1,703 matches
-
toate cum trebuie și atunci minunea că ies, toate mărturisesc și urlă la fel de statice de dinamice! frază de control, zăpada lîngă vagon se topește încremenită pînă la primăvară, Cioc-cioc-cioc la uuușa meaaa! în secuime tineretul tot cu manelele, fredonăm, graiul unguresc, ăștia mai mari, păi are șase-șapte copii! catedrala catolică prea mare pentru sat, dar încape în ea muntele, burta văilor cu buric de soare sub mal, răspuns mamei la telefon, spre Moldova crăpătura de senin cerul mediteranean albastru de Voroneț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
oficialilor habsburgici. În descendența demersului lui Titu Maiorescu din Limba română în jurnalele din Austria, B., în Cum vorbim și cum ar trebui să vorbim românește (Ardelenisme și alte -isme) (1913), pune în discuție numeroase cuvinte și expresii nemțești și ungurești improprii limbii române, semnalând multe anomalii în fonetică, morfologie și sintaxă, lexicologie și locuțiuni. SCRIERI: Cum vorbim și cum ar trebui să vorbim românește (Ardelenisme și alte -isme), Brașov, 1913; Dr. Alexandru Bogdan, Brașov, 1926; Morții vii, Brașov, 1938; Iluzie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
C., 1215) până la Alexandru Ipsilanti (septembrie 1774), în timp ce în „cronologia critică” a voievozilor munteni, prezentă în anexă, apar notate scrupulos, între izvoarele care servesc documentarea, cronici interne (primul creditat va fi, de înțeles, Letopisețul cantacuzinesc), dar și istorii consacrate, bizantine, ungurești, sârbești sau autori moderni, ca heraldistul Martin Schmeitzel ori geograful A. Fr. Büsching, citat la zi, cu a sa Erdbeschreibung, din 1776. Extrase din corespondența de familie aparținând Cantacuzinilor și Brâncovenilor, hrisoave, condici de moșii, liste contabile sporesc marja de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
câțiva pași, ca să scape de un eventual dialog, căruia nu-i vedea folosul. Un ritual care-i intrase în sânge și care îl liniștea de fiecare dată. Cristi a deschis ochii și a luat mâna de pe podeaua vagonului din gara ungurească. A scos din buzunarul cămă- șii o țigară, pe care și-o făcuse din timp, parcă știind cât de multă nevoie va avea de ea. Trupul încă-i tremura ușor și cu greu a reușit să țină chibritul s-o
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
care va avea mai mult un caracter experimental sau de prospecțiune, astfel că la 2 iulie 1838 apare primul număr din "Foaie pentru minte, inimă și literatură". Redactorul încerca să cucerească un teritoriu, dominat până atunci de foile germane și ungurești. De altfel, noua revistă, așa cum o mărturisește și titlul pe care i l-a dat Barițiu, avea, în bună măsură, ca model, publicația germană "Unterhaltungsblatt fur Geist, Gemuth und Publizitut" ("Foaie pentru distracție, pentru spirit, inimă și publicitate", care apărea
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
multe, era cald, era nădușeală... Că știți ce-o’ făcut la Miercurea Ciuc? Ne-o’ bătut obloane-n geamuri... Deci nu-ți intra aer aproape deloc în cameră, și eram înghesuite, pentru că-ntre timp v-am spus că fusese revoluția asta ungurească, și-o mulțime de persoane care ținuse cu revoluția, mai ales ardelence, o’ fost arestate. Din Cluj o fost o mulțime de fete de la liceul maghiar, care făcuse’ tot felul de poezii. O fost descoperită-n primul rând profesoara lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
condiții mama, fiind însărcinată, s-a hotărât să se întoarcă și ea, ca toți cei cunoscuți, în România. A reușit să treacă granița maghiară mituind grănicerul ungur cu stofă englezească iar la granița română a mituit grănicerul român cu palincă ungurească. Ajunsă în România fără acte, a fost arestată, urmând să fie judecată de Tribunalul militar pentru trecerea frauduloasă a graniței și acuzată în același timp de spionaj Mama și unchiul Gustav Ceea ce a salvat-o a fost faptul că povestind
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
străini aici în Grmania. O familie venită din Rusia, oameni veseli și comunicativi dar purtând nostalgia patriei pierdute și neputând scăpa de accentul tipic rusesc, cu litera „l” pronunțată foarte moale. Un ungur, foarte isteț dar vorbind cu inconfundabilul accent unguresc, pronunțând toate vocalele cu gura încordată (ä, ö, ü). Se spunea că un azilant este un om care în viața lui a piedut totul, în afară de accent. Un ceh cu multă personalitate și cu mult simț al umorului și mulți, mulți
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
locale, după preț: „Io cumpăr din alelante de triejdă mii - zice moșul, ca și cum toată lumea a auzit de virtuțile hapurilor de treizeci de mii de lei cutia -, că mă păcălii și luai o vreme mai scumpe. Știți de care, nemțești sau ungurești, dracu’ știe! Dai o sută de mii și nu te faci bine“. Farmacistele se uită una la alta, caută în rafturi, îi aduc moșului o cutiuță, însă el e nemulțumit. „Alea de triejdă mii îs în cutii mari.“ Moșul a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
