999 matches
-
eu singur a trebuit să organizez ceremonia. L-am găsit pe Hacik și apoi, împreună, am trezit, pe Cadîr. Într-un șervet am luat pe Ahmed și ne-am urcat în barcă, eu, Ioana, Hacik și Cadîr. Barca a lunecat ușurel pe ape, iar lumina lunii se revărsase pe toate ținuturile. Hacik a început un cântec de jale și era așa de transfigurat, că ai fi crezut că este în legătură directă cu tainele cerului și ale mării. L-am aruncat
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
zi, cădeau oameni ca frunzele de pe ramuri. Dar întinderea suferinței lui era atât de mare, încât până și cei ce jeleau alături de el rămaseră năuciți și, când, în sfârșit, își reveni - ca un copil după o criză de isterie - ridică ușurel trupul rece al lui Hanbei și, fără ajutor, îl depuse pe așternutul alb, șoptindu-i, ca și cum încă ar mai fi fost în viață: — Chiar dacă ai fi trăit de două sau trei ori mai mult decât o viață de om, ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
preot din Yokawa și a insistat să-i înaintez, încă o dată, această scrisoare seniorului de la castel. Am refuzat, dar el a spus că primise ordin să vină și n-avea de gând să plece. Ce să fac? — Cum? Iarăși? țistui ușurel din limbă Mitsuharu. I-am trimis de câtva timp o scrisoare marelui preot din Yokawa, explicându-i cu grijă că nu am nici o posibilitate de a-i accepta conținutul petiției, așa că n-are nici un rost să mă mai roage. Totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
asediu. Cât de liniștită era acea întrerupere a luptelor! Soarele părea că urca, neștiutor, spre mijlocul cerului. Nu sufla nici o boare de vânt, iar culoarea apelor mâloase ce înconjurau castelul era mai tulbure ca oricând. Micile valuri care se loveau ușurel de zidurile castelului sclipeau în soare și, din când în când, din depărtare, se auzea țipătul egretei albe. Pe malul opus, la Nasul Broaștei, fu ridicat un steguleț roșu, indicând că sosise momentul. Muneharu se ridică brusc. Din mijlocul slujitorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
coadă de pisică nervoasă. ...Premiul la concursul literar... Cine altcineva ar putea să-l înmâneze dacă nu cea care s-a ocupat direct de acest concurs... și a avut grijă să câștige cel mai bun?... Vorbind, domnul Mocanu o împingea ușurel de spate pe doamna Mușat în timp ce el însuși se dădea un pas înapoi... și doamna Mușat venea la microfon. Pe scăunel mai rămăsese un singur sul de hârtie legat cu panglică roșie. Rareș le vedea din spate pe cele două
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
apucase să umble prin soare în vara asta, care abia începea. Pieptul îi era mai alb chiar decât fața, și picioarele la fel, până la genunchi. Neti! o chemă Dragoș șoptit și stăruitor. Hei, Neti! Neti se apropia cu pași mărunți, ușurică, parcă abia atingând pământul cu tălpile goale. Un băiat niciodată n-ar fi umblat ca ea. Îl auzise, iar acum îl și vedea. Veni drept spre el pășind de pe pământul bătătorit și încălzit de soare al aleii în iarba umedă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
avut deja așa ceva în Anglia și în avion. Nu mai am nevoie de o altă seară. Alec Llewellyn îmi datorează bani. Selina Street îmi datorează bani. Barry Self îmi datorează bani. Văd că afară noaptea s-a lăsat repede. Hm - ușurel. Luminile nu par deloc fixe sau stabile pe cerul acoperit. Mă scol din pat, refăcut după un somn scurt, și mă îndrept spre ușa toaletei. Oglinda mă privește impasibilă în timp ce efectuez o serie de corecturi cosmetice în strălucirea luminii închiriate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cartelă pentru automatele bancare de la o bancă de pe Fifth Avenue pentru o mie de dolari pe zi, dacă era cazul. Atât de ușurat am fost, încât am rămas în pat două zile. De fapt, nici nu prea aveam alte alternative. Ușurel, mi-am zis eu, ușurel. Banii sunt plini de forță, dar tu nu ai nici o putere. Mi se pare că, indiferent ce aș face pe lumea asta în care mă aflu, obțin din ce în ce mai mulți bani... * Și din ce în ce mai mult stres. Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
