34,737 matches
-
pun capăt acestui început de coșmar care parcă avea să mă arunce într-o prăpastie vie, fără de fund. Femeia era sclipitor de frumoasă și în clipa în care am văzut-o făcându-mi semne cu mâna, știam că voi opri. Urcă lângă mine în mașină, instalându-se tacticoasă, cu un zâmbet fermecător pe buzele-i pline, spunându-mi cu o voce sonoră, dar delicată, să pornesc. M-am executat fără un cuvânt și peste câteva clipe - în timp ce mașina se contopea parcă
DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1471641279.html [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]
-
în care mă repezeam înfuriat înspre ei ca un taifun nimicitor, cel mai apropiat scoase dintr-un buzunar un instrument ciudat pe care îl îndreptă către mine. O lumină orbitoare ... **************************** Strângeam în mâini volanul mașinii mele, simțind o ușoară amețeală urcând în mine, tulburându-mi vederea. Am aruncat o privire înspăimântată înspre locul din dreapta și am rămas extrem de îndurerat văzând locul liber. Am scuturat de câteva ori capul, încercând să-mi fac puțină ordine în minte. Totul se petrecuse în real
DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1471641279.html [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]
-
să parcurg drumul în sens invers. Nici dacă aș fi vrut, n-aș fi putut să mă opun. Femeia era sclipitor de frumoasă și în clipa în care am văzut-o făcându-mi semne cu mâna, știam că voi opri. Urcă lângă mine în mașină, instalându-se tacticoasă, cu un zâmbet fermecător pe buzele-i pline, spunându-mi cu o voce sonoră, dar delicată, să pornesc. Apoi am zărit obiectul zburător rotund, fără aripi. O nouă șansă ! Referință Bibliografică: DRAGOSTEA UNEI
DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1471641279.html [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]
-
din zăvoare drăcești,/ prin mădulare să se deschidă/ ca niște uși, ca niște ferești:/-Intră , sânge al temniței, intră./ vino din funduri nepământești,/ vino să mă cotropești.../ Îl chem., îl chem, iar și iar,/ și sângele temniței vine,/ vine și urcă în mine,/ clocotitor de pojar./ Sângele temniței urcă în mine/ cu neodihnitul lui zvon,/ din fier, din iad, din beton.../ Și sângele temniței sparge belciuge,/ și urcă în mine și muge,/ și fierbe și geme și plânge, -/ crâncetul temniței sânge
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
ca niște uși, ca niște ferești:/-Intră , sânge al temniței, intră./ vino din funduri nepământești,/ vino să mă cotropești.../ Îl chem., îl chem, iar și iar,/ și sângele temniței vine,/ vine și urcă în mine,/ clocotitor de pojar./ Sângele temniței urcă în mine/ cu neodihnitul lui zvon,/ din fier, din iad, din beton.../ Și sângele temniței sparge belciuge,/ și urcă în mine și muge,/ și fierbe și geme și plânge, -/ crâncetul temniței sânge./ Și ard cu el, și vuiesc, și mă
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Îl chem., îl chem, iar și iar,/ și sângele temniței vine,/ vine și urcă în mine,/ clocotitor de pojar./ Sângele temniței urcă în mine/ cu neodihnitul lui zvon,/ din fier, din iad, din beton.../ Și sângele temniței sparge belciuge,/ și urcă în mine și muge,/ și fierbe și geme și plânge, -/ crâncetul temniței sânge./ Și ard cu el, și vuiesc, și mă zbat,/ și urlu și sânger, cu fluxu-i turbat, -/ și cântă, pe urmă, roșul torent/ se trage din mine, îndărăt
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
