6,198 matches
-
în relief strădaniile de-a trece dincolo de obligațiile minimale ale măștii arborate, în direcția unei remodelări a personalității, a forjării unui ,caracter" care să justifice masca: ,Aservit principial acestui tip omenesc de fin diletant, decelabil în realitatea înconjurătoare sau imaginar, umanist, la nivelul cunoștințelor, dar cu discreție și chiar în taină, spre a nu-și trăda disponibilitatea, Mateiu I. Caragiale s-a străduit să se aplice modelului, credem că nu în sensul măștii, ci al unui exercițiu permanent de conștiință, întărit
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
îmi plăcea să citesc, eram foarte bun la istorie și latină, dar la științe nu mă puteam descurca: undeva pe drum îmi pierdusem atenția și interesul și nu mai înțelegeam nimic. Nu mă puteam concentra deloc pe ce nu era "umanist". Citeam pasionat romane, dar ecuațiile mă lăsau rece. în numere simțeam o lipsă de emoție și de căldură umană. Intuiția, care m-a ghidat în deciziile importante de mai târziu, încerca să se substituie creierului, dar nu reușea să organizeze
O biografie by Andrei Serban () [Corola-journal/Journalistic/10649_a_11974]
-
țărănimii/muncitoare pe calea bisericii/și abonamentele erau tot religioase...” (cf. Cultul liber, p. 39). A se observă că sintagma “abonamente religioase” nu caracterizează limbajul stalinist (pseudo-revolut...), ci cel al glo balismului ecumenist, unde, spre pildă, la bisericile scientologice și umaniste, se intră pe bază de... ABONAMENT!!! ...De la înălțimea “Porții Raiului” (“Sus la poarta Raiului” - metaforă incipitului de volum, însemnând perspectiva normalității sacrale, de dincolo de “tușea muscăleasca” - cf. Taximetrie, p. 7 - “taxiul” fiind “vehicolul provizoriu” poetic, precum “luntrea lui Charon” pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
categorie umană aparte. Așadar, a apărut un om potrivindu-se întocmai speciei lui homo europaeus, acea specie definită de Linné prin epitetele de levis, argutus, inventor (agil, ager, inventiv). Pînă la jumătatea secolului XX, intelectualii propriu-ziși au fost literații și umaniștii. Într-un cuvînt, artiștii emoțiilor umane, acei veșnici cîrtitori la adresa unei lumi pe care nu o puteau stăpîni și pe care vroiau totuși s-o schimbe, dar să o schimbe în numele unei lumi pe care și-o plăsmuiseră singuri în
Apusul intelectualilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10766_a_12091]
-
mai existe ceva rău de făcut, iar răul acesta să fie făcut tocmai de intelectuali. Posibilitatea aceasta, chiar dacă este pomenită de Lepenies, nu este cercetată mai departe. Ea rămîne o posibilitate, sau mai degrabă un pericol. Moartea ideologiilor, discreditarea disciplinelor umaniste și explozia tehnologiei nu pot fi, prin ele însele, condiții suficiente pentru apariția unei noi epoci intelectuale. Mai degrabă ar trebui să conchidem că, în cazul intelectualilor, avem de-a face cu o specie pe cale de dispariție: pur și simplu
Apusul intelectualilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10766_a_12091]
-
condiții suficiente pentru apariția unei noi epoci intelectuale. Mai degrabă ar trebui să conchidem că, în cazul intelectualilor, avem de-a face cu o specie pe cale de dispariție: pur și simplu omenirea nu mai are nevoie de intelectuali în înțelesul umanist al acestui termen. Vor mai rămîne doar oamenii de știință, niște ființe cărora le lipsește însă putința emotivă de a reacționa moral la lumea din jur, motiv pentru care însăși noțiunea de "intelectual" încetează să li se mai potrivească acestora
Apusul intelectualilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10766_a_12091]
-
va fi un dat inevitabil. Vom ajunge să discutăm despre intelectuali cu aceeași curiozitate arheologică cu care astăzi vorbim despre vracii din Africa sau despre necromanții din Egipt. O lume se încheie, un stil de viață apune și o optică umanistă se îndreaptă spre sfîrșit. Ceea ce va urma va purta un alt nume, dar în nici un caz pe acela de "intelectual".
