2,509 matches
-
intermitente. La intrarea în comună, în punctul „Podul cu trei cărbuni” primește pe stânga pârâul Valea Ogrăzii, apoi aproape de centrul comunei Vâlceaua Sărată (cu apă bogată în cloruri de sodiu) și pârâul Valea Nucului, care înaintea confluenței cu Provița primește Vâlceaua Aninului. În depresiunea Drăgăneasa primește pe stânga un mic pârâu care se numește Vâlceaua Pietrei. Acesta izvorăște din gresiile de Kliwa de la Piatra Neagului și este singurul pârâu din regiune care nu seacă niciodată, în ultimii doi ani fiind un
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pârâul Valea Ogrăzii, apoi aproape de centrul comunei Vâlceaua Sărată (cu apă bogată în cloruri de sodiu) și pârâul Valea Nucului, care înaintea confluenței cu Provița primește Vâlceaua Aninului. În depresiunea Drăgăneasa primește pe stânga un mic pârâu care se numește Vâlceaua Pietrei. Acesta izvorăște din gresiile de Kliwa de la Piatra Neagului și este singurul pârâu din regiune care nu seacă niciodată, în ultimii doi ani fiind un adevărat rezervor de apă potabilă pentru majoritatea locuitorilor din satele Provița de Jos și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
sentință judecătorească în 1852, prin care se stabileau hotarele moșiei Provița astfel: - spre sud - moșia Drăgăneasa, propietatea răposatei monahii Ansieta Negreasca și cu moșia Piatra, aflată în proprietatea clucerului Costache Ștefănescu. Locul de întâlnire dintre aceste moșii era la confluența vâlcelei Piatra cu pârâul Provița (punct numit astăzi „Piatra Neagului”). - spre est - moșia Poiana și moșia Breaza, aceasta din urmă se află în proprietatea logofătului Scarlat Ghica, aparținând casei Zoe Brâncoveanu. Punctul „La Mesteceni” forma hotarul dintre cele trei moșii: Provița
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
când se află în mințile lor - cu sufletul poeților lirici, după propria lor mărturie, se petrece același lucru. Într-adevăr, nu ne spun oare poeții că își sorb cântările din undă izvoarelor de miere care curg în anume grădini și vâlcele ale Muzelor și ni le aduc nouă, întocmai că albinele, plutind și ei la fel în zbor? Poetul e o făptura ușoară, înaripata și sacra, în stare să creeze ceva doar după ce-l pătrunde harul divin și își iese din
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
1873-1914) Constantin C. Angelescu mai reținea în articolul său numele a doi doctori în medicină (în fapt noi am găsit trei în listele lui Léon Vanderkindere 60) și unul în științe fizico-matematice (căruia i se adaugă și Ioan Bozoceanu din Vâlcele - Transilvania, localitate aflată la acea dată în Austro-Ungaria, ce dobândea titlul în 1873)61: Anul dobândirii titlului de doctor (medicină) Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Total 1873 Lupu, Ioan (Iași). 1 1878 Asachi (Asaki), George (Gheorghe) (Iași) 1 1880 Segărcianu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și litere), Puțeni (drept), Râmnicu Sărat (medicină), Roșcani (drept), Roșiori de Vede (științe), Scradă (drept), Târgu Frumos (medicină); și, în plus, cei șase români din teritoriile ocupate, si anume: Basarabia (drept, medicina), Transilvania (Brașov / științe politice și administrative; Prejmer / științe; Vâlcele / științe), Ungaria (Riscă / științe politice și administrative). În fine, mai spunem că am incercat sa reconstituim, pe cât ne-a stat în putere, carierele unora dintre cei pe care Constantin C. Anglelescu și apoi noi i-am inventariat că titulari ai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