o bancă de pe Fifth Avenue pentru o mie de dolari pe zi, dacă era cazul. Atât de ușurat am fost, încât am rămas în pat două zile. De fapt, nici nu prea aveam alte alternative. Ușurel, mi-am zis eu, ușurel. Banii sunt plini de forță, dar tu nu ai nici o putere. Mi se pare că, indiferent ce aș face pe lumea asta în care mă aflu, obțin din ce în ce mai mulți bani... * Și din ce în ce mai mult stres. Încă o dată, îți mulțumesc pentru cadou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pământ. Se aplecă și își întinse o mână pe birou, gata să măture cu ea toate surcelele alea așa de performante. Își ridică repede privirea și-i văzurăm fața plină de o bucurie anticipativă. Fielding se ridică hotărât în picioare. — Ușurel, Nub, spuse el. — Asta a fost o scenă de furie, corect? spuse el cu o voce profundă și calmă. Furia unui bărbat adevărat. Sunt adeptul lui Stanislavski. Prima dată trebuie să mă înfurii. Nub își îndreptă spinarea încruntat. Totul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
un loc mai bun. Dar viața, viața e așa de grea. viața e așa de grea. Oh, deci, e așa - bah. Mah, mamă, muh - niciodată nu mi-ai spus, nimeni nu mi-a spus. Ea. Ea e, ea e așa... — Ușurel, spuse Martin. Nu te grăbi. E pe de-a-ntregul aici. Aici. Iată-l. Nu trebuie decât să-l ridici și să-l iei. Șterge-ți ochii, fiule. Ne așteaptă surprize din cele mai plăcute. Ai să vezi. Totul va ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
dispăruse zgarda. Un singur ceas petrecuse în junglă și fusese atacat, jefuit - despuiat de tot ce avusese, fără nume. S-a întors spre mine cu ochi apatici și s-a uitat într-o parte. Tocmai se pregătea s-o pornească ușurel spre forfota bulevardului, dar i-am lătrat numele cu toată puterea care îmi mai rămăsese în plămâni și el s-a întors iar, cu un efort, și a venit spre mine aproape târându-se pe bordură, cu umerii adunați în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
aceste formule. Au fost programate. Nu e vorba decât de bani. Doamne, abia aștept să plec din această lume a banilor. Și un desert după friptură, domnule? — Mulțumesc, dar... — Sunteți bine venit. — Cred că aș lua mai curând un brandy. — Ușurel, spuse Selina. — M-ai iubit? Ca să poți face așa ceva, trebuie să mă fi iubit puțin. — Nu neapărat, spuse ea. E vorba doar de distracție și cred că m-am prins în joc. După care a ridicat din umeri, nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
dintre ei. Hai să analizăm un alt fenomen recent: crima gratuită. Mă scuzi. Ești atent? Da, da. Iată ce s-a întâmplat. Mă legănam lângă patul verde. Treaba mea cu Vron - se terminase în mai puțin de un minut - o, ușurel: a fost, a fost ca pe Forty-Second Street. Era un miros tare de polietilenă arsă, de fum de lumânare, un miros de sulf sau cordită. În timp ce luptam cu pantalonii, am fost aproape dat de pământ de un nou val de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
un glob în jurul căruia era încolăcit un șarpe. Într-un colț ardea un parfum, însă era atât de puternic, încât se desprindea foarte lent de la pământ. Se întoarse, căutând cu privirea pe cineva. Se apropie un sclav bătrân, care împinse ușurel ușa, șoptind în greacă: — E interzis. Închise ușa, îi aruncă băiatului o privire pe jumătate neîncrezătoare, pe jumătate complice, și îi mărturisi dintr-o suflare: — E Marea Mamă, Isis. Într-o clipă, Gajus se întoarse în urmă cu mulți ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
e o simplă schimonoseală, amestec de joc de cuvinte, de fantezism grotesc și de umor căznit. Efectul de surpriză, indiscutabil, se epuizează prin tocire după cîteva pagini. Este cert că scrierile lui Urmuz nu depășesc nivelul unei asemenea simple și ușurele nostimade. Gestul lui (căci nu putem vorbi în nici un caz de o operă) se explică printr-o răzvrătire puerilă a unui om matur, ca un act rece și neputincios de batjocură”). Deși trei schițe au fost tipărite în timpul vieții lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
salvatoare a cracilor în care fusese aruncat, și îl duseră în autosanitara de alături. După care, echipa de salvare a sinistraților, de la Cocostârcul Pestriț, își continuă mai departe investigațiile, pe cursul râului, la vale. STRADA SPÂNZURAȚILOR Duru Dorin se așeză, ușurel, dar hotărât, pe trotuarul din beton, măginit, la partea dinspre stradă, de cuburi simetrice de marmură. Scoase din sacoșă plăcuța, de fapt, ultima plăcuță, elegant realizată, pe care era scris, cu litere mari, de tipar: STRADA SPÂNZURAȚILOR. Mai scoase un
