5,886 matches
-
însoțit de amică, el trece pe lângă casa Zmeului, care joacă șah cu Priculiciul, contemplă dansul în iarbă al Ielelor, află lucruri noi despre Hinchipun, spiridușul șchiop, despre Vampir, Strigoi, despre Zâna Zorilor. Îi sunt prezentați Gnomul, Trolul cel Uriaș și urât, Scorpia, Vasiliscul verde, cele mai hidoase și mai rele dintre babe: Dochia, Pâca, cea mereu cu luleaua între dinți, Muma-Pădurii, Joimărița; ascultă poveștile, spuse de ei înșiși, vârcolacului și Licornului, ca și povestea perversei Aspide; zboară spre soare, vertical, călare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
samurai, la locul și momentul convenit dinainte, pentru că un samurai își ține întotdeauna cuvântul. Samuraiul hotărăște să își ia viața, ca să-și poată ține promisiunea. Cu aceeași ocazie, mi s-au prezentat Scorpia, Hipogriful, Gnomul și Trolul cel uriaș și urât. Bongul locuia într-o casă plină cu dulapuri, cămări și lăzi de zestre. De câte ori băteai la ușa lui, nu-ți răspundea nimeni, dar tu știai că trebuie să intri, să te prefaci că nu e nimeni acasă și să aștepți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
babelor; casă cu patru uși, patru geamuri și patru coșuri; aici locuiesc cele mai hidoase și mai rele dintre babe: Baba Dochia, Pâca, baba tutunului, Muma-Pădurii și Joimărița. Văzute separat, fiecare dintre ele poate trece drept cea mai îngrozitoare și urâtă dintre creaturi, dar când apar cu toatele pe prispă, la o șuetă, sau croșetează, sau fac o partidă de bridge, cu greu te poți hotărî pentru cea mai hâdă dintre ele. Joimărița, cea lungă și slabă, cu părul despletit și dinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
timp prin necredința oamenilor în ele. Cam așa ceva, mintea și imaginația omului s-a hrănit cu ele secole de-a rândul, acum le-a uitat toată lumea, chiar și copiii. Adică au pierdut din fabulos, devenind mai umane, adică și mai urâte decât erau, în plus neputincioase, dependente, capricioase. Și noi aici nu facem decât să le accentuăm aceste calități. Concentrându-le toate în acest conclav, nimicim miracolul care a mai rămas în lumea asta a noastră, încercăm să-l controlăm sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
a gândit până acum cât de tare seamănă între ele, probabil pentru că fețele lor informe și inexpresive nu-i spuneau nimic. Totuși, o oarecare diferență de vârstă era vizibilă. Prin urmare, la ce bun să le privească, nu erau nici măcar urâte, nu-ți atrăgeau atenția prin nimic; privea îndelung la ele, mai mult decât ar fi fost permis. Sunteți surori sau mamă și fiică? întreabă arătând în același timp poruncitor către mormanul de plicuri de pe podea și degringolada de pe birou. Suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Nu este posibil atâta vreme cât nu mă pot accepta pe mine însumi, cât e mereu o parte de mine ce rămâne în afară să mă chestioneze, să mă tortureze și să mă respingă. Prietena mea din liceu cred că era puțin urâtă. Nu-mi pot aminti exact, pentru că esteticul mă interesa cel mai puțin la ea. Cred că era puțin urâtă pentru că momentele ei de pierdere totală sau absență surveneau în prezența oglinzilor. Ea nu trecea pe lângă nicio oglindă, un ochi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
rămâne în afară să mă chestioneze, să mă tortureze și să mă respingă. Prietena mea din liceu cred că era puțin urâtă. Nu-mi pot aminti exact, pentru că esteticul mă interesa cel mai puțin la ea. Cred că era puțin urâtă pentru că momentele ei de pierdere totală sau absență surveneau în prezența oglinzilor. Ea nu trecea pe lângă nicio oglindă, un ochi de geam sau o suprafață metalică lucitoare fără a zăbovi o vreme și a-și reflecta mai bine de-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
voi fi liberă după aceea! Vreau să ies afară, un afară pe care îl am legat prin cordonul ombilical al suferinței, nu știa că e polifonic și inestetic, dar cine ar fi putut să ne spună că nu lumea era urâtă, ci noi, priveam prin prisma urâțeniei în același timp în care la celălalt capăt Povestitorul ne studia reacțiile, uitând de liniștea dureroasă a lumii lui, primul semn al începuturilor nașterii noastre. Mioara, ești afară. Nu, sunt în casă, Mamă, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
