1,147 matches
-
of the state and to find solutions to the problems that may be triggered by fertility variations. Keywords: communist regime: pro-natalist policy; fertility; mass-media propaganda. Introducere Perioada comunistă a însemnat, și pentru România, activarea unei politici intense de industrializare și urbanizare la care femeile trebuiau să participe, dar și a unei politici pronataliste de largă anvergură. Departe de a fi elementul cheie al unei emancipări și egalități de gen pe care au visat-o teoreticienii comunismului, implicarea totală a femeilor în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de nivelul de activitate și de tipul de organizație, chiar dacă cei implicați în asociații politice sunt mai angajați civic decât cei implicați în asociații non-politice. Și în acest caz, participarea nu este singurul factor ce influențează angajamentul civic. Vârsta, educația, urbanizarea și statutul matrimonial joacă, toate, un rol important în determinarea nivelului angajamentului civic. Oricum, efectul participării nu este suspendat de acești factori, dar ceea ce contează atunci când relația este controlată prin intermediul acestor factori este numărul afilierilor, nu alte componente ale participării
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
s-a născut la sat. Când este evident că Roma este Cetatea eternă, ca și multe alte cetăți antice. Se comit, pentru a fi foarte conciși, câteva erori fundamentale. Mai întâi se ignoră evoluția socială a întregului continent, în plină urbanizare. Țăranul tradițional se transformă tot mai mult în fermier. Acest fenomen, inevitabil, se prefigurează, chiar dacă deocamdată în forme extrem de incipiente, și la noi. Că vor supraviețui și o serie de insule, să le spunem, etnografice, este sigur. Dar structura socială
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
aprofundeze diversele domenii ale dezvoltării durabile. Între acestea menționez Habitat 2, The City Summit care a avut loc la Istanbul în 1996, unde s-a pus iarăși accentul pe programele locale în cadrul Agendei 21 și s-au discutat aspecte privind urbanizarea în viitor. Se apreciază că în anul 2025 vor exista circa 100 de megalopolisuri cu o populație de peste cinci milioane fiecare. S-au formulat interogații fundamentale precum: Va putea planeta să ofere resurse pentru o specie umană urbanizată? Se va
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
2025 vor exista circa 100 de megalopolisuri cu o populație de peste cinci milioane fiecare. S-au formulat interogații fundamentale precum: Va putea planeta să ofere resurse pentru o specie umană urbanizată? Se va acomoda rasa umană cu gradul înalt al urbanizării? Vor putea arhitecții să asigure o viață acceptabilă într-o lume a marilor orașe? Aceste preocupări ale Organizației Națiunilor Unite sunt dublate pe plan european de programe și activități ale Comunității Europene. Astfel, în raportul Comisiei Europene intitulat Green Paper
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
al doilea r?zboi mondial, instalarea comunismului la noi a �nsemnat obligă?ia de a aplica politică economic?, social? ?i cultural? a U.R.S.S. (P. Calvocoressi, Politica mondial? dup? 1945, Ed. All, Bucure?ți, 2000). Mai exact: colectivizarea, industrializarea (aberant?), urbanizarea (construc?ia de block-uri), ultracentralizarea tuturor activit??ilor colective, aservirea mass-media etc. Cei care apreciau Occidentul sau aveau prieteni acolo deveneau susceptibili de �nalt? tr?dare�. Economia (planificat?) a fost condus? dup? criterii ideologice (conduc?torii de partid aveau toat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rîi reformiste. Sociologul devine aici un expert care trebuie s? se pun?, f?r? complexe, �n slujba progresului ?i a bun?st?rîi sociale. Identificarea sociologiei cu expertiză social? se impune � nu �nt�mpl?tor � tocmai �n momentul �n care urbanizarea, industrializarea ?i imigra?ia masiv? oblig? puterile publice s? inventeze social. �n afar? de aceasta, ea r?spunde unui efort colectiv al intelectualilor de a explica astfel de fenomene ?i de a participa la gestionarea lor. Majoritatea sociologilor ader? la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
r?zboi, activitatea sociologic? institu?ional? s-a concentrat pe trei aspecte mai pu?în academice: muncă ?i rela?iile profesionale (Friedmann, 1947, 1954, 1964; Friedman ?i Naville, 1961-1962; Naville ?i colab., 1961; Reynaud, 1963; Touraine, 1955), ora?ul ?i urbanizarea (Chombart de Lauwe ?i colab., 1952, 1959-1960; Chombart de Lauwe, 1965; Friedmann, 1953), practica religioas? (Le Bras, 1955-1956). Prima orientare este de departe cea dominant?: ea corespundea interferen?ei complexe a problematicii socio-economice a epocii, magisterului exercitat de c?tre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
