898 matches
-
de 1789. "Mica presă" ieftină și în tiraje foarte mari Le Petit Journal, Le Petit Parisien, Le Matin și Le Journal scot, toate patru, 2.400.000 de exemplare către 1900 și presa locală, în sfîrșit, răspîndesc pretutindeni un model unificator. După dispariția generației romantice, căreia Victor Hugo, poet național, îi rămîne martor, și după eșecul din 1848, se deschide era realismului și a naturalismului, de la Flaubert la Zola. Literatura începe să observe o epocă dominată de cultul științei și al
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a ei. Prescripțiile canonice niceene, pe fundalul realităților astronomice juste de atunci pe care la aveau în vedere, evidențiau rădăcina credinței creștine, în revelația dată poporului evreu. Începută prin reglementarea pascaliei, continuată prin colecțiile de canoane ale Sinoadelor ecumenice, inițiativa unificatoare a celor două părți ale creștinătății dezbinate de mai multe decenii se împlinea în impunerea unui sistem universal de comput pascal și de numărare a anilor. Conciliată astfel progresiv în problemele de credință ortodoxă, Europa de după anul 525 dobândea germenii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fac parte (Onuf: 1989). Dar normele și regulile lui Onuf nu înseamnă numai legi, acestea reprezentând numai învelișul lor exterior, superficial ci mult mai mult, înglobând practici, habitusuri conceptul îi apaține sociologului francez Pierre Bourdieu și semnifică "principiul generator și unificator care retraduce caracteristicile intrinseci și relaționale ale unei poziții (sociale, n.m.) într-un stil de viață unitar, adică un ansamblu unitar rezultat dintr-o selecție de persoane, bunuri și practici" (Bourdieu: 1999, 15) și dispoziții sociale care dau naștere unor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din timpul r? zboiului, p? rea s? se fi potolit ? i s? a c? s?torit cu Elenă, o prin? es? grecoaic?. La scurt? vreme s? a n? scut un b? iat numit a? a cum se cuvenea dup? primul unificator al p? m�nturilor rom�ne? ți, Mihai Viteazul. Lui Iorga �i pl? cea de fostul lui student; afec? iunea lui pentru Carol a fost o gre? eal? ? i s? a dovedit fatidic? �n ultim? instan??. Iorga era loial fă?? de Palat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ionarii, care se ocup? de antecedențele anului 1848, de acest an al revolu? iei ? i de urm? rile lui. Ultimul volum este alc? tuit din dou? c?r? i, aduc�nd istoria Rom�niei p�n? la mijlocul anilor �30. Prima este intitulat? Unificatorii, �n care Iorga analizeaz? procesul ? i personalit?? ile care au contribuit la realizarea unit?? îi na? ionale. Cea de a doua, �ntregitorii, �i descrie pe �ntregitori�. Scriind despre el (? i despre cumnatul s? u, Ion Bogdan) ? i despre bunul s? u prieten, profesorul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care migrează simbolic și experiențial, de la inconștientul părintelui în cel al copilului, adică al unui urmaș capabil să-l perpetueze). Faptul că orice ființă umană este și agentul unui „mandat”transgenerațional constituie o cheie de boltă și în terapia transgenerațională unificatoare, inițiată și consacrată de I. Mitrofan și devenită consubstanțială în activitatea psihoterapeutică laborioasă ce se desfășoară în cadrul Școlii SPER (Societatea de Psihoterapie Experențială Română). Rezultă că umbra părinților, dar și a altor membri din antecedentele noastre familiale ne urmărește și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
îl cultiva sub apelativul de ren). Deși folosea termenul în mod frecvent, este cunoscut] reținerea să în a-l defini cu exactitate. Că r]spuns la frustrarea discipolilor s]i, Confucius a f]cut referire de dou] ori la esență unificatoare a elementelor care formau propriul s]u tao c]l]uzitor. El a f]cut urm]toarea afirmație: „Ideea mea de tao urmeaz] un singur fir”. Zengzi a r]spuns: „Înțeleg”. Dup] plecarea lui Confucius, cineva a întrebat: „Ce a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și exprimarea liberă a spiritului său, chiar sub presiunea unei dogme sau a unei ideologii mai generale. Susțin aici că nevoia de (auto)organizare a comunității face ca indivizii să caute permanent soluții și argumente pentru conviețuire, pornind de la formula unificatoare a mitului, până la actualizarea lui cotidiană în formele discursului public. O altă necesitate, de adaptare la condițiile existenței și de controlare a lor, impune și caracteristicile imaginarului colectiv, ce nu poate fi redus doar la creațiile fanteziste (ludice) sau la
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
asigura un anumit soi de securitate - dreptul de a acumula proprietăți fără frica de a fi expropriați de către alții. Turner totuși crede că ceea ce Îi unește pe oameni nu este dorința de Îmbogățire - Cum poate lăcomia să fie o forță unificatoare? -, ci „apartenența la o comunitate a suferinței”. Ideile sale pot fi privite drept o secularizare a istoriei lui Hristos 7. După opinia lui Turner, oamenii au nevoie de instituții politice, deoarece sunt expuși și vulnerabili, iar nu vicleni și agresivi