face un tratament În stațiunile Sângeorz, Slănic-Moldova, Bodoc, Biborțeni și Tinca iar bolnavii cu hipoaciditate pot apela la tratamente În stațiunile Olănești, Călimănești, Căciulata, Borsec, Covasna, Zizin, Sângeorz, Hebe și Slănic-Moldova. Bune efecte au și apele din localitățile balneoclimaterice Malnaș, Vâlcele, Lipova, Sugaș, Șaru-Dornei, Strunga, Drânceni. Bolnavii de gastrită hiperacidă vor căuta izvoarele alcalinoteroase iar bolnavii de gastrită hipoacidă vor căuta apele minerale carbogazoase și clorosodice. Apele minerale Îmbuteliate pot fi folosite la domiciliu, cu condiția să nu treacă 5 luni
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Până la Începerea operației se aplică o pungă cu gheață pe abdomen și se administrează antibiotice. Tratamentul balneoclimateric Se recomandă să se facă numai În perioada de acalmie, fără dureri, folosind ape predominant alcaline din stațiunile Sângeorz-Băi, Hebe, SlănicMoldova, Tinca, Malnaș, Vâlcele care scad aciditatea și secrețiile gastrice. Capitolul 15 BACTERIA HELICOBACTER PYLORI În fiecare toamnă, ca și În primăvară, unele persoane suferă de apariția periodică a acelor dureri ulceroase care le terorizează viața, atât ziua cât și noaptea, atât imediat după
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
chimice, inclusiv de antibiotice (tetraciclină, streptomicină, cloromicină, cloramfenicol, sulfamide etc) care distrug flora microbiană naturală din stomac și intestine. Tratamentul balneoclimateric În enterocolitele prelungite sunt recomandate apele minerale nealcaline din stațiunile Borsec, Bodoc, Sângeorz, Vatra Dornei, Lipova, Buziaș, Covasna, Tinca, Vâlcele. Aceste ape se vor consuma și la domiciliu, luate În 3 reprize pe zi prin Înghițituri rare, cu condiția ca vechimea apelor să nu depășească 3 luni de la data Înbutelierii. Capitolul 26 RECTOCOLITELE ULCEROHEMORAGICE Este o boală inflamatorie, cu caracter
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
consumate pe perioade lungi de timp, pot avea efecte iritante asupra mucoasei intestinale, agravând colitele dureroase. Tratamentele balneoclimaterice Sunt indicate apele clorosodice, cloro-sulfuroase și magneziene din stațiunile Olănești, Călimănești, Căciulata, Slănic-Moldova, Tușnad, Bazna, Borsec, Malnaș, Sângeorz-Băi, Sovata, Herculane, Bălțătești, Someșeni, Vâlcele (Covasna) și apele termale din stațiunile 1 Mai și Felix. Capitolul 31 D I A R E E A Diareea este o stare patologică ce se caracterizează printr-o tulburare de tranzit intestinal, cu evacuarea frecventă a unor scaune lichide
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
răsărit ne salutau vârfurile acoperite cu zăpadă ale Bucegilor (2508 m). De o parte și de alta a șoselei se vedeau, în unele locuri, stânci înalte de peste 100 m, înălțându-se aproape vertical, iar la picioarele noastre se aflau numeroase vâlcele sau văi pitorești". DRUMUL CARULUI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ Până la încheierea primului război mondial, depresiunea Branului a aparținut, din punct de vedere administrativ, provinciei transilvane și avea un loc important în raporturile Țării Românești, apoi ale României cu Ungaria, apoi cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
nostru iar după debarcarea din vagoane am fost repartizați în comuna Ocnele Mari, unde am stat un an și jumătate, toți într-o cameră. Cu ajutorul autorităților locale, fiindcă numai mama era susținătoare a familiei, a primit un serviciu la Râmnicu Vâlcea și un timp a făcut naveta. Așa cum îmi amintesc, în toamna anului 1945, a început repatrierea basarabenilor. Sunt sigură că “ invitația” respectivă s-a făcut prin abuz și, astfel, când într-o zi m am întors acasă, fiind plecată din