Apusul intelectualilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10766_a_12091]
-
speră că "în numele comunismului, nu va mai fi voie să se comită injustiții și asasinate sub pretextul Ťsecretelor de partidť și al Ťsecretelor de statť" (p. 132). Petre Pandrea are astfel de momente de naivitate când crede în virtuțile "comunismului umanist" (p. 133), deși e capabil să analizeze în pagini vitriolante (p. 161-180) dedesubturile unor tertipuri ideologice, cum e, de pildă, realismul socialist. Nu se pot uita nici alte portrete caricaturale. Despre Nicolae Titulescu nu are deloc cuvinte bune: "Titulescu a
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
interpretării. Studiind istoria ideilor și mentalităților, eseurile lui Ianoși pledează în general pentru nuanțare și analiză, împotrivindu-se maniheismelor în gândire care au avut, pentru istoria secolului XX în special, consecințe ideologice și practice devastatoare." Frumos, înălțător portret de intelectual umanist! Numai că fișa de dicționar spune doar o parte a poveștii. Și anume, aceea solară, a senectuții ce plutește olimpian deasupra întâmplărilor și faptelor. Dacă informațiile ar fi fost complete, probabil că motivele de admirație ar fi pălit puțin. Am
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
cărți și, în plus, publică articole de profil în una sau alta din revistele noastre de cultură. Și, în ciuda conului de umbră în care le-a fost împins domeniul, ei sînt pe cale să alcătuiască o familie filozofică, adică o comunitate umanistă a cărei atmosferă are toate trăsăturile unei veritabile bresle: afinități tematice, spirit de competiție, elan polemic și dorință de afirmare. Din această generație face parte Adrian Niță. Cercetător științific la Institutul de Filozofie și Psihologie ,Constantin Rădulescu-Motru" al Academiei Române, cu
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
sono le doparie Îl progetto delle Doparie și bașa șu studi interdisciplinari riguardo a emozioni politiche, per estensione "felicità alla partecipazione". È doveroso sottolineare che îl termine "felicità" è stato utilizzato în economia, almeno în Italia, già nel '400 dagli umaniști civili 1, come pure nel periodo illuminista dal conte Pietro Verri 2 (economista, filosofo e storico), che definì l'economia "scienza della pubblica felicità" a differenza di quanto A. Smith aveva postulato con l'opera "La ricchezza delle nazioni". Fatte
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
democrazia diretta. Note 1 Îl movimento umanista și afferma, în Italia, alla fine del XIV sec., riprendendo e rivalutando i classici greci e latini. A Firenze, la cultura umanistica assieme all'impegno politico crea una nuova figură d'intellettuale, "l'umanista civile", che privilegia la vită attiva a quella contemplativa; http://trucheck.it/ letteratura-italiana/26622-l-umanesimo-e-la-figura-dell-intellettuale.html (12/10/2015). 2 Fondatore, assieme al fratello Alessandro, della famosa rivista îl Caffè 1761, pubblicherà "Meditazioni sulla felicità" 1763, www.filosofico.net/ pietroverri.htm
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
infirmat concepția optimistă asupra eului apolinic. Desigur, nu a fost vorba despre o infirmare cu motivații politice antidemocratice. Sigmund Freud, spre exemplu, în calitate de cercetător evreu liber cugetător și de formație germană, s-ar fi regăsit mai degrabă în câmpul culturii umaniste universale, garantată prin excelență de liberalism că regim al toleranței și dezbaterii 5. După părerea lui, rostul științei era să ofere plăcerea intelectuală din timpul lucrului și să permită un câștig practic pentru individul concret, la distanță de compensațiile transcendent-eschatologice
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
ofere plăcerea intelectuală din timpul lucrului și să permită un câștig practic pentru individul concret, la distanță de compensațiile transcendent-eschatologice ale diferitelor religii 6. Cu toate acestea, observațiile și mai ales evaluările sale teoretice au anulat semnificația psiho-morală a reprezentărilor umaniste, sau în cel mai bun caz le-au golit de substanță caracteriala, transferându-le în planul sublimării livrești. Fundamental, psihanaliza a pus în evidență două aspecte: participarea inconștientului refulat la precizarea personalității, respectiv importantă cenzurii supraeului în existența familială și
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Gabriela Ursachi Bogdan Petriceicu Hasdeu, acest Pico della Mirandola al culturii române, crede nestrămutat în perfectibilitatea continuă a omului și, în aceeași bună tradiție umanistă, are orgoliul originalității depline : ,Iară mie unuia îmi place mai ales a mă îndruma pe căi nebătute". Născut la Cristeștii Hotinului la o dată controversată (26 februarie 1838 după mitrica bisericii și 16 februarie 1836 după propria-i mărturisire), Hasdeu împărtășește
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10838_a_12163]
-
în bună parte convențiile tradiționale ale scenei de concert, adresarea celor trei tineri muzicieni urmărește, în fond, stabilirea unei firești relații cu publicul tânăr. Este publicul de mâine, un public țintă care trebuie orientat încă de astăzi spre descoperirea valorilor umaniste autentice, cele care ar trebui să jaloneze existența noastră a tuturor. Măruntele teribilisme ale declarațiilor verbale aduc un plus de pitoresc și stârnesc un plus de simpatie. în parte stingheri dar sinceri în adresarea colocvială, în orice caz fermi și