facială îți e puțin săpată de riduri, e firesc, dar pe aici ești frumos. Mitică, eu sunt cea care, pe ușa secretă a buncărului meu, te aduc în lumea exterioară, nu o privi Mitică decât prin ochiul meu, Brăila e urâtă, frumusețea ei se află în ochii femeilor, iar bărbații cunosc orașul prin prisma iubirii, eu văd orașul urât, pentru că n-am prin ochii cui să-l transfigurez, transcenderea realității îți creează pe lângă simțământul realității și pe cel al lașității pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
care, pe ușa secretă a buncărului meu, te aduc în lumea exterioară, nu o privi Mitică decât prin ochiul meu, Brăila e urâtă, frumusețea ei se află în ochii femeilor, iar bărbații cunosc orașul prin prisma iubirii, eu văd orașul urât, pentru că n-am prin ochii cui să-l transfigurez, transcenderea realității îți creează pe lângă simțământul realității și pe cel al lașității pentru că... Pentru că am în mine șapte miliarde de lumi, nu un oraș în copii multiple, citadele polifonice, hrana e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
probabil înmărmurit la vederea atâtor brăilence frumoase sau din cauza stării pe care ți-o dă tuba, aceea de a o înclina exact spre zarea dincotro mirosea a Haydn, Brahms și Bach, apoi viola da gamba, la care plângea o fată, urâtă și de arcuș și de știmă, dar nu și de dirijor. Violoncelul care închega prin sunetele arcușului lunecos clipele care s-au dus, numai clipele acelea! Șapte viori albastre, sălbatic de frumos înfățișând prin sunete sfârșirea tinereții, timpanul aprobând rar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sunete vesele și NIMIC. V estea că nea Costică Frizerul trebuia să moară pe 22 aprilie o dădu repetenților chiar el, într-una din zilele ploioase de Decembrie, când Căpcăunu îi trimisese să se tundă. Erau doi bărbați, spunea el, urâți și zdrențăroși, cu unghii murdare și duhnind a băutură. Fără să-și șteargă tălpile de noroi, s-au debarasat de sacii de iută din care se vedeau ieșind gâturi de sticle goale și-un capăt de funie. Unul dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
au dispărut în nepăsarea mea. Obsesia Închipuitei tindea spre materializarea ei. Fir cu fir, celulă cu celulă, bucată cu bucată, frumusețe pusă una lângă alta. Cel mai șarlatan adulter, înșelarea propriei mele rațiuni. Și pentru că Any Palade era seacă și urâtă, i-am suprapus închipuirea. Și ce zână se făcu! Ce stea! Feminină 100%, de calitatea indestructibilă a iubirii nemuritoare. Cu asemenea haină merita să mă laud la braț cu ea prin lume. Nășteam invidii și gelozii. Divulgam ciudatul, inefabilul îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
În substanța invizibilă a pasiunii care nu poate fi imortalizată de nicio peliculă. Grimasele pe care le creează sunt însă hidoase. Și Magiștrii cu măști de lup pe cap mi-arătau fotogramele statice ale chipului, infinitatea hidoșeniei umane. Ce mimică urâtă are dragostea! Pasiunea n-are nimic frumos pentru că doare. O durere surdă, grea cât globul pământesc, apăsătoare cât un ocean. Te doare pieptul ca și cum ai fi o mumie apăsată de lespedea sarcofagului, sângele curge cu durere prin vene, te dor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
carafă fără fund, nimic nu te îmbie, totul e degeaba fără EA. Când ești cu EA, ANY PALADE îmbrăcată în închipuire, machiată cu culorile faraonice, emană a personaj de legendă. Totul e pentru că EA există sau EA este lumea. Toamna urâtă e primăvară veselă. Frunzele ude, vântul tăios de Bărăgan e boare de înviere a naturii, morbidul explodează eflorescent. Îmi luam Închipuirea cu mine în pat ca să fac dragoste cu ea fără ca Any Palade să știe... EA cea adevărată, se scaldă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
familiei Palade. Specialist, de fapt, în a picta nevăzutul, Hugo se chinuia acum să reproducă tipar după tipar, fără a-i permite imaginației autodepășirea. Dar își făcea meseria și atât, de zugrav asemenea înaintașului său, Luchian, pentru a satisface gustul urât, doar ochi bine pictați și o Any mulatră cu mâini de ouvrier și pe deasupra foarte alintată. Uneori, ațipea și după minutele de toropeală, vioi, picta ceartă, deși îndrăgostiții se sărutau lung, desena ochi cu stări în privire, de pândă, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Ei haide, vikingul acesta ar fi putut s-o pățească și mai rău. Nu l-ai dezbrăcat și încă nu i-ai furat banii.” Acest „încă” mă umplu de dezgust. Oare prezența acestui mort stârnea în mine gânduri așa de urâte? Nu era pentru prima oară că vedeam un defunct, însă era prima oară că împărtășeam, ca să zic așa, intimitatea unui răposat. Și prima oară că eram singurul care știa despre moartea cuiva. Din acest motiv am decis să nu telefonez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