pe urmele pașilor lui, într-o strigare de colind. Focul mâniei i-a pictat în suflet Icoana iertării. Vigoarea sufletului vioară răsună în răvașul anilor albi, imnul tinereții. Nopțile albe ale crezului său, trec pe lângă el în straie de nuntă, urcând pe colinele codrului înverzit, împodobind turturelele cu cântecul privighetorilor, pregătind întâmpinarea Nunții Cerești. Duh drept, Duh sfânt, Atotstăpânitor, domnește peste mine,/ întru aceste Înalte și Sfinte și Tăcute zile, în care corcodușii măceșii, porumbarii,/ și-au pus pe frunte albul
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
2012 Toate Articolele Autorului Urmele veacurilor Croncăne veacurile prin ziduri coșcovite, Străzile s-au aruncat în mare Să-și spele călcâiele încărcate de glod Crăpate de atâta mers prin uitare. Pescărușii aduc în cioc un spic de soare Și marea urcă până sub aripile lor. Eu îmi caut aleasa rătăcind prin oraș când iubirea pe catarg se face dor. Femeia în alb a trecut nevăzută Și marea o urmărește în fiecare clipă, Mă doare amintirea ce-mi suflă în velă Navigând
URMELE VEACURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 620 din 11 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Urmele_veacurilor_al_florin_tene_1347353036.html [Corola-blog/BlogPost/343805_a_345134]
-
Literatura > Beletristica > CENTAURA Autor: Maria Cristina Pârvu Publicat în: Ediția nr. 1879 din 22 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Centaura Din când în când, în al meu geam mai bat Amintiri ce curg, dar nu trec niciodat'. În brațe mă urcai spre Cer, pe-o scară de mătase, Flacăra acum ți-i apusă, cenușă ai în oase. Cum uitării să dai cerul ce se pierdea-n sclipiri? Martor ce ne-a fost alături, parte din frântele-amintiri. Îmi construisem aripi, cu tine
CENTAURA de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/maria_cristina_parvu_1456148315.html [Corola-blog/BlogPost/370674_a_372003]
-
în volumul următor, pendularea între lumea în care se vorbește și lumea în care se tace (se scrie, se rescrie) demonstrează capacitatea de a conduce cuvântul cu măiestrie fie spre iubirea ca împlinire supremă (iubirea se ivește tăcând, fără zgomote urcă în noi / sfâșiindu-ne ne renaște; mereu fără zgomote / inutile, înlănțuire de clipe, iubirea se ivește / tăcând; neputincioși uităm / cuvinte ațipite ... te voi tăcea / cu cel mai tandru dintre necuvinte. - „Iubirea se ivește tăcând”), fie spre apocaliptice și definitive disoluții
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
șapte, opt, nu putui la început să-mi dau seama câți sunt, toți frumoși, cu părul cârlionțat, blonzi, ca neamul lui Izrael, jumuleau ceapa ciorii crescută pe lângă gard și-o băgau în gură și-o mestecau ca leșinații... Apoi se urcară în niște salcâmi și începură să culeagă flori albe, îmbobocite. Doi dintre ei se dădură lângă gard și-și scoseseră puțele lor mici să urineze. N-aveau pantaloni, erau îmbrăcați în cămăși albe, largi, probabil din ciolofibră sau din americă
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
înnebunise din cauza altuli copil, mort în război, pe nume Gheorghe, care se făcuse țăndări la Cotul Donului. Sărise cu căruța în aer și din el rămăsese, povesteau camarazii lui, numai câteva bucăți de carne. Tatăl își făcuse un pătuiag, se urcase în el și da să mănânce boabe la păsările cerului. Când ne văzuse pe noi începuse să strige tare: «Tu ești, Gheorghe? Gheorgheeee!» Era parcă un patriarh cu barba albă și lungă până-n pământ, purta o cămașă albă cu niște
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
luam corpul milimetru cu milimetru la sărutat, pe gât, pe coapse, pe sâni, dulcile ei rodii, pântecul, picioarele... Lună beată, abur dulce, noapte feerică, plină de gâze, păsări peste tot, cântau într-o nuntire celestă, stelele pluteau printre noi, roiuri-roiuri, urcam încet pe scări de mătase spre infinit... «Gata, veni umbra nebunului, trezi-ți-vă, c-am sosit!» Și m-am trezit cu imaginea lui pe retină. M-a cuprins o gelozie și-o ură, vecine cu moartea, față de Ioniță. O