DESPRE REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Şveţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1703]
-
a ținut 15 zile. Într-o zi, un prieten de la R. Vâlcea, Costică Vlădescu, cumnatul lui Gri gore Golescu, veni proaspăt din provincie. Bineînțeles, ne-a poftit pe Go lescu, pe Iancovescu și pe Iancu Zografos, un alt camarad din Vâlcea, la o înghețată la cofetăria Rădulescu, sub otel High Life, otel Mano pe atunci. Eram nemâncat de 9 zile și grozav aș fi luat, în schimb, o cafea cu lapte. Însă, deși prieten intim cu Vlădescu, mi-a fost rușine
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
bătuse cu Petru cel Mare și poate că în alte timpuri ar fi dorit să vadă și Poltava, cu toate că de tristă memorie pentru un prinț suedez. După cîteva alte vizite prin Transilvania, la Sarmizegetusa, ne-am oprit la Măldărești, în Vîlcea, unde prințul își exprimase dorința să viziteze pe doamna Nadia Duca, văduva fostului prim-ministru, asasinat. Modesta culă de la Măldărești l-a decepționat pe prinț, căci se aștepta la ceva mai impozant. Doamna Duca ne-a reținut la un prînz
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
pietre, apă, animale și plante în formele lor naturale. O grădină japoneză cuprinde elemente ale naturii, ce bucură ochiul și fericesc sufletul. Aici, rafinamentul se împletește cu elementele naturale: o pădurice traversată de un pârâu, o colină urmată de o vâlcea, o insuliță în mijlocul unui lac artificial, un pod arcuit peste un un pârâu etc. 9 În Kyoto există și un pod faimos și foarte căutat de turiști, „Togetsu-kyo” sau „podul de dincolo”. Dragi cititori, sper că sunteți pe urmele noastre
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
cearta asta și un dram de noroc pentru mine. Sfântă Fecioară, apără-mă și pe mine cum ai apărat atâția năpăstuiți.“ Geana sângerie a zorilor se lățea din ce În ce mai mult. Pe fondul ei strălucitor, Începea să se contureze tocmai dincolo de o vâlcea silueta impunătoare a mânăstirii. Dintr-odată, Ambrosius fu În mijlocul lor. Nimeni nu-l auzise. Era Îndemânatic și agil, ticălosul. — Vine un călăreț. Singur, șopti el. și pun rămășag pe mântuirea sufletului meu că e omul nostru. Se ține bine În
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
o să fie bine! spuse el. Ceata porni În galop. Trecură În goană prin poienile de pe malul pârâului Neumagen. Când turlele mânăstirii Sfântul Trudpert Începură să se vadă În zare, monahul Își struni calul și o coti spre stânga, Într-o vâlcea lăturalnică, Îngustă și Întunecoasă. Tufișurile erau din ce În ce mai Încâlcite. Pământul fiind foarte vălurit, oamenii nu puteau intra cu coasa În acele colțișoare, astfel că vreme de zeci de ani se strânseseră frunzișuri moarte printre care de abia se putea Înainta. Câțiva
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de ele știute și aduse la dimensiunea unui cap de păpușă. Ochii mici, acoperiți de niște pleoape roșii, pluteau sperioși în apa sacului conjunctival. Cavitatea bucală, văduvită și de ultimul element de constituție solidă, forma la nivelul buzelor o ușoară vâlcea, din care ieșeau mici șuierături și păcănituri, asemănătoare vulcanilor noroioși de la noi. Acesta era tatăl tatălui meu. Avea 92 de ani. Avea nouăzeci și doi de ani și-i era foame. O foame cumplită, care-i răscolea fără milă măruntaiele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
