1,113 matches
-
acelea, neavând altceva în creierii lor seci și în inimile lor corupte? Lăsăm opinia publică să răspunză la aceste întrebări și să veștejească cum merită această răutate nerușinată. Dar în sfârșit ce-a făcut opoziția pentru a-și atrage atâta urgie? Făcut-a ea cel puțin vreun fapt de natură a compromite țara în afară? Făcut-a ea vreo mișcare de natură a zgudui guvernul înlăuntru? Nimic din toate acestea! Încă demult ziarele independente au atras atențiunea publică asupra tratărilor ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
voce „lătin”. Vezi Plângerea sfintei mănăstiri a Silvașului sau Petru Maior XE "Maior" , Istoria besericei românilor, Buda XE "Buda" , 1813. În Petru Maior, Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Buda, 1812, p. 335, se afirmă, după Cantemir XE "Cantemir" : „pentru urgia ce avea asupra legii lătinilor, lăpădară românii slovele lătinești”. DEX, p. 650, sub voce. Există și la aromâni, În forma „papistan”, dar aici provine din greacă (Tache Papahagi, op. cit., sub voce). Odobescu scrie despre „timpii Împăraților frânci din Constantinopol” (apud
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sale, credea mai cu seamă necesar să-și justifice Îndoielile. Acum cred că mi-am dat seama. Eu nu pot spune noi decît gîndindu-mă la ei. Secole de viață obștească, un șir nesfîrșit de generații, care au trăit sub aceleași urgii și cu aceleași aspirațiuni, au creat un suflet colectiv, din care nu mă pot desprinde. Desigur, un om civilizat se ridică pînă la idealul sublim al omenirii Înfrățite peste hotare. Dar precum un zmău de hîrtie se urcă În azurul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Îi pare insuficient. Într-o mărturisire către fostul coleg de gimnaziu Moise Rotman pare a găsi răspunsul: Eu nu pot spune noi decît gîndindu-mă la ei. Secole de viață obștească, un șir nesfîrșit de generații, care au trăit sub aceleași urgii și cu aceleași aspirațiuni, au creat un suflet colectiv, din care nu mă pot desprinde. Desigur, un om civilizat se ridică pînă la idealul sublim al omenirii Înfrățite peste hotare. Dar precum un zmău de hîrtie se urcă În azurul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
mai bună. Grozăviile pe care le trăiau românii din Ardeal erau mereu puse alături de cele ale românilor din teritoriile ocupate. Drama din Muntenia e aceeași și dincolo de creasta munților. Pe Olt ca și pe Mureș se dezlănțuie În aceste vremuri urgia desființării unui popor. În România ocupată ne distrug sub cuvînt că au dreptul să despoaie un pămînt dușman, iar În Ardeal ne calcă În picioare invocîndu-se primejdia păcii interne. Conștient de puterea impactului pe care versul Îl poate avea asupra
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
fugit fiind amenințat de un alt domn, Gheorghe Ghica care a domnit între 1653 și 1659. în acesta se arăta că "Eustatie Dabija v.v. restituie lui Durac,fost căpitan, reîntors din pribegie din alte țări străine, de " scârba și de urgia lui Gheorghe Ghica v.v. satul Ivănești din țin. Vaslui cu o prisacă pe care i la luat Gh.Ghica v.v.” (scrie Andrei Mihul). Pentru a întregi demonstrația, M.Costăchescu afimă: Cred că jumătate de seliște de care e vorba, a
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
aparținut lui Oană (Giuratul),”Moș ul” Brudurilor. De altfel în urmă cu aproximativ 100 ani,aici mai exista un sat, după mărturia localnicilor, care se numea Siliș tea Marginii sau Marginea. în acesta se afirma că «veneau răzeși „alungați de urgia boierească”», afirmă Mihăilă Florin din satul Tungujei. În ce privește o siliște de pe Racovăț din același document și din aceeași perioadă, o putem localiza în zona viitorului sat de la 1864, numit Recea, de pe pârâul Recea (azi și Zoi). În ce priveș te
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
conștiința colectivă, exprimată în drept și în hotărârea magistraților, care nu sunt servii lui Dumnezeu (Rom. 13, 1 sq.). Dar Biserica este anti-mund pentru că stă în capul lumii, pentru că a înfrânt lumea, trecând dincolo de ea"10. Pornind de la cazul "năprasnicei urgii de la Costești" din 1930, unde Patriarhia a trimis un ajutor de zece mii de lei, Nae Ionescu ia în discuție comportamentul Patriarhului Miron, ca urmare a emiterii unei pastorale, ce vine să oficieze cezaro-papismul în Biserica Ortodoxă Română. Amestecul Patriarhului în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Nae Ionescu, Zece mii de lei și o pastorală, în "Cuvântul", an VI, nr. 1800, 27 aprilie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 386. 12 Pastorala Prea Fericitului Miron Cristea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române cu privire la cazul urgiei de la Costești, reprodus în Nae Ionescu, Zece mii de lei și o pastorală, în "Cuvântul", an VI, nr. 1800, 27 aprilie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Cezarismul bisericesc, pp. 386-387: "Din acest trist caz - e vorba
