2,900 matches
-
2.1. Familia tulpină 74 3.2.2.2. Familia extinsă modificată 75 3.2.3. Alte tipuri de familie 75 3.2.4. Familia și gospodăria. Grupul domestic 76 3.3. Mariajul și formele sale 77 3.3.1. Universalitatea mariajului. Cazul Nayar 77 3.3.2. Tabuul incestului 78 3.3.3. Tipuri de mariaj 81 3.3.3.1. Monogamie și poligamie 81 3.3.3.2. Criteriul rezidențial 83 3.3.3.3. Reguli de căsătorie: endogamia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
menaj” sunt suficienți. Dacă ne referim la o abordare istorică și cultural-comparativă, atunci noțiunea de grup domestic, care are o sferă mai largă, este eficientă. 3.3. Mariajul și formele saletc "3.3. Mariajul și formele sale" 3.3.1. Universalitatea mariajului. Cazul Nayartc "3.3.1. Universalitatea mariajului. Cazul Nayar" Mariajul este o instituție ce se găsește în orice societate și cultură. El este o uniune dintre indivizi de sex opus, recunoscută și legitimată social. Mariajul diferă de alte uniuni
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o abordare istorică și cultural-comparativă, atunci noțiunea de grup domestic, care are o sferă mai largă, este eficientă. 3.3. Mariajul și formele saletc "3.3. Mariajul și formele sale" 3.3.1. Universalitatea mariajului. Cazul Nayartc "3.3.1. Universalitatea mariajului. Cazul Nayar" Mariajul este o instituție ce se găsește în orice societate și cultură. El este o uniune dintre indivizi de sex opus, recunoscută și legitimată social. Mariajul diferă de alte uniuni interindividuale (cum ar fi prieteniile, familiile incomplete
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
culturală a situației de (posibilă) diferență dintre tatăl biologic și tatăl social, precum și nevoia ca acesta din urmă să existe; ritualul de căsătorie are loc tocmai în vederea acreditării sociale a unui tată (soțul de ritual). Așa încât, cu toate că exemplul Nayar infirmă universalitatea unor dimensiuni esențiale ale mariajului (conviețuirea, relații sexuale soț-soție, stabilitate și durată), el dovedește caracterul universal al căsătoriei, chiar simbolică, drept formulă dezirabilă de a crește copii și de a le atribui acestora un statut social. În tradiția funcționalistă, antropologii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
soți, în general bărbatul, să poată întreține viitoarea familie. Altfel spus, așa cum se vavedea în capitolul dedicat divorțialității (capitolul 7), rațiunile căsătoriei și ale întemeierii familiei erau pragmatic-instrumentale, și nu psihologic-expresive, așa cum se întâmplă în societățile moderne și postmoderne. Subiectul universalității dragostei romantice este unul viu disputat, iar faptul că s-a detectat practicarea ei în majoritatea culturilor lumii nu ne spune nimic despre răspândirea sa în interiorul uneia sau alteia dintre grupurile umane. În prezent, așa cum am mai afirmat, în cultura
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nou în cultura...”, „Cronica traducerilor” (cu contribuții de Petru Popescu, Edgar Papu ș.a.), devenită apoi „Cartea străină” (ținută în anii ’70 de Nicolae Balotă, ulterior de Darie Novăceanu, Grete Tartler, Andreea Deciu, Mihai Zamfir ș.a.). O dovadă a deschiderii spre universalitate pe care o anunța programul inițial este și numărul impresionant de traduceri. Deși câteodată conjuncturale, impuse de diversele evenimente politice - de pildă, vizitele în străinătate ale dictatorului erau marcate în mod automat de publicarea unor tălmăciri din literaturile țărilor vizitate
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
Înțeles despre visul american este că a fost Înțeles Încă de la Început ca fiind exclusiv american. Nu s-a intenționat niciodată să fie un vis Împărtășit cu (sau exportat către) restul lumii. Puterea lui stă În singularitatea lui, nu În universalitatea lui. Visul american poate fi urmărit și Împlinit numai În America. Unicitatea visului În contextul american este ceea ce l-a făcut atât de atractiv, iar America - un succes. Exclusivitatea sa este ceea ce Îl face acum să fie din ce În ce mai suspect și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o comunitate a suferinței”. Ideile sale pot fi privite drept o secularizare a istoriei lui Hristos 7. După opinia lui Turner, oamenii au nevoie de instituții politice, deoarece sunt expuși și vulnerabili, iar nu vicleni și agresivi 8. Rearanjând astfel universalitatea condiției umane, Turner deschide posibilitatea avansării unei noi viziuni pe care rasa umană să o Îmbrățișeze. În lumea creștină medievală, natura decăzută a umanității era considerată o condiție universală, iar salvarea eternă era oferită drept un vis care să unească