milenii care aparțin tracilor, dacilor, carpilor și românilor. OBÂRȘIA TRANSILVANĂ A TEODORENILOR Puțin mai jos de Ghimeș, pe valea Trotușului, se află satul Palanca. Străjuite de ruinele cetății lui Racoczi, amândouă localitățile sunt vechi puncte de graniță, unul moldovenesc, celălalt unguresc. Pe un promontoriu amenajat în malul Trotușului, veghează, într-un parc, mormântul lui Emil Rebreanu, prototipul lui Apostol Bologa, protagonistul din Pădurea spânzuraților. Adesea satul Palanca a adăpostit fugari împărătești, mai ales dintre tinerii ardeleni ce nu voiau să fie
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ani, mia explicat că numele Cojocaru îi vine din adopție, prin naștere fiind Popovici. L-a chemat Popovici pentru că bunicul său a fost preot în Palanca. Acel popă Toader din Palanca s-a născut dintrun hainal picat de peste munte. Cuvântul unguresc hainal (pronunțat hoinol) înseamnă în românește luceafăr. Era porecla pe care o căpătau fugarii care traversau munții pe plai, călăuziți noaptea de stele iar ziua ascunzânduse printre stânci. În secuime există numele Hainal iar, la românii din Ghimeș, Hăineală. Deci
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
sau despre Petru vodă, pribegind, după alungare de la domnie prin Ardeal, același cronicar, Ureche spune:’’ lăsat-au drumul, și s-au dat spre munți, unde cunoscând că nici acolo nu se va putea amistui, au gândit să treacă spre Țara Ungurească’’, aduce în prim plan unele idei prinse în cuvinte cheie, ce impune insistența accentului, ca valoare temporală crescută asupra acestor termeni. Întâlnim aceeași tendință de a exprima sintetic ideile, ca rezultat al frecvenței în vorbirea locală a timpului, nu ca
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
crescuse după 1918: 35,9%, față de maghiari — 39,8% și germani — 12,7%. Chiar acum, când orașele Transilvaniei sunt În măsură apreciabilă românizate, arhitectura lor lasă să li se Întrevadă originea. Clujul (Kolozsvár) și Târgu Mureș (Marosvásárhely) au fost orașe ungurești, iar Sibiul (Hermannstadt), Brașovul (Kronstadt) sau Sighișoara (Schässburg), fondate de sași, păstrează Înfățișarea tipică a unor burguri germane. Divizările religioase aduceau un grad În plus de complexitate. Majoritatea românilor părăsiseră la 1700 Biserica ortodoxă pentru a deveni greco-catolici (Blajul, sediul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la Tisa“ este o sintagmă bine cunoscută printre români. Ea definește limitele României ideale (cu observația că populația românească trece spre est și dincolo de Nistru, În timp ce spre vest Tisa este În cea mai mare parte a cursului său un râu unguresc, pe ambele sale maluri). La sud, Dunărea completează geografia simbolică românească: un spațiu Închis Între trei ape. O suprafață de vreo 300000 de km2, comparabilă cu a Italiei sau a insulelor britanice. Râurile, așadar, sunt percepute ca frontiere naturale, care
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
din urmă cuvânt provenind din latinescul dominus). Nu puteau fi — potrivit ierarhiei feudale a Evului Mediu — pe plan de egalitate cu regatele vecine. Regele Ungariei s-a considerat de la bun Început suzeran al celor două țări. Pentru a contracara pretențiile ungurești de dominație, domnii Moldovei, inițial vasali ai Ungariei, au depus apoi jurământ de vasalitate regilor Poloniei. țara Românească a rămas În mai mare măsură apropiată de Ungaria, alternând manifestările de independență cu perioade de recunoaștere a vasalității.<endnote id="3"/> Condiția
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
adevărată, În ciuda unor noi interpretări, care pun sub semnul Întrebării mitul unității permanente. Cert este că țara Românească și Moldova au fost țări diferite, iar Transilvania, deși populată majoritar de români, ca stat (elită conducătoare, instituții), nu a fost românească, ci ungurească. După prăbușirea Ungariei, principii Transilvaniei, departe de a se fi „românizat“, s-au erijat În continuatori ai acesteia. De ce Însă țara Românească și Moldova au fost țări separate, s-au Întrebat unii istorici români. La această Întrebare, răspunsul cel mai simplu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Bucureștiul. A fost sfârșitul revoluției, dar nu și al idealurilor care o animaseră. În Transilvania, situația era cu totul alta. Principatul aparținea Austriei. Revoluționarii maghiari, urmărind refacerea Ungariei Între granițele ei medievale, au decis reunirea tuturor teritoriilor care fuseseră cândva ungurești, inclusiv a Transilvaniei. Au intrat astfel În conflict nu numai cu Habsburgii, dar și cu românii și cu popoarele slave (croați, sârbi, slovaci). Între români și unguri, s-au dat lupte grele (În special În Munții Apuseni, unde țăranii români