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
cu siguranta pe seară. -Cine este Aongus?L-ați putea chema?Trebuie să punem întrebări fiecăruia dacă vrem să facem lumină în acest caz,spuse detectivul. -Îl voi chema,cred ca este în camera lui.Asteptati-ma o secundă. Karon urca scările,tinandu-si rochia în mâini,merse în fața camerei lui Aongus.Ciocanii de câteva ori și auzi un”cine e” înfundat.” Se pare ca doarme,însă trebuie să-l trezesc”își spuse fata.Intra încet în camera luminată slab de
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1492929894.html [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
-Stai liniștită matusa.Cred că te-a afectat mult vestea.Du-te mai bine în camera.Odihneste-te.O să-ți aduc mai tarziu un ceai. -Mulțumesc,draga mea.Dar nu e nevoie.O să mă duc în camera mea. În timp ce mătușa urca scările,Karon o întreba: -Unde ai fost toată ziua,mătușa? -Am fost cu prietenele mele. -Presupun că da,vorbim maine.Noapte bună,marusa.Si dacă se trezește Radella,te rog nu ii spune.O să-i facă rău veste,da? -Sigur
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1492929894.html [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
adevărul istoric. Tablouri de o mare finețe și dramatism, autorul le coagulează atât prin explicațiile regizorale, dar mai ales prin dialogurile dintre personaje, încărcate de spirit filozofic, de esență, uneori, aforistică, emanând înțelepciune și echilibru estetic. Părți întregi din piesă urcă în metafizic, atât prin locul desfășurării acțiunii, dar și prin reacțiile psihologice ale personajelor, al atitudinilor față de mediu: „Să nu murdărim pământul și apa, că sunt sfinte și vii!” (Cioplitorul). Autorul pune în discuție nemurirea prin cultură: „Nimeni nu poate
XERXE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_xerxe_0.html [Corola-blog/BlogPost/361725_a_363054]
-
ca să treci puntea ? Care punte-ntrebi ? Cea care te duce într-un loc superb care îți va place, unde n-ai să porți a vieții grea cruce, trăind în pace. Nu vreau, îi răspunzi. Aș dori-o frântă, să nu urc pe ea chiar dacă-i măreață. Vreau s-ascult mereu cum în juru-mi cântă superba viață. Mi-e drag să aud foșnet de pădure, să admir vrăjit câmpiile-n floare, s-ascult murmurând izvoarele pure, răcoritoare. Chiar dacă-mi oferi veșnica lumină
VINE UNEORI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1473872554.html [Corola-blog/BlogPost/379970_a_381299]
-
-a se sui, Cuvintele cu urma ta s-or contopi, Da, se vor contopi deplin și-or reuși Ori urma să se contureze clară, Ori în uitare urma ta să piară, Ori cazul fericit și ideal, Pe urma ta să urce deal cu deal Acei ce vin și care înțeleg Că-n urma ta frumosul îl culeg Și că le-ai înlesnit urcușul spre frumuseți mai noi Lăsând o urmă-n treacăt spre mâine și apoi. Fiind vorba de un volum
CRONICA LA PROPRIA LANSARE DE CARTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1415738174.html [Corola-blog/BlogPost/371655_a_372984]
-
pădurii, să pășim peste copacii doborâți, peste râpi și văgăuni. Aveam și norocul că, deși ramurile brazilor erau încărcate cu multă ninsoare, pe sub copaci zăpada nu era prea mare și se putea merge lesne. Începusem truda cea mare de a urca și coborî peste culmile și văile muntelui, în linie dreaptă, ca să nu ne abatem prea mult de la țintă. Pe fiecare culme nădăjduiam să putem corecta direcția. Prima culme a traseului era atât de puțin înaltă și atât de împădurită încât
PUTEREA RAZEI ALBASRE (5B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465885267.html [Corola-blog/BlogPost/379951_a_381280]
