5,411 matches
-
Această abrazie poate fi rezultatul uzurii firești, fiziologice sau al acțiunii unor factori patologici. Când uzura este determinată de executarea funcțiilor sistemului stomatognat în condiții fiziologice, în intervalul normalității, se consideră a fi fiziologică și este definită concret “atriție”. Când uzura este rezultatul executării unor parafuncții cum ar fi ticurile profesionale, obiceiurile vicioase voluntare sau involuntare, se consideră patologică și este definită concret ca “abrazie dentară”. 13.1. Atriția dentară este un proces adaptativ funcțional care are ca scop menținerea homeostaziei
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mandibulare. Dar și acestea sunt structurate și funcționează după tipar genetic, în funcție de condițiile impuse de ecosistem. Acești factori condiționali genetici și de mediu, prin constanța lor, individualizează stereotipul de masticație. Repetarea stereotipică a mișcărilor de masticație și deglutiție va determina uzura acestor fațete ale reliefurilor ocluzale care se opun libertății de mișcare multidirecțională a mandibulei. În acest mod; parametrii morfologici primari ai fețelor ocluzale și marginii incizale, se adaptează stereotipului funcțional individual și capătă o nouă entitate, aceea de morfologie secundară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
smalțului și calitatea implantării determinată la rândul ei de calitatea țesuturilor parodontale, numărul de rădăcini, raportul coroană/rădăcină. În concluzie, atriția dentară este un proces adaptativ și la un moment dat i se apreciază întinderea, orientarea și profunzimea “suprafețelor de uzură”. Morfologia “suprafețelor de uzură” exprimă caracteristicile efectului funcțional al mișcărilor mandibulare. Marginile incizale se transformă în suprafețe mai mult sau mai puțin înclinate oro-vestibular. Vârful și pantele aninilor se aplatizează. Relieful ocluzal se aplatizează și suprafețele ocluzale capătă diferite orientări
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
determinată la rândul ei de calitatea țesuturilor parodontale, numărul de rădăcini, raportul coroană/rădăcină. În concluzie, atriția dentară este un proces adaptativ și la un moment dat i se apreciază întinderea, orientarea și profunzimea “suprafețelor de uzură”. Morfologia “suprafețelor de uzură” exprimă caracteristicile efectului funcțional al mișcărilor mandibulare. Marginile incizale se transformă în suprafețe mai mult sau mai puțin înclinate oro-vestibular. Vârful și pantele aninilor se aplatizează. Relieful ocluzal se aplatizează și suprafețele ocluzale capătă diferite orientări. O sistematizare a efectelor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mișcărilor mandibulare. Marginile incizale se transformă în suprafețe mai mult sau mai puțin înclinate oro-vestibular. Vârful și pantele aninilor se aplatizează. Relieful ocluzal se aplatizează și suprafețele ocluzale capătă diferite orientări. O sistematizare a efectelor pe care le poate avea uzura tuturor fețelor ocluzale se regăsește în clasificarea lui BARADUN: Grupa I - atriția fețelor ocluzale cu orientare de jos în sus spre palat în ocluziile adânci; Grupa II - atriția selectivă a molarilor inferiori: - Molarul 1 are suprafața ocluzală orientată spre V
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
molar mandibular are formă helicoidală, fiind denumită “helicoidul lui Ackermann”. Grupa III - aplatizarea curbei transversale cu menținerea curbei sagitale; apare în ocluziile cap la cap; Grupa IV - atriția orientează fața ocluzală maxilară de sus în jos, spre lingual. 13.2. Uzura dentară de cauză patologică, denumită “abrazie dentară” apare datorită: - exercitării parafuncțiilor: ticuri profesionale (tapițer, croitor, instrumente de suflat); - obiceiuri vicioase - consumatori de semințe, geofagi (consumatori de pământ), consumatori de betel etc. Constant, bruxismul este cauză de uzură dentară. Abrazia patologică
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
lingual. 13.2. Uzura dentară de cauză patologică, denumită “abrazie dentară” apare datorită: - exercitării parafuncțiilor: ticuri profesionale (tapițer, croitor, instrumente de suflat); - obiceiuri vicioase - consumatori de semințe, geofagi (consumatori de pământ), consumatori de betel etc. Constant, bruxismul este cauză de uzură dentară. Abrazia patologică se poate localiza: - la nivelul unui dinte și se datorează efortului de a se înlătura un contact prematur; - la nivelul unui grup de dinți - grup solicitat de tic sau de obiceiul vicios respectiv; - generalizat, la nivelul întregii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
unui dinte și se datorează efortului de a se înlătura un contact prematur; - la nivelul unui grup de dinți - grup solicitat de tic sau de obiceiul vicios respectiv; - generalizat, la nivelul întregii arcade dentare. Atât atriția cât și abrazia produc uzura țesuturilor dentare în profunzime, evidențiată la nivelul suprafeței ocluzale prin indicii: - grad I - uzură la nivelul smalțului: - grad II - uzura smalțului și apariția unor insule de dentină unite prin punți de smalț; - grad III - tendința de unire a insulelor de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