perspectiva disciplinei lor, aceștia au abordat, mai mult sau mai puțin tangențial, subiectul conștiinței sociale și al rolului eticii muncii în dezvoltarea organizațiilor și a societății în general. 1.2. Instituționalizarea problemelor sociale ale mediului de afaceri capitalist Creșterea economică, urbanizarea și maturizarea pieței muncii obligă guvernele să abordeze diferențiat de celelate aspecte sociale relațiile de muncă și să emită în acest sens un corpus specializat de legi. Contextul procesului de muncă, relația dintre angajat și angajator și obligațiile sociale ale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
rezultatul unui cumul larg de fenomene economice, politice și culturale: noile valori ale economiei de piață, manifestări ale capitalismului sălbatic practicat de antreprenori autohtoni, lipsa bunelor practici instituționale, migrația tinerilor, disfuncționalitățile făcute publice din interiorul instituțiilor-simbol (ex. biserica, poliția, sindicatul), urbanizarea accelerată, demistificarea falselor credințe ("ajutorul" îndelung așteptat din partea Americii și a Europei) și multe altele. Astfel că aderarea și angajarea în proiecte comunitare nu reprezintă o prioritate pentru indivizii preocupați de nevoi și urgențe personale și nici factor motivator pentru
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
au înregistrat peste 7000 de familii „contribuabile”, care s-au stabilit aici doar în decursul unei perioade de patru ani (1722-1726). Dominația austriacă a reușit în numai 20 de ani să instaureze disciplina și ordinea, să organizeze după planuri precise, urbanizarea, administrația, viața economică, fiscalitatea, etc. Specificul unităților militare imperiale consta în „dubla specializare”, în sensul că ele erau pregătite și ca unități de guvernare extrem de eficiente. Se recunoșteau de departe localitățile prin care au trecut unitățile militate imperiale, după rețeaua
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de dezvoltare). În aceste condiții, participarea la comunicarea culturală și lingvistică europeană și asumarea vieții de tip european de către Cealaltă Europă este trececerea ei, printr-o depășire de sine, în Europa propriu-zisă, principalul mijloc al acestei treceri fiind civilizarea prin urbanizare și prin industrializare. Interesant este faptul că efortul urbanizării și al industrializării s-a remarcat în Cealată Europă în special în perioada de competiție cu Occidentul, în acest timp producîndu-se o masi-vă dislocare a populației rurale la oraș, fără
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și lingvistică europeană și asumarea vieții de tip european de către Cealaltă Europă este trececerea ei, printr-o depășire de sine, în Europa propriu-zisă, principalul mijloc al acestei treceri fiind civilizarea prin urbanizare și prin industrializare. Interesant este faptul că efortul urbanizării și al industrializării s-a remarcat în Cealată Europă în special în perioada de competiție cu Occidentul, în acest timp producîndu-se o masi-vă dislocare a populației rurale la oraș, fără însă a se realiza și o emancipare culturală corespunzătoare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
al industrializării s-a remarcat în Cealată Europă în special în perioada de competiție cu Occidentul, în acest timp producîndu-se o masi-vă dislocare a populației rurale la oraș, fără însă a se realiza și o emancipare culturală corespunzătoare, încît urbanizarea și industrializarea nu au însemnat și un salt semnificativ sub aspectul civilizației. Faptul că urbanitatea reprezintă un criteriu de evaluare a nivelului de civilizație este atestat nu numai de nivelul de existență, ci și de aspecte de conștiință, între care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
creștere a interesului pentru învățătură, prin înființarea universităților și prin organizarea învățămîntului pe mai multe grade, în Est se desfășoară evenimente care au întîrziat toate procesele ce caracterizează Europa modernă (dezvoltarea burgheziei, înflorirea comerțului și a industriei, accentuarea ritmului de urbanizare, întărirea statelor printr-o organizare clară, apariția elementelor conștiinței naționale etc.). Ca atare, în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, cînd în Vest au început să se afirme statele naționale, iar mentalitățile se schimbau sub auspiciile științei, popoarele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
admirația pentru antichitatea greacă și latină nu a devenit o imitare servilă, ci numai o preluare a ei ca fundament pentru realizarea culturii și civilizației omului modern. În epoca Renașterii, a apărut noțiu-nea de "stat", s-a trecut la o urbanizare accentuată a societății, au luat avînt științele, s-a dezvoltat tehnica și s-a descoperit tiparul (de către germanul Johannes Gutenberg), fapt ce a condus la o extraordinară expansiune a culturii și la o circulație fără precedent a valorilor culturale. Efortul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