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
și începu să citească: Nu m-a învățat nimeni. M-am învățat singur să iubesc. Să fac dragoste. Doar o dată, i-am văzut, pe mama și pe tata, făcând lucrul ăsta. Ea s-a așezat pe spate. Și a desfăcut ușurel, și bine de tot, picioarele, ridicându-și-le în sus. El s-a așezat, ca roibul între bulube, apoi, s-au potrivit, mișcându-se câte puțin, parcă făcându-și loc, pentru ca nimic să nu-i jeneze, cumva. Și ambii au
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
despre ce este vorba. Restul - ba. Domnul prefect Grigoruță aveaîn casă două vietăți, care-i umpleau viața interioară: o pisică siameză și un papagal vorbitor. În momentul în care fugi pe ușă,întrucât se scăpa pe el, pisica o luă ușurel, printre picioarele sale, și ieși. El se duse unde-l împingea nevoia cea mare a momentului. Și începu să se screamă. Și se scremea, se tot scremea, dar, zadarnic! Fără nici un efect pozitiv. Dimpotrivă. De la un timp,începu să-l
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
petreceau, beau câte o bere în sufrageria lui Paul care încerca să- și necăjească soția în glumă. Se lăuda cu drăguțele lui de pe vremea când era flăcău, cu mușchii lui însă ea îl întrerupea repede: - Mai bun este Laur, mai ușurel, mai înalt, mai frumos și văd că nu doarme toată ziua în papuci ca tine când vine de la muncă! Uite Laur, acum< după ce pleci se culcă, mâine dimineață cu greu îl scol să meargă la treabă! - Îți arat eu Laur
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
magazin șchiopătând. A băgat mâna sub tejghea, cu privirea ațintită în continuare asupra mea, și a scos ceva împachetat în hârtie maronie, spunându-mi: — Dublu ambalat. Cred că o să vă placă. A pus obiectul pe tejghea și l-a lovit ușurel cu mâna. Pachetul e cam de două ori mai mic decât o cutie de pantofi. Nu cântărește nici cât o conservă de ton. A apăsat una, două, trei taste la casă, iar pe ecran a apărut scris 149 de dolari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Fericită aș trai. Când plângeam Tu îmi cântai, Când te iubeam Mă îmbrățișai. De nu mi-ai zâmbi, Veselă nu aș mai fi, Ce copilărie fericită Și mereu de griji ferită! Ionel Prin crengile codrului, Răsună adierea vântului, Cum fluieră ușurel, Întristând pe Ionel. Bate vântul bate, bate Tot mereu din altă parte Și se duce la Ionel, Care cântă “leru-i ler”. O așteaptă pe Maria Ce-a plecat la Slobozia Și tot bate vântu-n stele Iar Ionel se uită la
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mâinile acelor creaturi, voinicul s-a târât până la copac și i-a spus acestuia: Copacule, sunt om bun, cu intenții bune, care a venit să-și recupereze mama. Te rog, ajută-mă! Văzând că acesta nu vorbește, David a bătut ușurel cu toiagul în copac, sperând că ceva se va întâmpla. Atunci copacul și-a ridicat înaltele-i crengi și i-a spus băiatului: Știu cine ești tu și mai știu și de ce ai venit aici. Mă bucur însă foarte mult
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Îmi poți spune despre metal? E aur? Vreau să spun aur natural... Flavio Îi azvârli o privire ironică, În timp ce apropia inelul de o lamelă de jasp negru aflată pe prichici și apucându-se să Îl frece de piatră lovindu-l ușurel. Parcă certitudinile domniei tale nu mai sunt atât de neclintite, priorule... Da, e aur, zise el apoi, privind cu luare aminte striațiile pe care metalul le lăsase pe lamelă. Cu totul lipsit de impurități. Însă nu Îți pot spune dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
se petrece ceva fantastic, îi mai auzeam spunînd pe unii dintre ei, iar eu îmbărbătat de atitudinea lor, haideți, ciuguliți, lingeți, bucurați-vă sufletele, veneau cîrduri, stoluri, turme. Pînă cînd ai apărut tu și totul s-a dus de rîpă, ușurel Părințele, despre ce vorbești? Cine scăpase frîiele din mînă? Posibil să mă fi luat puțin valul, evenimentele începeau să se precipite, tot tineretul ăla care era în jurul meu mă agresa, nu-mi dădea pace, treci pe invers, Părințele, mi-am
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]