KorAP: Find »[drukola/base=umanism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 ...100 >

2,479 matches

Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616

pagină. Prin versul propriu-zis, deloc suprarealist, deloc absurd, deloc oniric, deloc hermetic, amintește, ca și prin tonul modern, declamator, de Blaise Cendrars din Du Monde entier sau de Zone de Apollinaire. În Întâlnire cu pasărea Phoenix se înmulțesc accentele unui umanism patetic, propriu atmosferei primilor ani postbelici (chemări la reconstrucție, la o viață nouă etc.). Poetul se acomodează, acum e mai limpede, mai expozitiv, prozodia tradițională e masiv prezentă, multe poeme fiind alcătuite din catrene rimate. Vigoarea și „energetismul” versurilor sunt

TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737

intră în cercetare, la Institutul de Filosofie al Academiei Române, până în 1988, cu o perioadă de asemenea scurtă la Institutul de Lingvistică. Debutează în 1958 la revista „Cercetări filozofice” cu o recenzie, și editorial în 1972 cu studiul Dimitrie Cantemir și umanismul (Premiul Asociației Scriitorilor din București), o dezvoltare a lucrării de doctorat. A colaborat statornic la „Revista de filozofie” și sporadic la „Limba română” și „Apostrof”. După câteva studii parțiale asupra lui Dimitrie Cantemir, publicate între 1964 și 1966 (Dimitrie Cantemir

VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
a lucrării de doctorat. A colaborat statornic la „Revista de filozofie” și sporadic la „Limba română” și „Apostrof”. După câteva studii parțiale asupra lui Dimitrie Cantemir, publicate între 1964 și 1966 (Dimitrie Cantemir și Andrei Wissowatius. Contribuții la problema izvoarelor umanismului lui Cantemir, Cantemir și Antichitatea), V. tipărește o încercare de sinteză asupra cărturarului, intitulată Dimitrie Cantemir și umanismul. Scopul principal al lucrării, structurată riguros în cinci capitole ( Problema umanismului românesc, Umanism european, umanism românesc, Motive umaniste în opera lui Cantemir

VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
După câteva studii parțiale asupra lui Dimitrie Cantemir, publicate între 1964 și 1966 (Dimitrie Cantemir și Andrei Wissowatius. Contribuții la problema izvoarelor umanismului lui Cantemir, Cantemir și Antichitatea), V. tipărește o încercare de sinteză asupra cărturarului, intitulată Dimitrie Cantemir și umanismul. Scopul principal al lucrării, structurată riguros în cinci capitole ( Problema umanismului românesc, Umanism european, umanism românesc, Motive umaniste în opera lui Cantemir - umanismul civic, De fortuna - Humanitas, Cantemir și Antichitatea, Geneza socială a umanismului lui Cantemir) și încheiată cu o

VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
și 1966 (Dimitrie Cantemir și Andrei Wissowatius. Contribuții la problema izvoarelor umanismului lui Cantemir, Cantemir și Antichitatea), V. tipărește o încercare de sinteză asupra cărturarului, intitulată Dimitrie Cantemir și umanismul. Scopul principal al lucrării, structurată riguros în cinci capitole ( Problema umanismului românesc, Umanism european, umanism românesc, Motive umaniste în opera lui Cantemir - umanismul civic, De fortuna - Humanitas, Cantemir și Antichitatea, Geneza socială a umanismului lui Cantemir) și încheiată cu o bibliografie amplă (izvoare, ediții, studii, sinteze, articole), este de a argumenta

VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
Dimitrie Cantemir și Andrei Wissowatius. Contribuții la problema izvoarelor umanismului lui Cantemir, Cantemir și Antichitatea), V. tipărește o încercare de sinteză asupra cărturarului, intitulată Dimitrie Cantemir și umanismul. Scopul principal al lucrării, structurată riguros în cinci capitole ( Problema umanismului românesc, Umanism european, umanism românesc, Motive umaniste în opera lui Cantemir - umanismul civic, De fortuna - Humanitas, Cantemir și Antichitatea, Geneza socială a umanismului lui Cantemir) și încheiată cu o bibliografie amplă (izvoare, ediții, studii, sinteze, articole), este de a argumenta mai complet

VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
și Andrei Wissowatius. Contribuții la problema izvoarelor umanismului lui Cantemir, Cantemir și Antichitatea), V. tipărește o încercare de sinteză asupra cărturarului, intitulată Dimitrie Cantemir și umanismul. Scopul principal al lucrării, structurată riguros în cinci capitole ( Problema umanismului românesc, Umanism european, umanism românesc, Motive umaniste în opera lui Cantemir - umanismul civic, De fortuna - Humanitas, Cantemir și Antichitatea, Geneza socială a umanismului lui Cantemir) și încheiată cu o bibliografie amplă (izvoare, ediții, studii, sinteze, articole), este de a argumenta mai complet decât o

VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
lui Cantemir, Cantemir și Antichitatea), V. tipărește o încercare de sinteză asupra cărturarului, intitulată Dimitrie Cantemir și umanismul. Scopul principal al lucrării, structurată riguros în cinci capitole ( Problema umanismului românesc, Umanism european, umanism românesc, Motive umaniste în opera lui Cantemir - umanismul civic, De fortuna - Humanitas, Cantemir și Antichitatea, Geneza socială a umanismului lui Cantemir) și încheiată cu o bibliografie amplă (izvoare, ediții, studii, sinteze, articole), este de a argumenta mai complet decât o făcuseră anterior N. Iorga, Dan Bădărău și P.P.

VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
asupra cărturarului, intitulată Dimitrie Cantemir și umanismul. Scopul principal al lucrării, structurată riguros în cinci capitole ( Problema umanismului românesc, Umanism european, umanism românesc, Motive umaniste în opera lui Cantemir - umanismul civic, De fortuna - Humanitas, Cantemir și Antichitatea, Geneza socială a umanismului lui Cantemir) și încheiată cu o bibliografie amplă (izvoare, ediții, studii, sinteze, articole), este de a argumenta mai complet decât o făcuseră anterior N. Iorga, Dan Bădărău și P.P. Panaitescu definirea lui Cantemir drept cel mai mare umanist român și

VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
care, spune Cantemir, omul trebuie să lupte folosind inteligent „vremea” și „prilejul”; simțul civic; concepția despre cultură dezvoltată în jurul noțiunii humanitas; elogiul culturii; cultul civilizației antice și al limbilor clasice. Cercetând relația gândirii lui Cantemir cu Antichitatea, autorul identifică în umanismul învățatului moldovean un aspect inedit, determinat de contactele lui livrești cu stoicismul și mai ales cu neoaristotelismul renascentist, pe care îl susține cu analize nuanțate ale textelor cantemirene. Cultul civilizației antice greco-romane - observă V. - se leagă la Cantemir de problema

VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
ales cu neoaristotelismul renascentist, pe care îl susține cu analize nuanțate ale textelor cantemirene. Cultul civilizației antice greco-romane - observă V. - se leagă la Cantemir de problema originii latine a românilor și de cea a romanității limbii, problemă nodală în întregul umanism românesc. Un merit aparte al lucrării este examinarea încercării programatice a lui Cantemir de a alcătui o terminologie științifică autohtonă prin calc semantic după limba latină și prin introducerea unor neologisme în domeniul filosofiei, nu doar latinești, ci și din

VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
limbi, în special din greacă, ca și identificarea părții a treia din Divanul sau Gâlceava Înțeleptului cu Lumea sau Giudețul Sufletului cu Trupul ca fiind de fapt traducerea cărții lui Andrei Wissowatius, Stimuli virtutum fraena peccatorum. SCRIERI: Dimitrie Cantemir și umanismul, București, 1972. Ediții: Georg Lukács, Estetica, I, tr. Eugen Filotti și Aurora M. Nasta, introd. N. Tertulian, București, 1972. Repere bibliografice: Matei Cazacu, Misiunea culturală a poporului român în viziunea lui D. Cantemir. Reflecții pe marginea lucrării „Dimitrie Cantemir și

VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
București, 1972. Ediții: Georg Lukács, Estetica, I, tr. Eugen Filotti și Aurora M. Nasta, introd. N. Tertulian, București, 1972. Repere bibliografice: Matei Cazacu, Misiunea culturală a poporului român în viziunea lui D. Cantemir. Reflecții pe marginea lucrării „Dimitrie Cantemir și umanismul”, O, 1972, 12; Nicolae Manolescu, Dimitrie Cantemir renascentist, RL, 1972, 25; Dumitru Micu, Studii de literatură română veche, CNT, 1972, 35; Dan Băndilă, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, TR, 1972, 46; Virgil Cândea, În ajunul anului Cantemir, LCF, 1972, 49; Alexandru

VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
român în viziunea lui D. Cantemir. Reflecții pe marginea lucrării „Dimitrie Cantemir și umanismul”, O, 1972, 12; Nicolae Manolescu, Dimitrie Cantemir renascentist, RL, 1972, 25; Dumitru Micu, Studii de literatură română veche, CNT, 1972, 35; Dan Băndilă, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, TR, 1972, 46; Virgil Cândea, În ajunul anului Cantemir, LCF, 1972, 49; Alexandru Duțu, O nouă investigare a umanismului românesc, „Revista de filozofie”, 1973, 6; Mihai Marta, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, RITL, 1973, 2; Manuela Tănăsescu, „Dimitrie Cantemir și umanismul

VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
Dimitrie Cantemir renascentist, RL, 1972, 25; Dumitru Micu, Studii de literatură română veche, CNT, 1972, 35; Dan Băndilă, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, TR, 1972, 46; Virgil Cândea, În ajunul anului Cantemir, LCF, 1972, 49; Alexandru Duțu, O nouă investigare a umanismului românesc, „Revista de filozofie”, 1973, 6; Mihai Marta, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, RITL, 1973, 2; Manuela Tănăsescu, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, VST, 1973, 27-28; Marian Stroia, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, STD, 1973, 5; Florin Mihăilescu, Două moduri de a celebra

VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
veche, CNT, 1972, 35; Dan Băndilă, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, TR, 1972, 46; Virgil Cândea, În ajunul anului Cantemir, LCF, 1972, 49; Alexandru Duțu, O nouă investigare a umanismului românesc, „Revista de filozofie”, 1973, 6; Mihai Marta, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, RITL, 1973, 2; Manuela Tănăsescu, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, VST, 1973, 27-28; Marian Stroia, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, STD, 1973, 5; Florin Mihăilescu, Două moduri de a celebra sau Exigențele istoriei literare, VR, 1973, 9; Piru, Varia, II, 31-34; Adriana

VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
umanismul”, TR, 1972, 46; Virgil Cândea, În ajunul anului Cantemir, LCF, 1972, 49; Alexandru Duțu, O nouă investigare a umanismului românesc, „Revista de filozofie”, 1973, 6; Mihai Marta, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, RITL, 1973, 2; Manuela Tănăsescu, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, VST, 1973, 27-28; Marian Stroia, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, STD, 1973, 5; Florin Mihăilescu, Două moduri de a celebra sau Exigențele istoriei literare, VR, 1973, 9; Piru, Varia, II, 31-34; Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Timișoara

VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
Cantemir, LCF, 1972, 49; Alexandru Duțu, O nouă investigare a umanismului românesc, „Revista de filozofie”, 1973, 6; Mihai Marta, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, RITL, 1973, 2; Manuela Tănăsescu, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, VST, 1973, 27-28; Marian Stroia, „Dimitrie Cantemir și umanismul”, STD, 1973, 5; Florin Mihăilescu, Două moduri de a celebra sau Exigențele istoriei literare, VR, 1973, 9; Piru, Varia, II, 31-34; Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Timișoara, 1998, 105-107. R. P.

VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663

und Osteuropa, I, București, 1962, 328-334; Tudor Vianu, Studii de literatură universală și comparată, București, 1963, 559-563; Panaitescu, Începuturile, 202-211; Duțu, Coordonate, passim; P.P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii românești, introd. Dan Horia Mazilu, București, 2000, 308-328; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Renașterea. Umanismul și dialogul artelor, București, 1971, 7-18; Panaitescu, Contribuții, 477-531; Ștefan Pascu, L’Humanisme et la culture roumaine ancienne, Cluj, 1971; I.C. Chițimia, Umanism occidental și umanism sud-est european, RITL, 1972, 1; Petre Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, București, 1972, 73

UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
P.P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii românești, introd. Dan Horia Mazilu, București, 2000, 308-328; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Renașterea. Umanismul și dialogul artelor, București, 1971, 7-18; Panaitescu, Contribuții, 477-531; Ștefan Pascu, L’Humanisme et la culture roumaine ancienne, Cluj, 1971; I.C. Chițimia, Umanism occidental și umanism sud-est european, RITL, 1972, 1; Petre Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, București, 1972, 73, passim; G. Lăzărescu, N. Stoicescu, Țările Române și Italia până la 1600, București, 1972, passim; Alexandru Duțu, Sinteză și originalitate în cultura română (1650-1848

UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
la istoria culturii românești, introd. Dan Horia Mazilu, București, 2000, 308-328; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Renașterea. Umanismul și dialogul artelor, București, 1971, 7-18; Panaitescu, Contribuții, 477-531; Ștefan Pascu, L’Humanisme et la culture roumaine ancienne, Cluj, 1971; I.C. Chițimia, Umanism occidental și umanism sud-est european, RITL, 1972, 1; Petre Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, București, 1972, 73, passim; G. Lăzărescu, N. Stoicescu, Țările Române și Italia până la 1600, București, 1972, passim; Alexandru Duțu, Sinteză și originalitate în cultura română (1650-1848), București, 1972, 90-168

UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Renașterea. Umanismul și dialogul artelor, București, 1971, 7-18; Panaitescu, Contribuții, 477-531; Ștefan Pascu, L’Humanisme et la culture roumaine ancienne, Cluj, 1971; I.C. Chițimia, Umanism occidental și umanism sud-est european, RITL, 1972, 1; Petre Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, București, 1972, 73, passim; G. Lăzărescu, N. Stoicescu, Țările Române și Italia până la 1600, București, 1972, passim; Alexandru Duțu, Sinteză și originalitate în cultura română (1650-1848), București, 1972, 90-168; Alexandru Duțu, Umaniștii români și cultura europeană, București, 1974; Dan Horia

UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
cultura europeană, București, 1974; Dan Horia Mazilu, Barocul în literatura română din secolul al XVII-lea, București, 1976; Muthu, Lit. rom., 55-92; Alexandru Duțu, Cultura română în civilizația europeană modernă, București, 1978, passim; Virgil Cândea, Rațiunea dominantă. Contribuții la istoria umanismului românesc, Cluj-Napoca, 1979; Virgil Cândea, Humanisme, Baroque, Lumières. L’Exemple roumain, București, 1984, 44-76; Dan Horia Mazilu, Literatura română în epoca Renașterii, București, 1984; Mihai Berza, Pentru o istorie a vechii culturi românești, îngr. și introd. Andrei Pippidi, București, 1985

UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700

lui Grigore Ureche este cea dintâi operă scrisă sub influența literaturii Apusului. Autorul împrumută forma genului istoric, răspândit în țările apusene, mai mult, cugetarea autorului, ideile lui, concepția istorică a lui sunt cele apusene. Autorul este vădit influențat de ideile umanismului apusean, care se manifestă în atitudinea lui critică față de izvoare, în ura lui în contra formelor de ocârmuire despotică orientală și [în] simpatiile lui față de formele de organizație politică și socială ale Apusului. Aceeași cultură umanistă îl face pe Grigore Ureche

URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723

1967). Eseul Proceso al humanismo a apărut în 1968, ăn marcat de invadarea Cehoslovaciei de trupele sovietice, ca și de frământările sociale și spirituale ale tineretului universitar din Europa Occidentală. Îngrijorarea profundă față de „destinul omului în cadrul unui inexorabil proces al umanismului aflat la răscruce” a determinat elaborarea cărții, care examinează toate aspectele gândirii contemporane și curentele corespunzătoare fiecăreia. Este - notează U. în prefață la antologia Proces umanismului (1987), în care sunt reluate câteva capitole din ediția spaniolă - un „«proces» pe care

USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]