1,788 matches
-
zăpezi ale planetei Ooo, tu, chemare degeaba mă strigi Caravanele mele au ajuns de mult în pustiul Unde oazele au secat sub apăsarea buzelor Ultimilor însetați de libertate Și totuși ele mai vor alergare de urme În stepele copilăriei Cu tunete dezlănțuite de furtuna naivitații Să simtă iar carnea crudă Cum ascultă povești cu năzbatii Scrise de înțelepții templelor Neprihăniti de vraja cuvintelor ..................................................................................................................................................... vezi Poezia este o boală Înflorită din microbul iubirii Ce nu a rodit din sărutul sădit Decât reminișcențe
EXTRAS DIN MEMORIA REMINIŞCENŢEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379732_a_381061]
-
Diaspora americană, Virgil Ciucă s-a impus în literatură prin spiritul său combatant, prin lupta neobosită cu sine și cu ceilalți. Vocea lui este un vuiet necontenit, care tulbură, conștientizează, scoate din țâțâni, atenționează, amenință, îndeamnă, este asurzitoare ca un tunet, făcându-se astfel auzită. Nu mi-a fost dat să citesc un poet mai vehement decât Virgil Ciucă, trimis să vestească prăbușirea unei lumi în declin, a unui „veac ipocrit”. El are curajul unui proroc veterotestamentar, proferând anateme împotriva nedreptăților
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
înspre formele ei. Tremura toată și începuse să aibă idei amestecate cu păcate. Simțea că nu poate să îl înfrunte dar a cedat iar reangajându - se virual. - Ales, mai ești? A strigat ea de a răsunat tot universul răscolit de tunetul spuselor ei. - În calea ta nu mai sunt decât dacă mă chemi cu temei, a încercat și Alesul să forțeze sensul cunoașterii. - Cedasem ispitei telurice venită dinspre regnul tău fuzional. Dar văd că ai stârnit protuberanțele orgoliului din praful stelar
IUBIREA CUANTICĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375682_a_377011]
-
însă o copleșise definitiv și forța garvitațională a trupurilor lor declașase un cutremur universal deviind galaxii și corpuri astrale din traiectoriile lor prestabilite .Tremurul Marnei era atât de puternic că vibrațiile ei străbăteau spațiile până dincolo de înțelegeri declanșând fulgere și tunete astrale ce înconjurau nemărginilmile. Asupra lor energia supremă acționase cu tandrețe prin undele gravitaționale ce intrau în corpurile lor saturate de senzații definite de hormonal. Își priveau necontenit formele chipurilor lipindu-se unul de altul până când copleșiți au sfârșit împreunarea
IUBIREA CUANTICĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375682_a_377011]
-
cu un gând să-mi înflorești în vise Și zorii să-i adapi cu roua de pe pleoapa. Mi-ai dăruit chiar zborul, cu aripi larg deschise, Și-n cufărul trecutului căderile se-ngroapa Bezmetice furtuni mai șușotesc pe-afară Când tunetele toate vor să răstoarne cerul. Seninul se revarsă senin, că dintr-o călimara Și liniște e-n suflet, și-n glastra e misterul.. Referință Bibliografica: Glastra din suflet... / Corina Negrea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2011, Anul VI, 03
GLASTRA DIN SUFLET... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375756_a_377085]
-
NOPȚI DE VARĂ (ANCESTRAL) Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2039 din 31 iulie 2016 Toate Articolele Autorului E seară și vântul începe să bată Nori negri adunând peste sat; În zare fulgere cerul străbat Și ecouri de tunet câteodată Văzduhul răzbat. Sătenii cu coasa în spate aleargă, Spre case se-îndreaptă cu toții. Iar carele în scrâșnetul roții Pe drum de lut parc-ar vrea ca să spargă Liniștea nopții. Dar iată că ploaia începe să cadă Izbind cu putere