ar fi să îți întemeiezi propriile tale convingeri? Ele au suferit oricum multe transformări de-a lungul vieții. Te-ai îndrăgostit de cineva de care mai apoi te-ai despărțit. Ți-a plăcut o haină pe care ai considerat-o urîtă după aceea. Deci, se poate să îți schimbi convingerile și totuși să rămîi aceeași persoană. Oricum te-ai vedea, ești tot tu însuți. Ceea ce te "creează" este atitudinea față de propria persoană și față de lume. Ceea ce crezi la un moment dat
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
cosmiciar Va continua să-l privească, din „grădinuță” prin diverse cioburi de sticlă, culese de lângă un gard al lui Vasile Lica, unde copilul se furișa cu o mare teamă, alimentată de discuțiile purtate În mare taină de către patru cinci babe urâte și pretențioase, cărora nu se știa din ce cauză, Mamaia insista să li se spună „doamnă”, discuții la care Va, indiscret și atras mai mult de misterul anunțat, asista ascuns prin unghere ori chiar pe sub paturi. În șoaptă și stăpânite
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
odată a țipat scurt și părăsindu-și postul s-a Îndreptat Înspăimântată spre mal, avea un picior Însângerat, mușcat de cine știe ce lighioană a bălții. Ochenoaia a sărit cât ai zice pește, pe mal, a spălat cu iuțeală și durere rana urâtă, a acoperit-o cu două frunze și a „legat-o” cu basmaua discret colorată a Zâniței și apoi, Îndreptându și privirea semeață asupra celor două fete mai mici -două făpturi Înspăimântate la culme, ce nu și puteau opri tremurul maxilarelor
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
timpului petrecut cu și pentru nepotul ei căruia nu Îndrăznea să-i spună Va și-l apela cu numele său vechi, Varelică. Dorița, Dinița?! Nu, ele erau mai mici și mai frumoase, cine le-o făcut așa mari, grase și urâte? Cum să le sărut eu? Apoi, În timp ce mânca din ce În ce mai leneș din cana cu lapte Îndulcit cu o lingură rasă de zahăr și cu bucățele mici de turte coapte În ulei, Va adormea și se făcea că Mamaia l-a luat
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
spre casă dădeau frâu liber adevăratelor sentimente! În iarna aceea, venise din Brașov o soră vitregă a Maricuței, Iordănița, și pentru câteva zile a locuit În casa micuță din Bogdana. Pe cât de veselă și voluntară era Iordănița, pe atât de urâtă și masculinizată era. A adus vești noi, moartea mustăciosului tiran sovietic, retragerea trupelor sovietice din Brașov și arăta cât de mult se mândrea cu faptul că orașul În care locuia și muncea ca tractorist se numește Orașu-Stalin. Interesul pentru politică
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Învățătură” și din fondurile primite, conducerea școlii și mai ales excelentul ei director, au organizat pentru premianți o excursie În capitala Moldovei. Cum fata nu figura pe listă, au Început discuții aprinse, ocazie cu care s-au spus toate vorbele urâte nespuse la timpul lor, Va a fost Împins de Maricuța de pe prispa Înaltă, așa fără preaviz, băiatul s-a lovit rău-rău, Victor a aplicat o palmă de jandarm pe fața roșie de furie, femeia a țipat nefiresc de lung și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cât rău aduc cu ele, aceasta-i Întrebarea, chit că răspunsul sec nu interesează pe nimeni, doar arta și artiștii, frustrații, pătimașii și escrocii reușesc fie să-l Înnobileze, fie să-l mutileze după chipul și asemănarea celor cu suflet urât. Victor a sosit după ceva timp, muncise sau căutase de lucru prin Ardeal și Munții Apuseni, la mină, la sonde și a venit acasă slab și fără bani. Ba mai mult de atât, Maricuța i-a găsit În buzunar un
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Olaru, vă cer o favoare și un ajutor, domnu’ profesor Bella a plecat la Ardeal la Înmormântare de frate și dacă ați putea lăsa băiatu’ să-mi taie niște lemne și să stea să doarmă pe săliță... Știți, este noapte urâtă și urlă crivățul! Numa’ dacă nu e cu supărare! Victor foarte atent cu femeile frumoase, a spus imediat: Dar se poate doamna profesoară! Se Îmbracă și Îl trimit repede! Mulțumesc mult, domnu’ Victor! Victor intră În casă, Îl privi pe
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]