericardică poate fi metastazată pe cale hematogenă sau limfatică, sau poate fi invadată direct de către

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
se situează metastazele pericardice, pe locul doi cele miocardice, iar pe al treilea loc metastazele endocardice. Cele trei arii topografice pot fi afectate simultan [13]. Patogenia metastazării este în general cea amintită mai sus, totuși există variații în funcție de tipul de tumoră malignă. Astfel, cancerul bronho-pulmonar poate afecta pericardul și cordul prin metastazare hematogenă și/sau limfatică sau prin invazie directă. În primele două variante stadiul evolutiv este IV prin M, (pericard, cord), iar extensia directă stadiul IIIA (T3 pericard) sau IIIB

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
țesuturi și organe. Progresiv hiperpresiunea intrapericardică afectează apoi umplerea cordului, se instalează tamponada cardiacă, tensiunea arterială se prăbușește - pericolul de moarte este iminent. TABLOUL CLINIC Un bolnav cu pericardită malignă poate fi asimptomatic sau simptomele sunt comune sau estompate de tumora primară ce poate avea asociat și un revărsat malign pleural uni sau bilateral [4]. Dispneea este simptomul cel mai frecvent întâlnit, la început de efort, dar progresiv și în repaus. Tusea severă, durerea precordială sau doar o senzație de greutate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
poate observa pensarea spațiului transparent retrocardiac [4]. Tot prin examenul radiologic clasic se pot pune în evidență epanșament pleural asociat uni- sau bilateral, opacitate sau opacități pulmonare parenchimatoase, mărirea opacității mediastinale. Aceste aspecte pot sugera cauza revărsatului pericardic: cancer bronho-pulmonar, tumoră de mediastin (limfom) etc. [14] (fig. 5.56). Figura 5.56. Radiografie toracica postero-anterioară. Revărsat lichidian pleural la baza stângă. cu extensie în planul scizural, opacitate difuz conturată de intensitate subcostală, intercleidohilar stâng, cord etalat pe diafragm cu arcul inferior

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
lichidiene care înconjoară inima [3, 18]. Nu oferă date despre funcția cordului, dar permite chirurgului să se orienteze asupra „punctului de atac” pentru a obține decomprimarea cordului. Figura 5.57. Revărsat lichidian pleural drept în cantitate mare, revărsat lichidian pericardic; tumoră bronhopulmonară lob inferior drept. Rezonanța magnetică Rezonanța magnetică este superioară CT în aprecierea invadării vaselor intrapericardice și a miocardului de către procesul tumoral. Face distincție mai bună între tumoră și mușchiul cardiac, prin aprecierea intensității semnalului în T1 și T2 [18

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
5.57. Revărsat lichidian pleural drept în cantitate mare, revărsat lichidian pericardic; tumoră bronhopulmonară lob inferior drept. Rezonanța magnetică Rezonanța magnetică este superioară CT în aprecierea invadării vaselor intrapericardice și a miocardului de către procesul tumoral. Face distincție mai bună între tumoră și mușchiul cardiac, prin aprecierea intensității semnalului în T1 și T2 [18]. ANALIZA LICHIDULUI PERICARDIC Pericarditele maligne, identic cu pleureziile maligne, pot prezenta un revărsat lichidian seros, sero-sangvinolent sau hemoragic [14]. În revărsatele asociate pericardo- pleurale, caracterul macroscopic al lichidului

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
localizare - pericardică sau pleurală. În pericarditele maligne frecvent lichidul este hemoragic, pe când în cele paramaligne revărsatul lichidian poate fi seros, sero-hemoragic sau chiar hemoragic. Din lichidul recoltat, chirurgul va solicita o serie de determinări, care la bolnavul ce nu are tumoră malignă cunoscută - vor fi mai aprofundate. Astfel, se determină - glucoza, LDH, proteinele, pH-ul, citologia: globulele albe - formula leucocitară, globulele roșii, celulele maligne. În caz de lichid pericardic lactescent, se vor cere în plus - colesterol și trigliceride [2, 3]. Când

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
mai aprofundate. Astfel, se determină - glucoza, LDH, proteinele, pH-ul, citologia: globulele albe - formula leucocitară, globulele roșii, celulele maligne. În caz de lichid pericardic lactescent, se vor cere în plus - colesterol și trigliceride [2, 3]. Când nu este cunoscută o tumoră malignă, pentru a se putea stabili etiologia, eventual nemalignă, a revărsatului sunt necesare analize suplimentare: culturi - bacteriene (floră aerobă și anaerobă, BK), virale, fungice, mycoplasma. Eritrocitele în număr mare peste 100 000 ce pot ajunge până la 830 444 ± 552,091

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
în diagnosticul diferențial. Diferență ce se poate face prin studiul glucozei și proteinelor în revărsatele pleurale. Citologia pozitivă a lichidului pericardic încadrează revărsatul pericardic în categoria malignă. Datorită însă particularităților patogenice de apariție a pericarditei la un bolnav cunoscut cu tumoră malignă, prezența malignității epicardice nu poate fi pusă în evidență prin citologie în toate cazurile (58-78%). Este necesar să se fi produs exfolierea celulelor canceroase în revărsatul lichidian [14]. EXAMENUL HISTOPATOLOGIC Examenul histopatologic se poate face din pericardul fibros, recoltat

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]