FURTUNA UNEI NOPŢI DE VARĂ (ANCESTRAL) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379183_a_380512]
-
Ah, Univers, așază-mă sus! Uită-mă, Doamne, lasă-mi șirag, Pe galaxia care-a apus, Taină în care, iubitul meu drag, Scoate armura și-și lustruiește Ochii săraci de stele și luna; Vorbele-i dulci și le chibzuiește... Ah, tunet în cer! O, lume nebună! 26 mai 2016, Constantă Sursa Foto: #Edvar #Munch #poezie #literatura #poezii #ArsMuriendi Ah, tunet în cer și-n inima ruptă,Ploaia pe ochii ce mi-i oblojesc,Fulgere stau pe liniștea suptăDe tot ce nu
FUGA DE SILFIDE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379291_a_380620]
-
iubitul meu drag, Scoate armura și-și lustruiește Ochii săraci de stele și luna; Vorbele-i dulci și le chibzuiește... Ah, tunet în cer! O, lume nebună! 26 mai 2016, Constantă Sursa Foto: #Edvar #Munch #poezie #literatura #poezii #ArsMuriendi Ah, tunet în cer și-n inima ruptă,Ploaia pe ochii ce mi-i oblojesc,Fulgere stau pe liniștea suptăDe tot ce nu am și mă împietresc! Ah, lume nebună, lume nebună, Totul, stupid, sfârșindu-mi trăirea,Ce-mi scutură plâns pe
FUGA DE SILFIDE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379291_a_380620]
-
Ah, Univers, așază-mă sus!Uită-mă, Doamne, lasă-mi șirag,Pe galaxia care-a apus,Taină în care, iubitul meu drag,Scoate armura și-și lustruiește Ochii săraci de stele și luna;Vorbele-i dulci și le chibzuiește...Ah, tunet în cer! O, lume nebună!26 mai 2016, ConstanțaSursa Foto: #Girl at the #Window #Oiloncanvas , 1893 Referință Bibliografica: Fugă de silfide / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2161, Anul VI, 30 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
FUGA DE SILFIDE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379291_a_380620]
-
bărbatul se aștepta ca din clipă în clipă să fie trântit de trunchiul vreunui copac. Câțiva șerpi de foc brăzdară cerul înnourat. Pe moment Valdescu crezu că-i fapta duhului necurat, dar instantaneu, din cer, se prăvăliră un șir de tunete de răsună codru. Se apropia furtuna. Rafalele vântului îi biciuiau nemiloase obrajii. Dintr-o dată diavolul se opri brusc. Cal și călăreț se rostogoliră grămadă la rădăcina unor stejari seculari. Amândoi, amețiți, rămaseră câteva clipe nemișcați, apoi calul se ridică speriat
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
care rămâne stupefiat, iar cealaltă o ascunde între dinți. În acel moment, de la picioarele lor, se desprinde un firicel de foc care înaintează cu repeziciune spre iaz. Surprins de ceea ce se petrece în jurul său, Pătru Valdescu uită de fulgerele și tunetele înfricoșătoare care cuprinseră pădurea. - Adevărata surpriză abia acum începe! Cărarea în flăcări ne duce spre un loc secret. - Și rolul meu care este în povestea asta? - Să fi părtaș cu mine, ca un frate! - Sunt pierdut! - se cutremură Pătru. - Ha
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
Cine se dă cu dracul, cam de el are parte! Ha, ha, ha! Haide, valea! Și împielițatul scoase de sub manta o furcă cu care abia atinse fundul animalului că acesta țâșni ca o săgeată și se pierdu printre fulgere și tunete în negura pădurii. Referință Bibliografică: COMOARA BLESTEMATĂ - X. Frate cu dracul / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1407, Anul IV, 07 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
de raze a făcut pentru această grădină! Cât a ferit-o de toate primejdiile! Cum a putut străinul, om de rând, să-i cucerească grădina și fiica mult îndrăgită? Răcni ca o fiară rănită, țipătul lui transformându-se într-un tunet, amplificat de hăurile văzduhului. - Ooo! Blestemul tău, Durere, de ce m-ajunse și mă cuprinse? De ce m-ai blestemat, Durere? De ce îmi răscolești mânia? De ce mă faci să explodez și să ard tot Universul? Dă drumul lacrimilor tale să curgă șiroaie