bază. Dacă însă orășeanul becisnic și profitor nu putea deveni un ideal uman și patriotic, mai ales că el nu părea un om al locului și deseori maimuțărea comportări străine, aceasta nu trebuia să inducă totuși ideea evitării urbanității și urbanizării, prin rămînerea la nivelul ruralității ancestrale, căci aceasta înseamnă comoditate și, ca atare, tocmai anularea manifestării energiei. Așadar, recunoașterea forței țăranului român nu poate înlătura observarea progresului imperceptibil al existenței acestuia și o anumită rezistență a lui la înnoire, ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a fost inventat după 1947, ci avea o continuitate seculară. Faptul că, după 1950, prin tendința de a realiza un proletariat căruia să i se poată atribui revoluția proletară, s-a trecut la industrializare și la un ritm ridicat de urbanizare, a împiedicat totuși acapararea deplină a învățămîntului românesc de exercițiul inutil al povestirii romanelor și poeziilor 134. De aceea, deși s-au produs în timpul unui regim condamnabil sub multe aspecte și în lipsa contactului liber cu lumea civilizată, industrializarea și urbanizarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
urbanizare, a împiedicat totuși acapararea deplină a învățămîntului românesc de exercițiul inutil al povestirii romanelor și poeziilor 134. De aceea, deși s-au produs în timpul unui regim condamnabil sub multe aspecte și în lipsa contactului liber cu lumea civilizată, industrializarea și urbanizarea din a doua jumătate a secolului al XX-lea au produs cea mai mare cotitură din istoria românilor în sens european, prin depășirea tradiției de tip feudal, prin orientarea lor spre profesii noi și prin specializarea în domeniile științei și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și în cazul românilor, fenomen care a produs nu numai mutații sociale, ci și culturale, dintre care unele foarte benefice, precum stabilirea ortografiei consecvent științifice în anii 1953-1954135. Din păcate, unii dintre cei formați prin învățămînt să realizeze industrializarea și urbanizarea nu și-au înțeles rostul și au devenit activiști, fără a face eforturi de perfecționare profesională, încît s-a creat, alături de cîțiva specialiști veritabili, o pătură a pseudospecialiștilor, a inginerilor activiști, vînători de funcții administrative și politice. Avînd drept singură
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
însăși știința a rămas un exercițiu lipsit de eficiență, nefiind transformată în mijloc de viață, așa cum s-a întîmplat în lumea civilizată. În același timp, pornind de la necesitatea reală a emancipării societății tradiționale de tip feudal prin industrializare și prin urbanizare, ei au întreținut deseori prejudecata falsă că numai inginerii ar fi folositori societății, fiindcă ei ar fi singurii "productivi", deși cei mai mulți dintre ei nu produc de fapt nimic, fiind limitați prin cunoștințe sau fiind antrenați în activități total inutile societății
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și la Berlin unde se aflau cartierele generale ale lui Eisenhower și Jukov, capitularea necondiționată. Capitolul 5 ANNÉES FOLLES ȘI ANII SUMBRI: CULTURILE EUROPENE ÎNTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE Populațiile europene vor trăi după război în condiții cu totul noi datorită urbanizării și dezvoltării spectaculoase a mijloacelor de transport și de comunicație. Peste tot va domina un sentiment de ușurare generală, o reală "bucurie de a trăi", chiar dacă aceasta nu corespunde nici pe departe imaginii acelor années folles ai lui Épinal care
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
populația Londrei a crescut cu 1.700.000 de locuitori, cea din Berlin cu mai mult de un milion, cea din Milano, Geneva Hamburg, Rotterdam cu mai multe sute de mii. În cea mai mare parte, acest nou avînt al urbanizării s-a produs într-un mod total anarhic, fără cea mai mică perspectivă de ansamblu și cu singurul scop al rentabilității imediate. În multe țări aceasta a dus la o degradare a spațiilor extraurbane, transformate în Franța mai ales în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
scădere lentă care a dus la îmbătrînirea populațiilor și la dezvoltarea progresivă a imigrației. Societățile au fost supuse unor mutații profunde care constau în primul rînd în reducerea numărului patronilor și țăranilor și extinderea clasei mijlocii salariate. Ca efect al urbanizării s-au dezvoltat societățile de consum cu nivel de trai tot mai ridicat, tinzînd spre exaltarea individului si al dreptului său la fericire, în timp ce pensionarii si tineretul formează grupuri foarte mari de consumatori de o importanță aparte. În sfîrșit, uniformizarea
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în general pentru tot ceea ce concurează la fericirea individuală, și toate acestea într-un cadru real sau dorit care în general rămîne cel al cuplului cu un copil sau maxim doi. Societățile europene în plină criză Anumite efecte negative ale urbanizării"sălbatice" care s-au făcut simțite în perioada de dezvoltare nu au întîrziat să se manifeste și în perioada de criză. Enormele probleme de echipament puse de explozia demografică de după război, de concentrarea populației în orașe și în zonele din jurul
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]