4,529 matches
-
de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin. O sărbătoare așa de mare și complexă, cum este cea a Rusaliilor, aduce cu ea o sumedenie de obiceiuri întâlnite cu precădere în satele și orașele mai mici. Citește mai mult RUSALIILE - obiceiuri și traditiiLuni, 20 iunie 2016
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin.O sărbătoare așa de mare și complexă, cum este cea a Rusaliilor, aduce cu ea o sumedenie de obiceiuri întâlnite cu precădere în satele și orașele mai mici.... XXX. TRIMFUL LUI EMINESCU ÎN ETERNITATE, de Miron Ioan, publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
a românilor, mai avem parte de o noapte a celor morți, cea de pe 29 spre 30 noiembrie, cunoscută sub denumirea de Noaptea Sfântului Andrei, când cei vii încearcă să se apere de strigoi prin ungerea ușilor și a ferestrelor cu usturoi. De obicei, credincioșii merg în ziua precedent la cimitir, la mormintele rudelor și execută activități administrative: smulg și aruncă buruienile, mătură și spală, se primenește crucea, se pun flori, candele și lumânări. Simbolurile Luminației Printre simbolurile Zilei Morților se pot
MORŢII CU MORŢII, VII CU VII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374590_a_375919]
-
la festivalurile folclorice, în pauzele dintre recitalurile cântărețelor. De atunci, o grindină de întrebări îmi zdrențuie sufletul: de unde acest obicei la români?, care au fost tainele inițierii în acest ritual?, care sunt semnificațiile lui?, de ce vătaf?, de ce steag cu pelin, usturoi, spic de grâu și ștergar de borangic?, de ce panglici albe și roșii?, de ce clopoței la picioare și diagonale roșii pe piept? Această obsedantă împerechere de roșu cu alb la călușari și de roșu cu negru la mut! Dar, de ce mut
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
loc ușor aplaudat de restul, după care începură festinul, căci masa le fusese teribil garnisită cu bunătăți. Ca într-o simeză, atrăgeau ochiul tot felul de antreuri pentru bere - diverse feluri de bruschete, bulete de cașcaval, grisine cu măsline și usturoi, brioșe cu șuncă și ardei etc. Se gustă și se bău într-o veselie. Se formaseră două grupuri. Cei nepăsători, mai flu-flu spre ale vieții, sporovăiau de-ale băieților, fiind necăsătoriți. Ceilalți, așezați la casele proprii, antrenați în griji maritale
GRAFFITI (FINAL) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373927_a_375256]
-
fiartă în varză murată, după o rețetă păstrată și transmisă cu sfințenie din tată-n fiu. Nimeni din familie nu va uita vreodată catastrofa din anul în care un unchi neglijent și-a permis să improvizeze un pic, incluzând și usturoiul printre ingrediente. A fost un dezastru! Era, oricum, unchiul pe care unii dintre noi ... Citește mai mult În urmă cu nu chiar așa de mulți ani, porcul de casă se sacrifica în ogradă. „Am ocis”, dădea bunica de veste prin
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
fiartă în varză murată, după o rețetă păstrată și transmisă cu sfințenie din tată-n fiu. Nimeni din familie nu va uita vreodată catastrofa din anul în care un unchi neglijent și-a permis să improvizeze un pic, incluzând și usturoiul printre ingrediente. A fost un dezastru! Era, oricum, unchiul pe care unii dintre noi ... XXIX. GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - ROMÂNIA ÎN VIGOARE, de Gabriela Căluțiu Sonnenberg , publicat în Ediția nr. 1388 din 19 octombrie 2014. Dacă un observator imparțial s-ar
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
dimineața la piață, cumpăra gâște, din care vindea jumările, pieptul, ficatul, bineînțeles, pulpele. Și rămâneau aripile pentru noi. (Râdem) Iudit: De atunci nu mănânci aripi... Duci: Însă am avut untură. Și ce bună era! Pe pâine prăjită cu boia și usturoi! Și tatăl meu era un om deosebit! Iudit: Se vedea pe fața lui! Duci: Deosebit de cumsecade! N-a fost om care să nu-l aprecieze... Întotdeauna am dorit să fiu ca dânsul, dar nu am reușit. A ajutat familia, maică
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
că nu sunt acolo să-i văd! Bun! Deci am rezolvat și problema granițelor de est. Acum să vedem ce mai avem la sud! Pe ușă intră contele Belizarie purtând el însuși platoul cu felul doi. Un miros irezistibil de usturoi umplu salonul iar doamnele scoaseră mici strigăte de nerăbdare. Nici nu așeză bine contele platoul în fața lor că atacul se și dezlănțui. Erau stimulate de vinul cel roșu, dar și de poftele normale ale unor trupuri încă tinere, doritoare de