Proiectul "Schumann" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10163_a_11488]
-
Țoiu De obicei, tot revii asupra unei cărți vechi pe care ai scris-o cu multă plăcere, chiar apucându-te râsul câteodată, în plin travaliu, cum mi s-a întâmplat mie cu desfășurarea în proză a Tiganiadei marelui nostru ardelean umanist. O dată, țin minte, anii trecuți, la Prometheu, întâlnindu-mă cu poetul drag nouă, Mircea Cărtărescu, care ținea în brațe un prunc, de fapt nu în brațe, ci într-un fel de traistă atârnându-i de gât, precum cangurii, îi propusesem
Caftane și cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10176_a_11501]
-
și Laura Albulescu, și-a dat demisia. Așadar, Cuvîntul cu care ne-am obișnuit cu toții în ultimii doi ani de zile, acel Cuvînt croit tematic și avînd o alură pe cît de sobră pe atît de cuprinzătoare în domeniul științelor umaniste, Cuvîntul acela a murit. Au rămas în urmă părerile de rău ale protagoniștilor editoriali și regretele colaboratorilor. A rămas în urmă amintirea unor conferințe "Cuvîntul" la care foarte mulți dintre noi au participat ca vorbitori sau ascultători. Au rămas în
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10212_a_11537]
-
au părăsit România, niște nume, consacrarea dobândind-o, în primul rând, în România, Parisul, Berlinul, Viena, Romă sau alte capitale luminate ale Occidentului nefăcând decât să adauge niște lauri în plus la coroană lor. În cazul oamenilor de litere, al umaniștilor, în general, intervine un al doilea aspect al problemei, anume vehiculul limbii. Limba română nu este o limbă universală, ca franceză sau că engleză. Dacă ar fi fost, cred că Eminescu ar figură astăzi, în conștiința lumii, cel putin alături de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
și concertele "Mozaic" Premiul pentru Educație a fost obținut de Serviciul de Analiză și Prevenire a Criminalității (București) pentru proiectul de educație juridică Unde-i lege nu-i tocmeala Premiul pentru Știința - prof. univ. dr. Marin Cârciumaru, Facultatea de Stiinte Umaniste, Universitatea „Valahia" Târgoviște Premiul Media culturală - Proiecte on-line a revenit website-ului: Bookaholic www.bookaholic.ro La secțiunea Proiecte culturale și festivaluri a fost laureat: Astra film Festival Sibiu, ediția a XX-a, 2013
Un confesor al ființelor neajutorate, premiat de Radio România Cultural by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/40215_a_41540]
-
sudului, provenind dintr-o familie de învățători. Silitorul elev al "Liceului Gh.Șincai", din Capitală, nu bănuia ce drumuri, ce întâlniri, ce biblioteci, sau catedrale, ce carieră de cărturar îl așteaptă.Totul e declanșat de întâlnirea lui cu Italia culturii umaniste, întâlnire providențială, am zice, unde poate intuiția caracterului omului interior o avusese, probabil, printre cei dintîi Al. Marcu. Eu am auzit, prin 76, pentru prima dată, de numele românului care devenise roman, prin afinitate. Era evocat întotdeauna elogios, mereu cu
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
reacție la tonul anticristic al scrierilor sale, Paul Deussen are parte de o ceremonie funebră la crematoriul din Kiel, cenușa fiindu-i dusă în urnă la Oberdreis și așezată în cripta familiei. Judecat sub unghi speculativ, Deussen e genul de umanist pentru care filosofia prezintă interes numai în măsura în care vine în întîmpinarea unui sentiment religios. E vorba de acea categorie de spirite care, neputîndu-se regăsi în viziunea creștină, își fac din filosofie un Ersatz al cărui rafinament îi scutește de sentimentul stînjenitor
Alumnus portensis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4072_a_5397]
-
În Germania Editura Suhrkamp e la un pas de dispariție. Cauza nu stă în lipsa vînzărilor (editura e recunoscută pentru portofoliul impresionant de titluri aparținînd științelor umaniste), ci în litigiul juridic care dezbină conducerea editurii. După moartea patronului Siegfried Unsel în 2002, editura a devenit o societate pe acțiuni din care 61 procente sînt deținute de văduva Ulla Unseld-Berkewicz și 39 de Hans Barlach. Diferendul a început
Litigiu editorial () [Corola-journal/Journalistic/4041_a_5366]
-
România literară“de acum câteva luni, dl Nicolae Manolescu vorbea despre școală ca despre o „pepinieră“ de bătăuși. Vorbea cu îngrijorare și găsea, printre cauzele principale, lipsa de autoritate a Corpului didactic. În anii 2000, implicat direct în reformarea învățământului umanist ca Președinte al Comisiei Naționale de Limba și Literatura Română a Ministerului se arăta foarte optimist, mai ales că se aflau în perspectivă variantele de manuale. Între optimismul de atunci și realismul (nu pot vorbi de pesimism când e vorba
S.O.S. – Școala! by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/3939_a_5264]
-
măcar o parte dintre ei și-ar descoperi vocația de dascăl, cu nelipsita ei componentă apostolică. Susținută, această activitate serios formatoare a profesorimii noi, de o revizuire drastică în curricula și în manuale, de revenirea în procent potrivit a laturii umaniste (vezi situația istoriei naționale, de pildă), nu se poate ca organismul îmbolnăvit al învățământului românesc să nu se reabiliteze. Pentru toate aceste deziderate, n-ar fi deloc lipsită de sens o dezbatere campanie de presă: fiecare publicație (ziar, revistă: săptămânală
S.O.S. – Școala! by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/3939_a_5264]