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
natura decăzută a umanității era considerată o condiție universală, iar salvarea eternă era oferită drept un vis care să unească umanitatea. În era modernă, natura pragmatică a omului era văzută drept o condiție universală, progresul material fiind adoptat drept vis unificator. În era globală, fragilitatea și vulnerabilitatea devin condiția universală a umanității, conștiință globală devinind visul de urmat. Asemănător, obligațiile proprietate au structurat viziunea asupra lumii bazată pe credința și salvarea eternă, iar dreptul la proprietate a dat formă erei utilitarismului
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
simplu curiozitate? Toate motivele de mai sus, cu toate că relevante, par totuși insuficiente pentru a justifica de ce șase miliarde de ființe umane trebuie să fie conectate și implantate reciproc În societatea globalizată. șase miliarde de conexiuni individuale, În absența unui scop unificator general, par o risipă colosală de energie umană. Mai important, legăturile globale fără vreun scop transcendent riscă o Îngustare, și nu o lărgire a conștiinței umane. Vestea bună este că mărirea conectivității rasei umane duce la creșterea conștiinței personale despre
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
am avut în vedere mai întâi limbi ergative, apoi latina și limbile romanice și, în sfârșit, româna, pentru care am folosit contextele redate în DA. Scopul acestui demers este adunarea a cât mai multe informații relevante pentru alegerea unei soluții unificatoare pentru a fi locativ și a fi existențial, respectiv pentru a avea cu și fără complement direct. Dacă în prima situație încadrarea în clasa verbelor inacuzative este ușor de demonstrat, în cea de-a doua, soluțiile de interpretare sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
operația: (a) se inerent: absoarbe argumentul intern; operație lexicală; (b) se inacuzativ: absoarbe argumentul extern; operație lexicală; (c) se reflexiv: absoarbe argumentul intern; operație nonlexicală; (d) se mediu: absoarbe argumentul extern; operație nonlexicală. Dobrovie-Sorin (2004) menționează că o altă analiză unificatoare, propusă de studiile de tip GB, este considerarea elementului se ca fiind anaforă. Dobrovie-Sorin (2004) atrage atenția asupra faptului că, deși se spune că inacuzativele nu se pot pasiviza, există contraexemple: Ieri s-a ajuns la timp La noi, se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se neputând participa la opoziții de diateză/neputând accepta construcția cu se impersonal. (a) Nu se poate oferi o soluție unică pentru apariția mărcii se la verbele inacuzative din limba română decât în cazul în care se adoptă o analiză unificatoare, de tipul celei propuse de Alboiu, Barrie și Frigeni (2004). Dacă se încearcă separarea valorilor, se poate spune că se din structura verbelor inacuzative primare (a se cloci, a se înnora, a se înstela, a se părăgini, a se prinde
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu interpretarea convergentă a celor două verbe și susțin că essere este un verb inacuzativ, iar avere este un predicat tranzitiv. 2. VERBUL A FI În această secțiune voi încerca să demonstrez că verbul a fi poate primi o interpretare unificatoare − de verb inacuzativ − atât în cazul predicației locative (interpretată tradițional ca predicat verbal: Ion este la munte), cât și în cazul predicației existențiale (interpretată tradițional ca predicat nominal: Ion este înalt). Ideea de a unifica interpretarea nu e nouă în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
În comunități. În acest sens, rolul educației este văzut a fi mai mult decât instruirea intelectuală. Școala este considerată un factor care participă la direcționarea dezvoltării comunității, ea fiind preocupată direct de toate aspectele vieții acesteia. Școala este o forță unificatoare a comunității mai mult decât o instituție socială În comunitate. Școala servește toate nevoile educaționale ale comunității, fiind un adevărat catalizator al resurselor acesteia pentru rezolvarea problemelor și realizarea unui sens pozitiv al comunității. Expresia „sens al comunității” are un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
complementară, simetrică. Tradițiile spirituale socotesc că omul este singura oglindă responsabilă a divinului, singurul loc în care alteritatea chipului oglindit poate primi un răspuns recuperator, poate fi recondusă spre non-dualitatea supremă. Trăim într-un tip de societate lipsită de pol unificator, unde alteritatea este puternic resimțită la tot pasul. N-ar putea deveni această situație materia unui exercițiu pentru a admite, pentru a gîndi, pentru a tatona sfera unui Altceva radical, în care identitatea și alteritatea să își afle paradoxala unitate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