-
Prima culme a traseului era atât de puțin înaltă și atât de împădurită încât, realmente, nu am reușit să văd nimic. În schimb la următoarea, mult mai înaltă, am avut șansa să-mi regăsesc reperele. Pentru asta a trebuit să urc într-un brad înalt, deși nu era deloc un lucru ușor să urci într-un copac, noaptea, printre crengile ude și pline de zăpadă. Din vârful lui îmi regăsisem reperele și mi le-am fixat pe următoarele, așa că, după ce am
PUTEREA RAZEI ALBASRE (5B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465885267.html [Corola-blog/BlogPost/379951_a_381280]
-
încât, realmente, nu am reușit să văd nimic. În schimb la următoarea, mult mai înaltă, am avut șansa să-mi regăsesc reperele. Pentru asta a trebuit să urc într-un brad înalt, deși nu era deloc un lucru ușor să urci într-un copac, noaptea, printre crengile ude și pline de zăpadă. Din vârful lui îmi regăsisem reperele și mi le-am fixat pe următoarele, așa că, după ce am coborât am știut clar, cot la cot cu Mihăiță, pe unde să o
PUTEREA RAZEI ALBASRE (5B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465885267.html [Corola-blog/BlogPost/379951_a_381280]
-
de obiectivul nostru. Simțeam că mă atașez de-a binelea de tovarășul meu din această temerară drumeție. Mă încuraja entuziasmul lui. Vorbeam rar, în schimb depuneam mari eforturi ca să depășim toate obstacolele pe care le întâlneam în cale. Începusem să urcăm povârnișul mai abrupt al unui munte care, după configurația terenului - abundent în colțuri stâncoase și acoperit cu arbori doborâți și încurcați în fel și chip - prevestea a fi culmea cea mai înaltă unde, după socotelile mele, ar fi trebuit să
PUTEREA RAZEI ALBASRE (5B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465885267.html [Corola-blog/BlogPost/379951_a_381280]
-
abundent în colțuri stâncoase și acoperit cu arbori doborâți și încurcați în fel și chip - prevestea a fi culmea cea mai înaltă unde, după socotelile mele, ar fi trebuit să fi căzut meteoritul după care umblam de atâta vreme. Pe măsură ce urcam, căutam permanent să mă orientez și să disting semnele care îmi reperau obiectivul. Simplu de spus, însă greu de realizat. La fața locului, muntele acela avea cu totul altă conformație decât aceea pe care o știam și o remarcasem eu
PUTEREA RAZEI ALBASRE (5B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465885267.html [Corola-blog/BlogPost/379951_a_381280]
-
fața locului nu se zărea nimic care să ne atragă atenția, nimic care să ne ajute să distingem ceva. Părea doar că fiecare colț de stâncă e iluminat și că toate coroanele brazilor aveau un nimb imperceptibil de lumină. Am urcat o vreme muntele pe o configurație întortocheată a traseului, până am început să simțim că intrăm într-un povârniș abrupt. De la o oarecare înălțime se puteau vedea spinările întunecate ale munților rămași în urmă. Zărisem chiar, în plan îndepărtat, poiana
PUTEREA RAZEI ALBASRE (5B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465885267.html [Corola-blog/BlogPost/379951_a_381280]
-
determinat să reiau cu ambiție și mai mare cercetarea tainei luminoase din preajma stâncii. Am început să explorez amănunțit fiecare copac dărâmat, fiecare groapă. - Sunt sigur, undeva pe aici am văzut lumina! Era chiar sub bradul ăsta cu vârful rupt! Am urcat iarăși până sub brad, privind în urma mea, în jos, unde vedeam o mulțime de copaci rupți, claie peste grămadă. Apoi mi-am zis să ne mai încercăm odată norocul, așa că am început să coborâm din nou, cățărându-ne pe trunchiuri
PUTEREA RAZEI ALBASRE (5B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465885267.html [Corola-blog/BlogPost/379951_a_381280]