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de dahai, saci și massageți, care i-au premers pe alani, triburile sarmatice au fost implicate în repetate restructurări comunitare și conglomerări etnice, care au avut ca rezultat diferențierea progresivă a unor grupuri distincte precum iazygii, roxolanii, aorșii, siracii, saiii, urgii, scamarii, iassamații, dandarizii, udinii, areații, exobigiții, hamaxobii, eparegiții ș.a., ultimul dintre acestea fiind reprezentat de alani, denominație la rândul său generică, acoperind mai multe realități comunitare. Angrenate într-un proces complex de migrații transcontinentale, ale cărui explicații sunt de căutat
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
bastarni și iagyzi sunt nevoiți să se regrupeze “de pe o parte pe alta a Nistrului “, așa cum afirmă Strabon. Astfel, conform datelor furnizate de geograful antic, la vest de Nistru sunt localizați iazygii, între Borysthenes și Tanais roxolanii, în vecinătatea lor, urgii, între Maeotida și Caspica, aorșii iar mai spre sud, în apropierea Caucazului, siracii. După alte câteva decenii, cândva înainte de anul 79 d.Hr., data morții lui Plinius cel Bătrân care consemna noile realități politice nord-pontice, situația se modificase semnificativ, regiunile
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
wireless) cu fosta lui soție. Deci în condițiile în care e atacat prin toate mijloacele (spectre, temperaturi scăzute, trucuri diverse etc.), eroul poate totuși să lanseze un SOS prin intermediul netului. Mai ales că ni se spune clar la final că urgia nu era rodul imaginației sale. E bun wireless-ul. Mai bun ca strămoșeasca telepatie. Sau o fi fost vreo reclamă și nu m-am prins? Ar trebui să mai fac un pic de sport mental cu seria Bourne. Ultimatumul lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
care-l găsisem în ziarul francez a dispărut cu desăvârșire. În locul lui, o sarabandă de frustrări, de acuze mai mult sau mai puțin voalate la adresa italienilor, împestrițate cu o serie de povești patetice ale românilor din Cizmă, nevoiți să înfrunte urgia abătută asupra lor. Ceea ce, până la urmă, nu-i neapărat nefiresc. Nefiresc însă am găsit altceva: mai toată presa noastră, susținută apoi și de televiziuni, s-a străduit în ultima săptămână să sublinieze, cât mai clar, că românul Mailat e de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
său coleg] ce mă leagă de moldovenii mei din Năpădeni. Acum cred că mi-am dat seama. Eu nu pot spune noi decît gîndindu-mă la ei. Secole de viață obștească, un șir nesfîrșit de generații, care au trăit sub aceleași urgii și cu aceleași aspirațiuni, au creat un suflet colectiv, din care nu mă pot desprinde. Desigur, un om civilizat se ridică pînă la idealul sublim al omenirii înfrățite peste hotare. Dar precum un zmău de hîrtie se urcă în azurul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
îi pare insuficient. Într-o mărturisire către fostul coleg de gimnaziu Moise Rotman pare a găsi răspunsul: „Eu nu pot spune noi decît gîndindu-mă la ei. Secole de viață obștească, un șir nesfîrșit de generații, care au trăit sub aceleași urgii și cu aceleași aspirațiuni, au creat un suflet colectiv, din care nu mă pot desprinde. Desigur, un om civilizat se ridică pînă la idealul sublim al omenirii înfrățite peste hotare. Dar precum un zmău de hîrtie se urcă în azurul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
1917. footnote> . Grozăviile pe care le trăiau românii din Ardeal erau mereu puse alături de cele ale românilor din teritoriile ocupate. „Drama din Muntenia e aceeași și dincolo de creasta munților. Pe Olt ca și pe Mureș se dezlănțuie în aceste vremuri urgia desființării unui popor. În România ocupată ne distrug sub cuvînt că au dreptul să despoaie un pămînt dușman, iar în Ardeal ne calcă în picioare invocîndu-se primejdia păcii interne“ <footnote „România“, 8 martie 1917. footnote> . Conștient de puterea impactului pe
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
