2,023 matches
-
autorul tabletelor „Cafeaua de dim inea țăʺ n-a simțit niciodată lipsa versurilor. Chiar a celor à la maniere de G. Topârceanu (Vers de primăvară): Din spre zarea deșirată aʹnceput, de aseară, peste mahala să bată vânt de primăvară. Cerul vânăt își gonește peste dealuri norii; și-o băbuță se jelește cʹa văzut cocorii, Însă alta oʹnvenină căci susține tare: - „Ce-ai văzut mata, vecină, era stol de cioare! Despre vreme, ce o să fie să citești matale și să vezi, mă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
foc stejarul nu face nici trei parale. Dar încă erau destui copaci, umbră cât încape iar hribii apăreau în cale la tot pasul. Spre surprinderea mea am găsit foarte mulți hribi buni, adică nu din cei țigănești care se fac vineți dacă atingi partea de sub pălărie. Vă spun sincer că nu am simțit niciun moment sentimentul acela plenar de proprietar a acestei parcele de pădure, ci parcă eram tot un mic intrus într-o mănăstire arhaică, cineva care niciodată nu ar
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pe mama pe o altă targă și au dus-o la triaj. Nu era nici un cadru medical și vedeam cum mama se pierde iar eu mă simțeam neputincioasă, nu puteam să o ajut cu nimic. Ea nu spunea nimic, era vânătă și din tot corpul ieșeau broboane de transpirație. Soții Eugenia și Costache Buraga Educația patriotică nu este o noțiune abstractă, ci însemnă dragoste față de satul, locul, comuna, casa unde omul s-a născut, față de tot ceea ce îl înconjoară. Pentru ca trecutul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
două poeme cu titlu identic: Din reveriile domnului R. În realitate, "singuraticul" domn R. (supranumit Neboulon) din al doilea text e un purtător de cuvânt al poetului, un alter ego în dialog cu Marea. O mare agitată sub un "soare vânăt" simbolizează zbaterile privitorului anxios, perpetua dilemă a celui întrebându-se "cine ești tu?". Propoziție multiplicată fantastic de "miliarde de voci". Neantului i se suprapune colosalul, incomensurabilul. Paralelismele Om-Natură, predicțiile (ca în Dilema), conexiunile răsturnătoare, șăgălnicia mimată iată motive de coloratură
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
din bolgiile Infernului dantesc evoluează între o melancolie reținută și tensiune. Într-o îmbulzeală nebună foiesc regine, tirani, califi și călugări; se zbuciumă scorpii, vrăjitoare și "copile de centauri, centenare", "savanți cu fețe livide", "o văduvă de plutonier major", "miniștri vineți". Întocmai ca la Dante: Cresc împliniți acei care-au negat, / Poznași eretici, monștri de otravă, / Bufoni cu ochi de împărați pe tavă, / Prelați atei din zâmbet de mătase, / Lunatici cavaleri cu zale roase, / Antihriști triști în robe violete". Descrierea se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
albine. Deschide brațele că vrea să se-anine! // La subsuori: Ceară și flori. Aprinde-o când îți vine să mori" (Zburător). Un Vis oarecare lasă câmp liber sentimentelor diurne refulate: Era amețitor de bine: O frumusețe de bărbat Cu ochii vineți, pieptul lat, Intrase noaptea-n vis la mine. Ce-a zis încet, nu se cuvine Să spun în gura mare,-acum. L-am înfruntat: Să-ți vezi de drum, Doar nu te așteptam pe tine! De ce te-mpotriveși, Mândrie, Cu ochii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
30, așa stabilise babacu’. Brusc, mi-am mai revenit puțin din beție, m-am aruncat într-un xi și când am ajuns acasă taică meu mă aștepta cu cureaua pregătită. ără să accepte explicații sau scuze, mi-a făcut curu vânăt, încât nici cum nu pot sta pe ambele buci. Așteptam ca mama să-mi sară în jutor, dar n-a făcut-o. Am reprodus, cu mici aproximații, modul direct, necenzurat, de xprimare a băiatului pentru a ilustra unele dintre cele
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
copilăros, El sună-n codru verde, în lumea lui întreagă, Albele ei picioare îndoaie flori pe jos. Ea cîntă și pocnește în crengi c-o varga lungă O ploaie de flori albe se scutură pe ea, Un flutur roș și vînăt se nalță, ea-l alungă, De pasu-i crengi se-ndoaie și glasu-i răsuna... Apoi și-aduce aminte era o zi frumoasă El s-a trezit în luncă, sub ochii ei de foc Ea păru-și dă-ntr-o parte din fața
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
într-o încercare de poezie, scrisă în grabă: Mort e al meu frate Nimeni ochii n-a închis În străinătate. Poate-s deschiși și-n groapă. Dar ades într-al meu vis Ochii mari albaștri Luminează un surîs, Din doi vineți aștri." Peste trei săptămîni, a murit și fata de la Ipotești și abia acum aflăm, cu certitudine, că ea se numea Casandra, fiica lui Gheorghe Alupului, cultivatoare de pămînt, din Ipotești. Cu vîrsta, intrase în al 19-lea an. La 20