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în diferite regimuri de solicitare fizică și încordare nervoasă în competiții. Jucătorii trebuie să fie la fel de eficienți în atac sau în apărare, în conducerea mingii sau în recuperarea ei. Așadar nominalizăm o altă caracteristică a jocului de fotbal - tendința de universalitate a jucătorilor. Caracteristicile formative ale jocului de fotbal școlar Jocul de fotbal școlar este caracterizat de faptul că: 1. are o deosebită valoare educativă care se datorează și regulamentului sau care îl obligă pe jucător la o comportare demnă în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a unor nume de seamă ale literaturii române. Așa se face că apar numeroase articole comemorative sau aniversare despre Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Ion Creangă (Al. Rosetti, Arta prozatorului, G. Călinescu, O expresie monumentală a poporului, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Specific și universalitate, 1964), Nicolae Filimon, Dimitrie Bolintineanu, Duiliu Zamfirescu, Mihail Sadoveanu (omagiat, la împlinirea a optzeci de ani, de Mihai Ralea, Zaharia Stancu, Paul Georgescu). Semn al relativei deschideri culturale din deceniul 1965-1975, binevenită, dar nu lipsită de ambiguități, este publicarea unor
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
Paul Georgescu). Semn al relativei deschideri culturale din deceniul 1965-1975, binevenită, dar nu lipsită de ambiguități, este publicarea unor comentarii semnate de eseiști, critici și istorici literari precum Șerban Cioculescu (Critica și etica literară, Despre accesibilitatea literaturii), Al. A. Philippide (Universalitatea literaturii) ori de alții care vor deveni, nu peste mult timp, prestigioși: Nicolae Balotă (Actualitatea eseului), Edgar Papu (Inovație și continuitate în literatură, Profunzimea clasicității, Actualitatea literaturii de inspirație istorică, Personajul cărții de proză), Dumitru Micu (Lucian Blaga - personalitate proeminentă
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
S. editării unor mărturii aflate în bibliotecile române, provenind de la scriitori străini (Ramiro Ortiz, Robert de Flers, Henri Focillon, Louis Barral, Göran Björkman, Paul Morand, Eugène Montfort, Armand Godoy ș.a.), prin care sunt puse în evidență deschiderile culturii române către universalitate. Pasionat de documente și manuscrise inedite, cercetătorul ilustrează în contemporaneitate o direcție de activitate aproape stinsă. Ediții: G. Călinescu, Scrisori și documente, pref. Al. Piru, București, 1979; E. Lovinescu, Scrisori și documente, pref. edit., București, 1981; Ion Barbu în corespondență
SCURTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289586_a_290915]
-
Morariu, Mariana Șora, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Irina Mavrodin. Rețin atenția și câteva texte inedite rămase de la Ion Barbu (2/1964), Titu Maiorescu (Epistolarium, 12/1970), N. Iorga (Sinceră mărturisire de credință, 5/1968), G. Călinescu (Disociații, 6/1965, Universitate - universalitate și alte scrieri în 6/1969, Civilizație și cultură, Nu există criză, Rostul femeii române, 4/1974), Constantin Noica (Repede aruncătură de privire asupra limbii, 325-327/1991) ș.a. În consens cu preocuparea generală de a oferi un cadru de interferență
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
care aplică analiza cantitativa unui obiect definit anterior prin judecată de valoare. Așa cum s-a observat, „format pe o bună cunoaștere a limbajului poetic și a celui muzical, demersul său estetic tinde spre o metafizica a ritmului ca principiu de universalitate” (Ion Marcos). S. interpretează limbajul liric ca fiind separat de cel științific, „reciproc ireductibile”: „specifică unuia este omonimia infinită, tipică pentru celălalt este sinonimia, echivalentă, posibilitatea substituirilor”. Notația numerică a silabelor ce constituie un picior o înlocuiește pe cea clasică
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
este legată de o persoană anume ca sursă; - din acest motiv, ea se adresează în mod egal oricui, poate fi egal și liber utilizată de oricine; - este lipsită de orice fel de conținut emoțional-afectiv; - având un caracter impersonal, sub masca „universalității”, ea va duce treptat la o înstrăinare emoțională și cognitivă a individului de realitatea lumii și în final de sine. b) Efectele informației Este incontestabil faptul că universul informațional a revoluționat lumea, societatea, oamenii, stilul de viață, modul de gândire
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în schema de mai jos. p. 4 Comunicare de informații Autor CARTE Cititor Raport de intimitate b) Modelul informațional Acest tip de model se caracterizează prin faptul că sursa de informații este impersonală, nu este personalizată, având un caracter de universalitate și fiind anonimă. Individul căruia i se adresează sau mai exact care face apel la sursa de informații are însă o identitate precisă, este o persoană care simte, gândește, se emoționează în fața lumii, are conștiință de sine, aspecte psihologice ce
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
spiritul timpului. Comentariul, cuminte, succint, clar, se însuflețește pierzând oarecum măsura atunci când, iar și iar, vorbește de momentele de „efervescență”, de continuă „înnoire” („vocația de înnoire a fenomenului teatral românesc”), care ar îndreptăți teatrul de pe meleagurile noastre să aspire spre „universalitate”. Rezervele sunt rare și discret formulate, „istoria” lui V. înscriindu-se într-o perspectivă optimistă. Substanțiale prin interpretarea analitică și sub raportul întinderii informației sunt studiile Evoluția dramaturgiei române contemporane - dimensiuni și semnificații și Specificul receptării în teatru, incluse în