forță brută", fie "prin tirania ideilor apriori" (comunismul ar fi exemplul cel mai apropiat). Or, statul natural, așa cum l-a conceput Eminescu, avea tocmai menirea de a conserva acele energii arheale ale poporului român care, de n-ar fi fost urgiile istoriei, "l-ar fi situat printre națiunile cele mai importante ale Europei" (p. 82). Aflat mereu sub zodia mesajului mioritic, al bunătății neprevenite și al omeniei generoase, poporul român a trebuit să suporte toate consecințele acestor derivate, vai! "defecte naționale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mine mai întâi, și nu ne-am văzut de când eram în căldurile caniculare ale examenului de diplomă. Mi-ai trimis o fotografie prin care demonstrez tinerei generații că și sub burghezie se dădea atenție activităților practice. Mai am rămase după urgia războiului o fotografie în care am dat peste Un leu și un zlot și o alta unde eu și tu suntem în culmea fericirii. Tu iei Premiul I pe care ți l-ai păstrat în toți anii de școală și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
salonul răsuna deja de glasuri care se încrucișau pe tonalități și accente dintre cele mai diferite, amestecându-se cu sunetul vaselor și paharelor ciocnite. Cum nu-l cunoșteam decât pe președintele partidului, care ne-a invitat, un evreu scăpat de urgia maghiară, dar nu și de accentul limbii hunilor, răpunzând la numele de Dr. David Villa, contemplam societatea care se delecta cu bunătățile din bufet și comentam cele văzute cu unica persoană cu care nu aveam dificultăți de comunicare: soția mea
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
părți, în ebraică și engleză, simbolul și denumirea companiei de aviație "El Al".) E greu de descris fericirea bietului om când a aflat că suntem israelieni. El, în schimb, întruchipa tragedia unui evreu polonez din Galiția care a fugit de urgia nazistă până a ajuns la Așgabat, nefiind în stare să fugă în continuare. Acolo s-a căsătorit și trăia ca fotograf-cartograf în slujba armatei sovietice. A insistat să-l însoțim la atelierul lui, unde ne-a ospătat cu caviar și
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
conducerea Israelului a ordonat oprirea ofensivei și a renunțat la ocuparea (!) orașelor Alexandria și Cairo"15. Faptul că numeroși evrei, dincolo de importanța lor procentuală în populația țării, s-au înrolat în rândurile Partidului Comunist după ce au supraviețuit coșmarul anilor de urgie nazistă rămâne confirmat. În schimb, în ce privește măsura participării evreilor la mișcarea comunistă în ilegalitate și a rolului îndeplinit de aceștia în cucerirea puterii și a instaurării regimului comunist în România, aceste interogări au primit răspunsuri exagerate la extrem sau de-
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
din splendoarea imperială. Dar nu despre experiența celor câteva zile petrecute la Budapesta vreau să scriu, nici despre marea comunitate evreiască din Ungaria de astăzi, cu rădăcini așa de solid înfipte în solul maghiar, că nimic, nici măcar prigoana fascistă și urgia comunistă nu au reușit să convingă acești evrei să părăsească meleagurile îmbibate de sângele familiilor. Nu vreau să explic fenomenul care a provocat năvala unei mulțimi de oameni de afaceri israelieni care fac sau încearcă să facă afacerea vieții lor
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
te întrebai când îți va veni rândul să fii ferecat la stâlpul infamiei... Niciodată nu am reușit să-mi explic faptul că eu, studentul izgonit din facultate la început de an cu ocazia transferului de la Cluj, am scăpat nevătămat de urgia excluderilor în masă care s-a abătut asupra noastră, un colectiv de studenți dornici de învățătură. La începutul celui de-al doilea semestru, a fost introdusă în instituțiile de învățământ superior obligația pentru studenți de a participa sâmbetele după- masă
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Quel flatteur! Vasilică Haldan a avut o copilărie foarte grea. A avut nenorocul să se nască cu cîțiva ani înainte de a intra România în război. Deși părinții săi erau oameni cultivați și cu o avere bunicică, după război a venit urgia comunistă și s-au inversat valorile. Calicii s-au constituit în noua cremă a comunității, iar chiaburimea a dat de dracu'. Tatăl lui Vasilică a alergat să treacă repede Prutul la îndemnul lui Antonescu și nu s-a mai oprit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
îi caută cu insistență, adică se învîrte pe după copac, ca să-i nimerească. Este tot mai întuneric. Din înălțimi se pornesc puhoaie, care vuiesc a potop. Turtureii și-au îmbrăcat hanoracele. Este un pic mai bine, dar nu-s semne că urgia s-ar potoli. Colac peste pupăză, a început să fulgere și Sfîntul Ilie s-a apucat să-i sperie rău de tot. Bradul era cam izolat și Guță este om citit. Aici ne poate pîrli un fulger, spune panicat. Unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]