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Unde ni-i crăiasa oare? Părul moale despletindu-și Fața-n apa mea privindu-și Să m-atingă visătoare Cu piciorul? Am răspuns: "Pădure dragă, Ea nu vine, nu mai vine!... (s. n.) Singuri voi stejari rămîneți De visați la ochii vineți, Ce luciră pentru mine Vara-ntreagă". Ce frumos era în crînguri, Cînd cu ea m-am prins tovarăș! O poveste încîntată, Care azi e-ntunecată... De unde ești, revino iarăși, Să fim singuri..." Cu același timbru elegiac, poetul continua tot atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
soți au fost urmăriți neîncetat până În vara anului 1980, când minerul a dispărut Înainte de plecarea În concediu planificată Împreună cu soția lui. Anica Blaj l-a căutat două zile. În cele din urmă, l-a găsit la morgă la Vulcan: „Era vânăt la față, iar la ceafă avea sânge”. Cei de la Miliție au declarat că Îl găsiseră mort Într-un șanț, după ce băuse. Finalul poveștii lui Dumitru Blaj conține o Întreagă filosofie a Însingurării: „Când a murit el”, spune soția acestuia, „șeful
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cultură: rom. la o aruncătură de băț, engl. at a stone’s throw; rom. a fi în pielea altuia, engl. to be in one’s shoes. Cuvinte corespondente pot desemna realități diferite: rom. purpuriu („roșu, de culoarea purpurei”), engl. purple („vânăt, vinețiu”); rom. (om) inteligent poate însemna într-o cultură „(om) care gândește repede și are abilitatea de a se exprima bine” sau „(om) care vorbește numai după ce a cumpănit cu grijă răspunsul și este sigur de competența sa în domeniu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
poftă; povară; prăpădit; prieten; problemă; probleme; prostie; putere; răni; reacție; săltare; sănătos n-o fi; sărăcie; sensibilitate; sîngerînd; stare; stricăciune; a suferi; în suferință; suflet; sufletist; temperatură; terminat; tînăr; triat; tuse; ușurință; vacă; vechi; venit; viață; vindecabil; vindecat; virus; vizită; vînăt; fără vlagă; vulnerabil; 10 minute (1); 795/199/75/124/3 botez: copil (187); apă (46); biserică (41); naștere (20); petrecere (20); creștinare (19); creștin (18); încreștinare (18); binecuvîntare (16); credință (14); nou-născut (14); religie (14); sfînt (14); nuntă (13
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neted; parte a corpului; parte a gurii; pas; petală; plăcere; plin; ploi; portocală; prostie; pup; pupici; putere; roșcată; roșii; sărutată; scaun; scurtă; seducție; sensibilitate; simbioză; sînge; soț; sport; strugurel; suav; subțire; supărare; sus; tentație; tremura; tricou; umede; unde; unealtă; vas; vînătă; vopsit; vorbă; vorbe; vorbit; zemoasă (1); 770/158/59/99/0 cal: animal (133); căruță (49); putere (36); iapă (30); șa (23); armăsar (21); alb (20); frumos (18); puternic (18); frumusețe (15); coamă (13); mare (13); călărie (12); mînz (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nesfîrșit; nesiguranță; ninge; ninsoare; noiembrie; nu; păr; plăcere; ploaie; plouă; Poiana Mărului; polar; pulover; Rusia; sală; sentiment; senzație; senzație de dispreț; ski; somn; stare; sting; supărare; tare; temperatură; tinerețe; toamnă; tremura; tremură; uitare; umed; ură; uscat; vara; viață; vijelie; viscol; vînăt; vreme; zăpada (1); 784/ 144/44/100/0 frumoasă: fată (85); urîtă (42); drăguță (37); femeie (36); mama (25); eu (17); minunată (17); plăcută (15); atrăgătoare (13); gingașă (13); superbă (12); ea (10); prințesă (10); deșteaptă (9); elegantă (9); fata
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); distruge(2); dureros(2); fată(2); impact(2); învineți (2); leza(2); mînă (2); nesimțire(2); obraz(2); par(2); pălit(2); plesni(2); pumni(2); cu putere(2); slab(2); suferință (2); topor(2); trage(2); vătăma(2); vînăt(2); acțiune; agresat; animal; apa; arde; arunca; aruncă; ataca; a ataca; au!; bădăran; bătăi; bine; blama; bolovan; brusca; a brusca; catarg; căzut; cu ciocanul; a ciocni; colegul; consecințe; copii; covoare; creangă; crimă; cuțit; a da un pumn; dată; dă; dădea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mică; ofrandă; oiță; oricînd; osîndă; pajiște; parte; pască; păstor; pășuni; nu-mi place; plăcere; post; prost; pur; revelion; sacru; sărbători pascale; Sfintele Paști; sfînt; simplitate; suflet; șașlîc; tandrețe; tăia; tinerețe; tînăr; turc; umil; urs; vacă; vale; vegetarian; viață; vie; vin; vînăt; voie; zburdalnic (1); 779/155/61/94/0 miere: dulce(413); albine(121); albină(116); dulceață(21); urs(14); albini(9); ceai(5); lapte(5); zahăr(5); borcan(4); sănătate(4); albina (3); aliment(3); bucurie(3); bună(3); gustoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