atinge punctul extrem, ba chiar despre o reorientare antropologică. în regimul laicității franceze, statutul social al religiei suferă aceeași răsturnare. împotriva dominației religiei asupra societății, Luminile și Revoluția ridicaseră transcendența seculară a politicului. Acesta din urmă își trăgea prestigiul universal, unificator, eliberator tocmai din trăsăturile adversarului detronat. Odată cu instalarea democrației în societățile și în mentalul Europei, odată cu renunțarea Bisericii la hegemonia socială, acest prestigiu dobîndit prin opoziție a dispărut. Sublimarea politicii ca alternativă a religiei s-a epuizat pentru că a triumfat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a persoanei, proximitatea-alteritatea divinului, toate aceste teme pot căpăta un profil acut, expresiv, mobilizator în mediul simbolic constituit de societățile pluraliste. Diversitatea, între relativism și convergență Ca și democrația, științele sociale ale religiei au trecut în ultimele decenii de la polul unificator spre cel al diversității. Paradigma interpretativă, unică și unificatoare, a secularizării începe să fie pusă în chestiune de exegeze atente la dezvoltări neliniare, la modele culturale multiple. Acum cîțiva ani, într-un articol din Le Monde, Clifford Geertz declara, ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un profil acut, expresiv, mobilizator în mediul simbolic constituit de societățile pluraliste. Diversitatea, între relativism și convergență Ca și democrația, științele sociale ale religiei au trecut în ultimele decenii de la polul unificator spre cel al diversității. Paradigma interpretativă, unică și unificatoare, a secularizării începe să fie pusă în chestiune de exegeze atente la dezvoltări neliniare, la modele culturale multiple. Acum cîțiva ani, într-un articol din Le Monde, Clifford Geertz declara, ca și Peter Berger 1, că teoria tare a secularizării
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
este decît garantul pentru desfășurarea în condiții de legalitate a întîlnirii lor. Iată o situație care ne îndeamnă să concepem individul nu drept centru, ci drept centru perspectival : creator al unei perspective asupra realului, organizîndu-l potrivit propriului punct de vedere, unificator și totodată parțial. De altfel, în Renaștere, inventarea și celebrarea individului au fost însoțite ori chiar pregătite de inventarea perspectivei, de gîndirea și reprezentarea (multi)perspectivală a spațiului. Pentru Simone Weil, perspectiva e o categorie care poate da chiar definiția
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în zarea căruia se petrece viața noastră de fiecare zi. Desprinse din plasa codificării care le încadra, le mărunțea, le domesticea închizîndu-le în circuitul normă-ortopraxie, sensurile pot urca spre Unitatea din care au decurs, își pot radia asupra noastră lumina unificatoare. Instituțiile religiei sînt ele înseși provocate să facă deosebirea între obiectivarea tradiționalistă sau modernizată a principiilor religioase și itineranța sensului către locul lui de origine. Al doilea beneficiu posibil privește așezarea persoanei, a conștiinței spirituale în fața sensului. în lumile tradiționale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să mă sprijin, ca premier al Republicii Slovace, pentru a realiza această unitate? Nu puteam distribui resursele sociale pentru că ele nu existau. De asemenea, nu puteam lăsa poporul fără vreo alternativă. Caracterul unei națiuni, caracterul republicii este întotdeauna un element unificator și de aceea m-am întors la el. Mereu am încercat să creez un consens cu o dimensiune politică largă. Unificarea acestei dimensiuni era în interesul Slovaciei, precum și în cel al partidului și mișcării. (Odbor, 1996: 26) Această ambiguitate dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mediatice) și prin însușirea limbajului natural, cotidian, expresie a cunoașterii spontane naive, Moscovici (1984) o mai numește și „sens comun”. O cunoaștere, fondată pe observarea mediului și experiențe proprii, sancționată de practică, ce se convertește apoi într-un „spirit colectiv” unificator, în imagini și legături mentale, în stil acțional. O altă cale de a persuada, de a induce încorporarea modelului nou de om și de a obține un comportament angajant, militantist este impregnarea universului adolescenței cu modele de luptători (ilegaliști, idealiști
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acesta nu poate fi decît cel național. Abstract la început, în mod necesar imaginar, acesta ar urma să fie consolidat ulterior prin mijloace legate în mod necesar de conflictele adesea războinice cu vecinii și să se bazeze totdeauna pe particularismul unificator al unui naționalism justificabil fie prin unele principii ideologice, fie prin diferențe culturale sau etnice mai mult sau mai puțin reale. În felul acesta, ambivalența morală situează fenomenul în latura negativă a naționalismului cînd acesta rămîne nedesăvîrșit, dar poate și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]