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
a ars odată, nu mai poftește să repete experiența! Multe gânduri îmi dau ocol, prea multe! Unele legate de strigoi și vârcolaci, că nici n-am pus oalele cu gura-n jos cum se spune și nici n-am întins usturoi la ușă să ne păzim casa de ei. Altele legate de sfântul al cărui nume se sărbătorește în această zi. Gândind la una și la alta, nici n-am băgat de seamă cum am ajuns pe Valea Gurghiului. Cete de
SLUJBA DE SF.ANDREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371971_a_373300]
-
mare. Crenguță de măr se pune lângă fereastră, în apă. Înflorind de Sfânt' Vasile recoltă va fi bogată. Vârcolaci, strigoi, fantome, pe la răscruci se adună. Dar nu stau prea multă vreme, că în zori fug de lumină. Mai vârstnicii pun usturoi pe la uși, pe la ferestre... Să îi păzească de strigoi, de vrăji și făpturi perverse. Vrăjitoarele descântă, să ia mana de la vite. Sau forțând norocu-n soartă, fac fete să se mărite. Ori fac vrăji de răutate, alungând soartă ursită cu trucuri
RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371985_a_373314]
-
în calea Papelcuței, luminând poteca. Când aproape să fie prinsă, fata apucă să intre în casă. Mama, văzând-o atât de înfricoșată, își dădu seama ce se întâmplă și-i spuse: - Ia toate oalele, cratițele, străchinile, lingurile, unge-le cu usturoi și pune-le cu gura-n jos! Biata fată nu mai stătu pe gânduri, așa făcu. Afară, hărmălaia era în toi. Câinele lătra cu înverșunare, iar arătarea se învârtea prin jurul casei, încercând să intre. Văzând că nu poate, se rugă
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
lătra cu înverșunare, iar arătarea se învârtea prin jurul casei, încercând să intre. Văzând că nu poate, se rugă de tot ce i-ar fi putut da drumul: - Deschide-mi, tu, oală, ușa! - Nu pot, că m-a uns stăpâna cu usturoi și m-a pus cu gura-n jos! răspundea oala. - Deschide-mi, lingură, ușa! - Nu, că m-a uns stăpâna mea cu usturoi și m-a pus cu gura-n jos! răspundea și lingura. Și tot așa, rând pe rând
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
fi putut da drumul: - Deschide-mi, tu, oală, ușa! - Nu pot, că m-a uns stăpâna cu usturoi și m-a pus cu gura-n jos! răspundea oala. - Deschide-mi, lingură, ușa! - Nu, că m-a uns stăpâna mea cu usturoi și m-a pus cu gura-n jos! răspundea și lingura. Și tot așa, rând pe rând, a întrebat toate lucrurile, dar nimeni nu i-a deschis. Pe acoperiș, un ciob rămas de la o strachină spartă îi spuse: - Stai așa
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
în lățime vreo doi metri. De-o parte și de alta a scobiturii, se aflau rafturi cioplite rudimentar și bătute în cuie unde, pe lângă alimentele frumos rânduite și acoperite cu capace confecționate din lemn, se aflau și funii de ceapă, usturoi, prune uscate și patru butoiașe, unele cu palincă, confecționate din lemn de salcâm, ce ofereau arome băuturii spirtoase, dar și o culoare arămie, ca a coniacului, iar altele cu vin, confecționate din lemn de stejar, pentru vinul roșu și din
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
aluneca zăpada sau apa ploilor care erau abundente, până toamna târziu. Podurile caselor erau frumos amenajate, cu rafturi cioplite de mâna bărbatului, pentru proviziile de iarnă și bârne groase unde se băteau cuie și se agățau funiile de ceapă și usturoi, pieile de oi, puse la uscat. Aici, se depozitau și preparatele din carne, de la Ignat până primăvara, târziu, pentru că frigul le dădea pace abia după începutul lunii iunie. Acoperișurile erau construite cu susținători din lemn tare și acoperite cu țiglă
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
de rozătoare. Erau afumate și animalele, focul fiind considerat purificator. Se crede că atunci când se rostește rugăciunea regală, diavolul se depărtează foarte mult de gospodăria sătenilor creștini, fiind apărată mult timp de ghinion. Casa era deseori tămâiată, pragul frecat cu usturoi, iar în camera de zi ardea neîncetat candela. În toate casele din satul Goruni ardeau în tot timpul candelele. Într-o zi, un sătean mi-a spus că acolo, sus, pe o pantă a dealului, se continuă viața familiei și