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
lumea ce înconjoară Marea Neagră ! SIMON-PETRU, este : "stâncă", năvalnic, Predicator Chiar de și-a abjurat Credința, iertat fu de Mântuitor ! IOAN : "arată îndurare" ; o Evanghelie a scris Apoi 3 Epistole și cartea Apocalips ! IACOV : "înlocuitor (ce e), după, următorul" Fiu de tunet cu Ioan, urmat-a pe Învățătorul ! FILIP : "iubitor de cai", de DOMNUL Evanghelizat, În multe părți din Asia, Cuvântul a Predicat ! BARTOLOMEU : "fiul lui Tolmai", în Armenia cea Mare Și-n India, trimis de DOMNUL, făcut-a Evanghelizare ! TOMA, ce
DE LA CEI 12 UCENICI AI DOMNULUI LA CEI , 70 DE UCENICI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378691_a_380020]
-
către cer. Se spune că acestea sunt mesagerii astrelor. -Și ce fel de mesaje ar purta acestea cu ele, magistre? întrebă Muso. -Ah Genario! În acest fel vorbește cu noi cel Preaînalt. Vocea Lui e mai răsunătoare ca cea a tunetului și fața Lui e mai strălucitoare decât cea a fulgerelor, însă să știi ceva...pe cât este El de puternic pe atât este de delicat. Vântul înmiresmat și parfumul florilor sunt urmele pașilor Lui. Iar aceste stele căzătoare pe care le
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
pierdute pe calul sorții înspumat curg șiroaie sudorile din nemărginirea durerii nări fremătânde par vulcani fumegoși la orizont turmele de nori negrii, lânoși se bulucesc înspăimântați peste apus mânați de biciul de foc al păstorului ceresc gem cu voce de tunet ruinele pădurii sub copitele lor se îndoiesc dureros schelele schitului singuratic și cheamă a pustiu clopotele în zvârcoliri furioase rup lanțurile îmbrățișările noastre încătușate în uitări sigilate cu sărutări prăfuite zâmbetul fericit de iubire al soarelui s-a ascuns speriat
IUBIRE ÎN FURTUNĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378775_a_380104]
-
a pustiu clopotele în zvârcoliri furioase rup lanțurile îmbrățișările noastre încătușate în uitări sigilate cu sărutări prăfuite zâmbetul fericit de iubire al soarelui s-a ascuns speriat în bezna temnițelor furtunii destinelor damnate vântul turbat ieșit la balul ielelor cu tunetul în pereche pe cărările furiilor dantești dansul lor dezmățat a rupt zăgazurile firii norii- turme înnebunite de trăznet și furia biciului păstorului ceresc au revărsat fluviul de lacrimi peste torțile cerului caii iubirilor noastre aleargă bezmetic pe câmpiile alizee ale
IUBIRE ÎN FURTUNĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378775_a_380104]
-
Articolele Autorului Spre seară cerul supărat și-ascunde în nori fața Luna și ea s-a întristat c-a-nvăluit-o ceața. Și-n tăcerea de cerneal-a nopții adormite, Vântul țese o urzeală de șoapte vii, mocnite. Frunzele foșnesc speriate spaime iluzorii, Toba tunetului bate zguduind toți norii. Somnoroși și zăpăciti se ciocnesc cu forță, Scuipă flăcări aiuriți...cerul arde-n torță. Și în ropote grăbite ploaia se coboară În grădinile trezite, până-n ulicioară. Dansul ei amețitor pământul frământă, Cântecul șuierător noaptea o descântă
PLOAIA de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378803_a_380132]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > IERNI DE PĂPĂDII Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1952 din 05 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cu toamnele plecate pe sub suflet se-ntorc cocorii prin magnolii reci, adăpostind în cochilii de tunet frunzișul pângărit de sub poteci! Grădini zâmbesc de sub mătănii stinse adulmecând sub lungi povești pieirea, din bulbi de rouă veșnicii prelinse se-agață-n rugi îngenunchindu-și firea. Un mag îmbracă pe sub giulgi iertarea crestând sub aripi cruci de patimi mii, și pe