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
aici în limba spaniolă, gândirea lui Uscătescu se vădește a fi o gândire românească, si ca atare occidentală, binevenită într-un moment în care românii încep să-și dea seama cât de grea este alienarea prin adeziune [...] la o falsă universalitate” (Horia Stamatu). Teatro occidental contemporáneo (1968) este o panoramă a dramaturgiei secolului al XX-lea, în care nu e trecut cu vederea nimic din teatrul contemporan, până la cel experimental. U. utilizează aceeași manieră de investigare a fenomenului, dinspre actualitate spre
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
RL, 1979, 20; Ion Bălu, Poemele lui George Uscătescu, RL, 1981, 39; Neagu Udroiu, „Mă consider român, mă exprim ca atare și sunt luat ca atare” (interviu cu George Uscătescu), LCF, 1982, 8; Constantin Noica, Spre un nou model de universalitate. În legătură cu opera lui George Uscătescu, R, 1982, 2; Horia Stamatu, George Uscătescu, embajador del espíritu rumâno en España, „Folia humanistica”, 1983, 241; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Brâncuși în viziunea lui Uscătescu, RITL, 1983, 1; Ioana Mustață, George Uscătescu, dimensiunea orfica, SPM, 1983
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
specifice unui popor, spiritul său general. Totodată literatura este un produs individual, iar din determinarea mai mult sau mai puțin clară a individualității artistului provine originalitatea operei. Atunci când talentul și forța de creație depășesc sfera naționalității, literatura poate căpăta atributul universalității. În același timp ea are o profundă menire socială, fiind una din principalele cauze ale evoluției societății. X. crede chiar că evenimentele revoluționare de la 1848 sunt, în bună parte, o urmare directă a dezvoltării literaturii române după 1840. Pentru el
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
privatizării. Responsabilitățile asumate de aceste țări prin negocierile de aderare la Uniunea Europeană au condus la reducerea acestor tensiuni prin concentrarea eforturilor asupra construirii unei „strategii sociale de piață” (Deacon, 2000, p. 147). În acest context, tendința este de trecere de la universalitatea schemelor de securitate socială la selectivitate și de construire a așa-numitelor „plase de siguranță”. Referindu-se la opțiunile de politică socială ale guvernelor est-europene, se pune întrebarea dacă acestea vor îmbrățișa un model vest-european conservator, corporatist sau modelul liberal
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de dislocare și va exista o reală separație a puterilor între furnizorii publici de servicii și instituțiile decidente și în condițiile existenței unui rețele publice de servicii de asistență socială primare și specializate care să asigure aplicarea unui principiu fundamental: universalitatea. Anexă Finanțări destinate construcției instituționale a sistemului de servicii de asistență socială PHARE 2001 - „Construcție instituțională în domeniul asistenței sociale” (5 000 000 de euro), structurat pe patru componente: construcție instituțională; formare de personal; comunicare; dezvoltarea serviciilor sociale. PHARE 2001
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au decis să le asimileze obiectivelor lor de dezvoltare. Acestea sunt: eradicarea sărăciei extreme și a foametei (reducerea la jumătate a proporției celor care trăiesc cu sub un dolar pe zi, ca și a celor ce suferă de foame); asigurarea universalității învățământului primar; promovarea egalității de gen și întărirea rolului femeii (prin reducerea disparităților în educația primară și secundară); reducerea mortalității infantile; reducerea ratei mortalității materne; combaterea HIV/SIDA, a malariei și a altor boli epidemice majore; asigurarea sustenabilității mediului (prin
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în competiții. Jucătorii trebuie să fie la fel de eficienți în atac sau în apărare, în aruncările la cos de pe oricare post, în conducerea mingii sau în recuperarea ei la panou. Așadar nominalizam o alta caracteristica a jocului de baschet - tendința de universalitate a jucătorilor. I.4. Valențele formative ale baschetului Practicarea jocului de baschet are asupra practicanților influente multiple, variate si profunde, în funcție de gradele de implicare, de scopul implicării, în funcție de formele de practicare a lui, dar și în funcție de cadrul organizatoric în care
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
T. tind să definească particularitățile spațiului autohton, integrat, organic și fenomenologic, curentului european. Abordarea interdisciplinară și comparată individualizează concepția și metoda de lucru încă de la primul volum, Mitologie romantică. Dată fiind vocația pentru eseu, T. plonjează în literatura universală, derivând „universalitatea romantismului românesc din trăsăturile sale distinctive”. În acest scop alege șase mituri romantice: îngerul căzut, strigoiul, melancolia, ruinele și domul, curgerea timpului și iubita moartă, ale căror ipostaze filosofico-literare și semnificații sunt comentate istoric și comparatist, cu unele trimiteri complementare
TACCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]