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI Autor: Alin Adrian Ciolompea Publicat în: Ediția nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se prăvălește soarele pe-o rână, Și asfințește licărind arar. Închide iute poarta, gazdă bună, Și-agață usturoiul în prăgar, Că lupii-n haită urlă pe coline! Se face tot mai frig la asfințit. Speriată, luna chipul și-l ascunde Și-i vai de călătorul rătăcit! Scapăr-amnarul și fă focu-n sobă, Fumul pe coș să iasă-n rotocoale
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372946_a_374275]
-
Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului SARĂ BUNI ! (pi... moldovinești! ) - Da' și dracu șeala, nu putem și noi Și mâncăm mai ghini ? Și daci îi noapti ?! - Hai, fati, la mini, adi usturoi Și frijim cârnațu' și cu oui... coapti ! Di urziși și ghebi m-am cam săturat. (Sici au ș-aiestea vitamini mulți !) Înși io cu tini, pi îndestulat, Aș mânca... di toati, ca-n sferili culți ! Și de-om fașe-o ghini și
FĂRĂ NICI O ALUZIE.... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371047_a_372376]
-
aspectul unor imense păpădii. Gospodarii rămași acasă trebăluiau prin grădini adunând gunoaiele netrebuincioase pentru a le arde, a săpa terenul și netezind pământul reavăn. Din lighene învechite, cu emailul sărit, dar păstrate prin cotloane, umplute cu arpagic și grăunți de usturoi, pa care le înfigeau în solul straturilor bine mărunțițe. Pe la porți, în zona de siguranță a zonei, în țarcuri făcute din plasă de sârmă, gâștele erau scoase din curți cu bobocii abia ieșiți din ouă. Erau ființe blânde și ascultătoare
MAI POFTIM PE LA NOI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371094_a_372423]
-
avea o dorință de nestăpînit”; ș.a., procedee rar uzitate în literatura pentru copii, dar se folosește și de neologisme. Ea se folosește și de proverbele românești sau expresii de la țară, care dau un farmec aparte scriiturii: „De parcă, vorba ceea: nici usturoi nu mâncase, nici gura nu îi mirosea”; „cum-necum, luă drumul spre Pitești”. Din când în când, povestitoarea spune: „Am uitat să vă spun că...” Aceasta, în pofida faptului că narațiunea curge singură, fără acest surplus de amănunte. Dar micuța autoare, posedă
(CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371145_a_372474]
-
uita unde găsește cele mai frumoase ciuperci Champignon. Le prefera pe cele mai micuțe. Pentru ce dorea el să gătească avea nevoie de o jumătate de kilogram de ciuperci și o legătura de pătrunjel. Mai dorea și una de mărar. Usturoi, boia dulce și ulei de măsline avea acasă. Nu-i plăcea varianta spaniolă de sote cu oregano, chili și sherry, așa că se va limita la varianta românească, mai simplă. Mai luă și câteva fructe, mere și portocale, o lămâie să
IUBIRE INTERZISA CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344743_a_346072]
-
verbină, în așteptare și vis... în chemare și vis... numărând viețile care mă cumpără mereu! ele sunt mai încăpățânate decât mine... și-mi pescuiesc negurile, timpurile amare. mă fac să zâmbesc și-mi dăruiesc imaginea ta... prin grădina Afroditei, cu usturoiul la butonieră! 17 septembrie 2008 CINE IUBEȘTE ȘI LASĂ trebuia să cumpărăm două lebede... ca să cumpere și primarul... douăzeci! trebuia să iubim, adevărat, coloană albă, primordială, împletită cu busuioc roșu, Adam și Eva! dar soarta era blondă cu ochi albaștri
POEME DE DANIELA VOICULESCU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344865_a_346194]
-
venirea acestui anotimp încep să se trezească mai devreme și își scot vitele afară pe câmpiile proaspăt înverzite. După care pleacă la arat sau la săpat. În zilele următoare ce urmează după săpat sau arat, își seamănă în pământ ceapa, usturoiul, cartofii, porumbii, fasolea, morcovii și alte legume necesare pentru hrana din timpul anului. Tot în această perioadă îmi place să mânânc urzici, dragavei și alte verdețuri din care se fac mâncăruri delicioase. Îmi place primăvara, pentru că întodeauna se sărbătoresc sfintele
ÎMI PLACE PRIMĂVARA, PENTRU CĂ... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347846_a_349175]
-
că doar sunt destule ceasuri până se întunecă. Ce să faci și acasă! Totu-i bine, ca de obicei, femeia te așteptă, cu o mămăliguță fierbinte, cu smântânică, brânză și cu un pui fript pe frigare scăldat în mujdei de usturoi, taman pe înserat! Pentru ce să ajungi mai devreme să-i strici planul? Lasă-i această plăcere deosebită să se simtă cu adevărat o nevastă iubitoare ce își întâmpină soțul așa cum se cuvine!” „Ai dreptate gândule! Ce m-aș face
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]