văzului; ou; parte a corpului; parte; pentru ochi; percepție; pereche; plin; priveliște; prost; reper; se uită; semne; senin; senini; sensibilitate; siguranță; simț; soare; splendoare; sprînceană; sprîncene; stele; sticlă; știința; strălucitor; suferință; superbi; supraveghere; tablă; trist; umanitate; univers; ureche; văr; vigilență; vînăt; violet; vis; viu; vizibil; vizual; vorbe (1); 822/197/74/121/2 odihni: somn (168); pat (52); dormi (52); relaxare (49); liniște (37); sta (35); relaxa (29); obosit (15); liniști (14); a dormi (12); a sta (12); pace (12); repaus
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
hărțuiseră ani de zile. Hotărârea de a scrie această carte este strâns legată de o experiență personală. Anul trecut mi-am vătămat un pic mâna dreaptă. A doua zi m-am trezit cu o senzație de arsură intensă, mâna era vânătă, iar degetele se umflaseră ca niște cârnați. Mi s-a pus diagnosticul de „sindromul distrofiei simpatice reflexe” (sindrom de durere regională complexă). Este o afecțiune rară, pentru care există puține tratamente disponibile. Cei afectați au de obicei dureri infernale zilnice
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
luna, din ochiul drept soarele, din trupul tăiat bucăți și aruncat în aer au apărut stelele, iar din pietrele de la căpătâi s-au format vietățile pământului din pietrele albe s-au făcut dobitoacele, din pietrele roșii, peștii, iar din petrele vinete, păsările.191 Din aripile diavolului, tăiate și așezate în cele 4 colțuri ale pământului, a prins viață vântul: " Fratele său l-a învățat să taie fiecare aripă în două și să le înfigă în cele patru părți ale pământului, căci
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lor, dar nu cumva să intre în Împărăția Arăpușchii, căci nu se vor mai întoarce." ("Împărăția Arăpușchii"225); Un vânător bătrân avea trei feciori pe care îi învățase tot vânătoarea. El îi sfătui să vâneze pe oriunde, numai pe Muntele Vânăt să nu se ducă, că cine s-a dus acolo nu s-a mai întors." ("Busuioc Verde"226); "Un orfan, nemaiputând suferi mustrările nedrepte ale epitropilor săi, se duse în lume și ajunse într-o poiană la un foc foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
El mai rău că s-a-nvățat / Florile că le-a stricat, / Merele că le-a mâncat. / La tulpina mărului, / Împuiatu-s-a vidra neagră; / La mijlocul mărului, / Împuiatu-s-a șarpe verde; Sus la vârfu mărului, / Împuiatu-s-a șoimul vânăt; / Dară Dulful mării-ei, / Când sare din mare-afară, / Vidra-ncepe de-a lătrară, / Șarpe verde-a șuierară, / Șoimul vânăt de-a țipară."362 Șarpele fertilizator și apotropaic, ca substitut al Arborelui cosmic, este reprezentat în colinde, prin intermediul usturoiului crescut din capul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tulpina mărului, / Împuiatu-s-a vidra neagră; / La mijlocul mărului, / Împuiatu-s-a șarpe verde; Sus la vârfu mărului, / Împuiatu-s-a șoimul vânăt; / Dară Dulful mării-ei, / Când sare din mare-afară, / Vidra-ncepe de-a lătrară, / Șarpe verde-a șuierară, / Șoimul vânăt de-a țipară."362 Șarpele fertilizator și apotropaic, ca substitut al Arborelui cosmic, este reprezentat în colinde, prin intermediul usturoiului crescut din capul îngropat al șarpelui, făcând legătura dintre forțele teluricului și energiile acvatice. În poezia populară, șarpele este prezent ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a lumii/ ei în lingușirea spumei/ ard rotindu-se pe loc." ("Marea"). Rolf, din poemul "Nunta", va realiza cunoașterea tainei nunții în moarte, înfășurat de apele mării înspumegate: Apoi sări în marea spumegată/ îmbrățișând-o îi cuprinse gura/ o frunză vânătă și înghețată." Modul clasic nu exclude abordarea unor motive și exprimarea unei sensibilități de substanță romantică. Doinaș se identifică cu eroii cântați, adoptă bunăoară, ipostaza lui Alexandru "refuzând apa", a voievodului, a cavalerului, a prințului din Levant care "a văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în acuarelă fac din Doina Sălăjan o virtuoasă: "Un stârc încremenit într-un picior,/ Un cer senin și bolta argintie/ Pe care sta, pahar strălucitor,/ Văzduhul răsturnat ca pe-o tipsie." Sau iat-o pictând natură moartă: "Pe tavă, struguri vineți și albi-gălbui ca mierea,/ Nuci proaspăt descojite și piersici sângerii./ Deasupra într-o vază, lung, ascultând tăcerea,/ Stau crizanteme albe-pe lujerii mlădii." Bogat este universul ei floral: nuferi, crizanteme, liliac, floarea de strugure; un adevărat paradis de mirosuri și culori
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]