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
autonomie a Transilvaniei (unde ungurii ar avea altă pondere decât pierduți În ansamblul României) nici nu poate fi vorba (cel puțin În contextul actual). În 2006, au făcut un pas Înainte, odată cu revendicarea explicită a autonomiei „ținutului Secuiesc“ (secuii, comunitate ungurească având totuși un anume specific, trăiesc În partea răsăriteană a Transilvaniei, Îndeosebi În Covasna și Harghita, cele două județe cu majoritate maghiară). Se poate pune Însă Întrebarea dacă o autonomie acordată numai secuilor n-ar slăbi poziția ungurilor din celelalte
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
va fi rugată să facă mari economii..." De, alte vremuri... Cum ar fi primit mareșalul vestea întrunirilor cu iz iredentist din secuime? Ne-o sugerează reacția lui din mai 1941, când tineri din Hălmag au defilat prin comună intonând cântece ungurești: "Trebuie împușcați!" Radicală i-a fost și poziția față de speculanții care, atunci și acum, își fac de cap:"Să fie toți trimiși în lagăr 6 luni peste condamnările justiției, inclusiv cei achitați". Dar dacă moștenitorii familiei Malaxa ar ridica niscaiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
atunci, În 1778, În sudul Transilvaniei, la Sibiu, o „jidovoaică bucureșteană” vindea diverse „găteli femeiești” <endnote id="(743, p. 40)"/>. De altfel, receptarea evreicei ca fiind purtătoare de haine elegante și de bijuterii prețioase este confirmată de un vechi proverb unguresc : „De evreică atârnă Întotdeauna câte ceva de preț” <endnote id="(3, p. 69)"/>. Descrieri similare se regăsesc și În alte locuri din Europa. Heinrich Heine vorbește despre eleganța deosebită a evreicelor din Germania medievală <endnote id="(367)"/>. La rândul său, descriind
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca evreii și grecii stabiliți În Transilvania să poarte „haine potrivit stării lor”, pentru a nu se confunda cu ungurii și, mai ales, cu militarii unguri : „Evreii să poarte haine evreiești, grecii haine grecești ; să nu umble În haine militare ungurești, sub pedeapsa de 200 de florinți” <endnote id="(5, p. 100)"/>. Peste aproape un secol, În 1741, Consiliul de conducere al orașului Alba Iulia (singurul oraș din Transilvania În care este admisă În epocă stabilirea evreilor) Întărește această hotărâre : „În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aproape un secol, În 1741, Consiliul de conducere al orașului Alba Iulia (singurul oraș din Transilvania În care este admisă În epocă stabilirea evreilor) Întărește această hotărâre : „În baza articolelor privilegiilor acordate, orașul interzice tuturor [evreilor] ca să mai poarte haine ungurești”, aceștia fiind obligați „să Îmbrace straiele seminției lor evreiești” <endnote id=" (43, p. 121)"/>. În urma Înghițirii Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), Maria Tereza a luat unele măsuri drastice „pentru reducerea numărului populației evreiești” din acest ținut. Ca măsurile discriminatorii să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
chiar de râs au rămas” <endnote id="(259, p. 46)"/>. După cum se vede, principalele caracteristici etico-etnice atribuite evreului sunt „binele”, obținut fără „lucru”, și „banii”, obținuți pe căi necinstite. Tot sub semnul Înșelăciunii este pus evreul și Într-o legendă ungurească, intitulată Ce au primit națiile de la Dumnezeu, culeasă la sfârșitul secolului al XIX-lea. De data aceasta, Dumnezeu - care stă pe tronul ceresc și Împarte neamurilor ceea ce i se cuvine fiecăruia - este Isus Cristos. Turcul vine la acesta și Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1888] și constă În aceea că comunitatea [evreiască] prezentează În ziua de Sf. Martin [= 11 noiembrie] Împăratului la Viena patru [gâște], iar Împărătesei, prințului moștenitor și principesei câte două gâște Îndopate, frumos jumulite și legate cu panglici de colorile naționale ungurești, printr-o delegațiune din cei mai notabili membri Împreună cu președintele [comunității evreiești]” <endnote id="(232, p. 194)"/>. Credința magică În polaznic și datina din jurul ei sunt foarte răspândite la popoarele slave din sudul României (bulgari, sârbi) și la cele din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
om de afaceri din Jitomir, așa că trebuie să fie soțul Sarei. Asta Înseamnă că numele lui este Alexander Cohen, dacă nu greșesc. Dar dacă vine de la Budapesta, cu antisemitismul de acolo, trebuie să-și fi schimbat numele. Care este echivalentul unguresc pentru Cohen ? Kovacs. Dar dacă i-au permis să-și schimbe numele, trebuie să aibă un statut special. Care ar putea fi acesta ? Un doctorat la Universitate. În acest moment, Învățatul talmudist se Întoarse către tânăr și-i spuse : «Ce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]