nivelul unui grup de dinți - grup solicitat de tic sau de obiceiul vicios respectiv; - generalizat, la nivelul întregii arcade dentare. Atât atriția cât și abrazia produc uzura țesuturilor dentare în profunzime, evidențiată la nivelul suprafeței ocluzale prin indicii: - grad I - uzură la nivelul smalțului: - grad II - uzura smalțului și apariția unor insule de dentină unite prin punți de smalț; - grad III - tendința de unire a insulelor de dentină; - grad IV - dentină este descoperită în totalitate, delimitată de un inel de smalț
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
solicitat de tic sau de obiceiul vicios respectiv; - generalizat, la nivelul întregii arcade dentare. Atât atriția cât și abrazia produc uzura țesuturilor dentare în profunzime, evidențiată la nivelul suprafeței ocluzale prin indicii: - grad I - uzură la nivelul smalțului: - grad II - uzura smalțului și apariția unor insule de dentină unite prin punți de smalț; - grad III - tendința de unire a insulelor de dentină; - grad IV - dentină este descoperită în totalitate, delimitată de un inel de smalț; - grad V - uzură excesivă cu deschiderea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
smalțului: - grad II - uzura smalțului și apariția unor insule de dentină unite prin punți de smalț; - grad III - tendința de unire a insulelor de dentină; - grad IV - dentină este descoperită în totalitate, delimitată de un inel de smalț; - grad V - uzură excesivă cu deschiderea camerei pulpare. Așa cum am prezentat, această uzură poate avea aspecte variate greu de încadrat în una din sistematizări. Diferențierea între atriție și abrazie se realizează clinic. Examenul clinic este cel care poate evidenția cauza fiziologică sau patologică
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dentină unite prin punți de smalț; - grad III - tendința de unire a insulelor de dentină; - grad IV - dentină este descoperită în totalitate, delimitată de un inel de smalț; - grad V - uzură excesivă cu deschiderea camerei pulpare. Așa cum am prezentat, această uzură poate avea aspecte variate greu de încadrat în una din sistematizări. Diferențierea între atriție și abrazie se realizează clinic. Examenul clinic este cel care poate evidenția cauza fiziologică sau patologică a uzurii dentare. în cazul abraziei patologice există întotdeauna un
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu deschiderea camerei pulpare. Așa cum am prezentat, această uzură poate avea aspecte variate greu de încadrat în una din sistematizări. Diferențierea între atriție și abrazie se realizează clinic. Examenul clinic este cel care poate evidenția cauza fiziologică sau patologică a uzurii dentare. în cazul abraziei patologice există întotdeauna un factor cauzal care trebuie depistat și tratamentul va fi subordonat raționamentului “de la cauză la efect”. Uzura ariilor de contact de la nivelul suprafețelor proximale este favorizată de mobilitatea fiziologică a dinților. În consecință
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
abrazie se realizează clinic. Examenul clinic este cel care poate evidenția cauza fiziologică sau patologică a uzurii dentare. în cazul abraziei patologice există întotdeauna un factor cauzal care trebuie depistat și tratamentul va fi subordonat raționamentului “de la cauză la efect”. Uzura ariilor de contact de la nivelul suprafețelor proximale este favorizată de mobilitatea fiziologică a dinților. În consecință, suprafața ariilor de contact crește. Simultan se produce mezializarea tuturor dinților. Această mezializare se produce în ansamblul unităților odonto-parodontale și are ca efect secundar
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ea norme reînnoite pentru viața morală. Poate că rezultatul final va repeta în substanță concluziile clasice ale gândirii umane, dar este esențial, în vederea reînnoirii vieții spirituale, parcurgerea acestui itinerariu, prin urmarea condițiilor caracteristice începutului și a metodologiilor neatinse încă de uzura timpului. Descoperirea socialității Sfera socialului, conținutul și modalitatea raportului intersubiectiv, constituie un alt nivel pe care se pune accentul astăzi: un interes care de multe ori dobândește exprimări pătimașe. Câteva din aspectele descoperirii corporalității se unesc cu această participare intensivă
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
d-ăla, cum zisăși), lipind ambalajul unei gume de mestecat turcești Turbo (se pare că a Început să se dezghețe comerțul și ne-am umplut de tot felul de șmecherii colorate) pe cadranul coclit, deșurubînd cu grijă capacul subțiat de uzură, apoi scoțînd limbile fine, Încrețite de efortul Îndelungat de a arăta ora. Ai să vezi cum fumai Într-o seară În atelierul subteran al lui Hefaistos (Rădoi, pe numele lui, un răcan brunet și simpatic din Constanța, care a primit
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ritualuri, prin care omul încearcă să înduplece) și a observat că mișcarea ordonată rămâne un control al minții (uneori precum șahul, fără aparentă performanță motorie), un control al comportamentului spectatorilor (atitudini următoare reclamelor, jocului și atitudinii organizatorilor). În momentul jocului, uzura timpului și a spațiului cosmic, reîntors o perioadă la haosul primordial, este utilizată pentru a se recupera elementul originar de nemișcare al zeilor, în joc se reia jocul alimentar, sexual, restabilind prin formă frumoasă ordinea, uneori aceasta se realizează prin