IERNI DE PĂPĂDII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378817_a_380146]
-
mustangi în preerie fluture pictat de dali vultur șarpele primordial la sânul evei îți asculți tăcerea mantră OM OM țipi și de naști moise solomon hitler râzi de durere plângi de fericire cu râșii cu plânșii lumii te-aduni ești tunet ești foc liniște pe cerul betleemului magii te așteaptă cu smirnă cu aur și mir te risipești și te aduni totul și nimic fărâmă de lut ce alegi să-mi fi azi? Referință Bibliografică: bosonul matrix / Păpăruz Adrian : Confluențe Literare
BOSONUL MATRIX de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377699_a_379028]
-
impuls poetic mereu in statu nascendi: imaginile proliferează imagini colonizând spații cosmice neatinse de privire. Versurile par niște schelării uriașe pe care aștepți să coboare titanii, zeii "noianului" originar: Deasupra vedea stele și dedesuptu-i stele, El zboară fără preget ca tunetul rănit; În sus, în dreapta, -n stânga lanurile de stele Dispar. El cade, -un astru in haos azvârlit." (Povestea magului ...) Detaliul trădează o "gândire arhitectonică" dedaliană: de la abside care par sprijinite doar pe aer "stânce arcuite în gigantice portale", "înalte albastre
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
română, cer elevilor să recunoască, în textele studiate, cuvinte care definesc: lucruri, ființe, fenomene ale naturii. Exemplu: Omul a salvat șarpele. Cuvintele „omul” și „șarpele” denumesc ființe. Peste văgăună căzuse o stâncă. Cuvintele „văgăună” și „stâncă” denumesc lucruri. Ploaia și tunetul au încetat. Cuvintele „ploaia” și „tunetul” denumesc fenomene ale naturii. Elevii descoperă că substantivul este partea de vorbire care definește ființe, lucruri, fenomene ale naturii. Elevii alcătuiesc enunțuri cu substantive date și recunosc substantive din texte date. a. Felul substantivelor
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
textele studiate, cuvinte care definesc: lucruri, ființe, fenomene ale naturii. Exemplu: Omul a salvat șarpele. Cuvintele „omul” și „șarpele” denumesc ființe. Peste văgăună căzuse o stâncă. Cuvintele „văgăună” și „stâncă” denumesc lucruri. Ploaia și tunetul au încetat. Cuvintele „ploaia” și „tunetul” denumesc fenomene ale naturii. Elevii descoperă că substantivul este partea de vorbire care definește ființe, lucruri, fenomene ale naturii. Elevii alcătuiesc enunțuri cu substantive date și recunosc substantive din texte date. a. Felul substantivelor Cer elevilor să grupeze, în tabel
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
din enunțuri și texte date. b. Numărul substantivelor Substantivele se pot număra. Exemple: un om denumește o singură ființă; substantivul doi oameni denumește mai multe ființe; substantivul o stâncă denumește un lucru; 68 două stânci denumește mai multe lucruri; un tunet denumește un fenomen al naturii; substantivul două tunete denumește mai multe fenomene ale naturii. Deci substantivul poate denumi o ființă, un lucru, un fenomen al naturii și atunci spunem că acesta este la numărul singular. Substantivul poate denumi mai multe
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Substantivele se pot număra. Exemple: un om denumește o singură ființă; substantivul doi oameni denumește mai multe ființe; substantivul o stâncă denumește un lucru; 68 două stânci denumește mai multe lucruri; un tunet denumește un fenomen al naturii; substantivul două tunete denumește mai multe fenomene ale naturii. Deci substantivul poate denumi o ființă, un lucru, un fenomen al naturii și atunci spunem că acesta este la numărul singular. Substantivul poate denumi mai multe ființe, lucruri, fenomene ale naturii și atunci spunem
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]