regulă, punctul ideal de săpare a fântânilor: fie că era ceva mai înaltă, fie că stratul freatic nu trecea exact pe acolo. Astfel că oamenii au căutat terenurile cele mai joase, unde pânza freatică era mai la suprafață văi și vâlcele -, iar mulți și le-au făcut în propriile lor curți. Odată acțiunea declanșată, s-au grupat pe simpatii ori pe vecinătăți și acum lucrau cu nădejde la definitivarea și consolidarea lor. Nu aveam tuburi, așa că cele mai multe fântâni au fost săpate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
această apă împrumutând ceva din culoarea lintei, adăpându-se alături de măgărușul său și de beduinii din escortă? Îmi vin în minte și alte imagini, nu mai puțin bucolice: Sena impresioniștilor, canotierii (dar nu și cârciumioara: să nu glumim indecent); mica vâlcea a lui Rimbaud, mustind de raze, dar fără adormitul cu două găuri "roșcate și hidoase"; malurile Marnei pe vremea Frontului Popular, picnicurile și undița de pescuit, dar într-o tonalitate mai gravă: un maiestuos cu tentă modestie. Pe scurt, tot
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
o grădină, în care a intrat El și ucenicii Săi. (Ioan, 18, 1) Muntele ultimelor zile ale lui Isus e o lecție a lucrurilor: piatra contra frunzei. Avem, desigur, Cântarea cântărilor "Eu sunt narcisul din câmpie, sunt crinul de prin vâlcele". Putem evoca, bineînțeles, plantările rituale de copaci, acțiuni de protejare a pădurilor, serele cu orhidee. Dar că iudaismul și islamul sunt intim legate prin niște relații comune cu regnul mineral, în vreme ce creștinul se însoțește mai degrabă cu vegetalul de la lemnul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
1488. Ștefan cel Mare dăruia pârcălabului Duma “un sat dintre satele noastre, anume unde a fost Fete, pe Bogdana și o siliște în același hotar, pe Trotuș, anume unde a fost Oană din Moișa, care sate ne-au rămas de la Vâlcea și de la cneaghina lui Olga, din privilegiul bunicului nostru, Alexandru cel Bun.” Dintr-un privilegiu dat la 6 aprilie 1488 aflăm că de la Vâlcea și de la Olga, soția sa, a mai rămas și seliștea Gromobitna, la Nistru, pe care Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
hotar, pe Trotuș, anume unde a fost Oană din Moișa, care sate ne-au rămas de la Vâlcea și de la cneaghina lui Olga, din privilegiul bunicului nostru, Alexandru cel Bun.” Dintr-un privilegiu dat la 6 aprilie 1488 aflăm că de la Vâlcea și de la Olga, soția sa, a mai rămas și seliștea Gromobitna, la Nistru, pe care Ștefan o dă în schimbul satului Grecii, pe care îl dă mânăstirii Putna. Domeniul domnesc: braniștile. Ele reprezentau pământurile asupra cărora nu se exercita o stăpânire
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
danii: la 5 aprilie 1474, dă satul Anteleștii lui Ion Bulboșii și fratelui său Mihul. La 5 aprilie 1488, domnul dăruia lui Duma pârcălab, fiul lui Vlaicu, unchiul lui Ștefan, un sat și o seliște, care “ne-au rămas de la Vâlcea și de la cneaghina lui Olga”. Este, probabil, vorba despre un caz în care un boier nu are moștenitori și averea lui revine domnului. În răstimpul de care ne ocupăm are loc reînoirea a două privilegii: la 10 august 1472, domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Jivcovul de Sus. Ștefan mai dăruia și “satul nostru propriu, anume Cozminul”. La 6 aprilie 1488, fiica lui Toader Prodan și nepoata ei au dat domnului satul Greci, iar domnul le-a dat în schimb seliștea Grombotina, rămasă de la Vâlcea și de la cneaghina lui, Olga. Domnul dăruie satul Greci mânăstirii Putna. La 14 octombrie 1489, Ștefan cel Mare cumpără satele Pogănești și Cătinești, pe care le dă în schimbul satului Toporăuți, pentru care mai dă 100 de zloți tătărești. Domnul dă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]