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
personală mai ridicată (așa cum o descrie Antonovsky) cu atât prezentau un nivel mai scăzut de STS și un nivel mai ridicat de satisfacție în muncă. S-a obținut, de asemenea, o relație semnificativă moderată și inversă între suportul social și uzura empatică. Rezultatele contrazic pe cele obținute de Hyman (2004) și sunt în acord cu datele obținute de Bartone et al. (1989) și Hodgkinson și Shepherd (1994). În studiul de față suportul social perceput se afla într-o relație pozitivă cu
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
și legătura acestei practici cu nivelul de epuizarea compasiunii, burnout și distres al specialiștilor. Rezultatele arată că cei mai afectați erau terapeuții care susțineau retrăirea traumei ca practică terapeutică fără a o folosi. Aceștia manifestau cel mai înalt nivel de uzură emaptică, burnout și distres emoțional comparativ cu specialiștii care foloseau această metoda și cu cei care nu o foloseau fără a o susține. Autorii comentează că nu doar expunerea la materialul traumatic determina apariția simptomelor STS, cât mai ales atitudinea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
simptomatologiei. Stresul traumatic secundar se centrează asupra simptomatologiei stresului posttraumatic în timp ce traumatismul vicariant apare ca proces de schimbare auto percepută. Ambele constructe presupun modificări cognitive și schimbări ale credințelor de bază ale celor afectați, dar Figley (1995) consideră că în uzura empatică, diagnostică este instalarea rapidă a simptomelor stresului posttraumatic. McCann și Pearlman (1990) susțin prezența simptomelor stresului posttraumatic, dar pun accentul pe conținutul lor mai mult decât pe intensitatea manifestării situând tulburarea în contextul modificărilor profunde produse în cadrul sistemului de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
speranță. Figley menționează, de asemenea, tratamentele folosite în intervențiile destinate sindromului de stres posttraumatic. El nu face o referire directă cu privire la traumatizarea vicariantă sau alte tulburări învecinate pentru a preciza în ce măsură strategiile terapeutice propuse în acele contexte sunt eficiente în uzura empatică. Citează adesea intervenții specifice altor tipuri de stres, dar rămâne vag în stabilirea unei identificări terapeutice. Sugestiile sale directe se referă la simptomatologia intruzivă și evitantă specifică stresului posttraumatic, dar menționează și multiple măsuri de prevenire și ameliorare folosite
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
presiunea exercitată asupra acelor care îngrijesc persoanele aflate la nevoie. Împarte stresul secundar în trei componente: stres secundar cronic, stres secundar acut și aspecte unice patologice legate de specificul serviciilor medicale. Stresul secundar cronic ar fi sinonim cu burnout-ul și uzura empatică. Stresul secundar acut se referă la tulburarea de stres posttraumatic vicariant. Astfel de ambiguități conceptuale nu se găsesc doar în această lucrare. Figley (2002) prezintă stresul traumatic secundar și burnout-ul ca fiind componente ale epuizării compasiunii. Același autor definea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
stres posttraumatic vicariant. Astfel de ambiguități conceptuale nu se găsesc doar în această lucrare. Figley (2002) prezintă stresul traumatic secundar și burnout-ul ca fiind componente ale epuizării compasiunii. Același autor definea în 1995 stresul traumatic secundar ca fiind sinonim cu uzura empatică. Nu este clar în ce fel aceasta din urmă a devenit un construct mai larg, capabil să conțină stresul traumatic secundar alături de burnout. Gentry et al. (2002) propun o abordare similară definind uzura empatică prin simptomele specifice sindromului de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
traumatic secundar ca fiind sinonim cu uzura empatică. Nu este clar în ce fel aceasta din urmă a devenit un construct mai larg, capabil să conțină stresul traumatic secundar alături de burnout. Gentry et al. (2002) propun o abordare similară definind uzura empatică prin simptomele specifice sindromului de stres posttraumatic (STS) și cele ale sindromului de burnout. În ciuda acestor controverse, majoritatea cercetătorilor acceptă cele două concepte ca fiind distincte. În ciuda faptului că au elemente comune și că prezența unuia dintre ele poate
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
le-au putut suferi în propriul trecut. Mediul de lucru presupunea multiple aspecte pozitive ca aprecierea clienților, posibilitatea de a schimba societatea, susținerea din partea colegilor și confirmarea faptului că justiția funcționează prin condamnarea agresorilor clienților. Adesea stresul traumatic secundar și uzura empatică sunt numite prețul grijii, prin opoziție statisfacția empatică devine recompensa grijii. Ea reflectă efectele pozitive pe care ajutorul dat celorlalți îl poate avea asupra specialiștilor și plăcerea pe care aceștia o pot resimți atunci când interacționează și ajută alte persoane
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]