923 matches
-
mă arăt eu impresionat. Câtă papară o să mănânce de banii ăștia, săraca, cred că o să trebuiască să-i schimbe sașiul și să-i sudeze fundul la loc..." Și apoi, Dina m-a rugat să o las să se spele de vânătăile și de atingerile ăluia și, de fapt, asta am rugat-o și eu... Și apoi, Dina și cu mine am ajuns acasă, iar Dina s-a reașezat pe covor și s-a hotărât să se demachieze, să-și scoată din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
așa mai departe, dar nu era în stare să numească unele obiecte. Era foarte ciudat. Nick a ridicat brațul și-a ciocănit cu degetul în geamul ceasului de la încheietură. —Ce-i ăsta? — A, e simplu, a rânjit Susan. E o vânătaie. Un gogoloi sau doi?tc "Un gogoloi sau doi ?" — Crezi c-a uitat? Alison și-a verificat ceasul, după care s-a uitat prin cafenea pentru a cincea oară în tot atâtea minute. —De obicei Susan nu întârzie. —Ba întârzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
găzduit. Scolasticismul dă naștere unei atitudini studioase. — Bine, bine, bine, bine, bine, rosti îmbunat domnul Gribb. — Cerule! exclamă Elfrida. Dacă luăm într-adevăr cina cu Cerkasovii, atunci trebuie să fug să mă îmbrac. TREIZECI ȘI ȘAPTE Un bărbat plin de vânătăi, într-un costum rupt, bate de șapte ori la ușa unui bordel. Exact la cea de-a șaptea bătaie ușa se dă în lături. Un zgomot spart atunci când omul se lovește de peretele înnegrit. Lumina unei lumânări. O femeie într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
noi n-o s-o ascunzi. Grimus n-a spus nimic. — Cale-Bătută, a spus O’Toole, încearcă să-l convingi pe domnul să discute cu noi. Câteva momente mai târziu, când Grimus avea deja nasul spart, ochii închiși, pielea plină de vânătăi și buzele încă petcetluite, O’Toole a zis: — Nu-l omorî, omule. Nu încă. Peckenpaw i-a dat drumul lui Grimus. Care s-a clătinat în timp ce sângele îi curgea șiroaie, dar a rămas în picioare. Păsările țipau în copac. — Scotociți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
exagerat de subiective. Femeia, Îmbrăcată Într-o rochie de seară, neagră, și cu pantofi de aceeași culoare, era ghemuit și ținea strâns În brațe o poșetă lucioasă. M-am apropiat și am observat că avea pe obraz, sub ochi, o vânătaie de toată frumusețea. I-am atins umărul ușor, rugând-o să se trezească, spunându-i că nu face bine să doarmă acolo, și mai ales la ora aceea târzie. Nu a dat nici un semn că mă aude. Am Împins-o
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pe genunchi. Era Melanie. Când am ajuns În dreptul ei, am atins-o pe umăr. A tresărit speriată, ca și cum nu m-ar fi auzit coborând. Am intrat repede Înăuntru și ea a alergat spre baie. M-am prefăcut că nu observ vânătaia de pe pometul ei. Mi-a spus că e foarte obosită (avea fața Încercănată) și că ar dori să se culce. S-au auzit niște ciocănituri În ușă. M-am uitat pe vizor: domnul Stratulat, Îmbrăcat În cenușiu, cu o pălărie
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
spunându-i că nu beau cafea, dar că am, În schimb, cel mai bun ceai verde din univers. A acceptat surâzând. Când m-am Întors cu ceștile, stătea turcește, cu picioarele În x, adunate sub ea, oglindindu-se atent la vânătaia pe care și-o acoperea cu fond de ten. Se Îmbrăcase Într-un capot verde, Înflorat și cu mânecile foarte lungi, ca un chimono. Mi-am luat un scaun și am venit lângă pat. M-a Întrebat, sorbind din ceaiul
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
plătit și de sărbători. Mamă singură. Fiica, Aileen. Vrea să se facă asistentă. 4/ Babysittere - numere În Caietul Verde. NU Jodie, care a făcut sex cu prietenul ei În patul nostru cât am fost noi la Glyndebourne. 5/ Arnica pentru vânătăi (dulăpiorul din baie). 6/ Ignația pentru supărări (sticla galbenă, pe noptiera mea). 7/ Poștașul se numește Pat (pe bune); băiatul cu ziarele e fată (Holly). Gunoierii vin marțea dimineață; nu iau resturile din grădină. Ponturi pentru Crăciun În Caietul Maro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
i-am admirat brațele mlădioase care despicau suprafața apei. Șoldurile ei largi se răsuceau lejer În apă; Îți dădea impresia că se Întindea În poala unui iubit În care avea Încredere. CÎnd a trecut pe lîngă mine am observat o vînătaie În formă de semilună, care-i pornea de la pometul stîng și ajungea la rădăcina nasului cărnos, și faptul că gingiile de pe maxilarul de sus păreau umflate. Văzîndu-mă, s-a Întors imediat și a pornit Într-un craul rapid, răscolind apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
nu Frank a pornit incendiul. În același timp, poate că se simte Într-un fel responsabil. — De ce? Am așteptat să-mi răspundă, dar ea privea la ruinele Întunecate ale casei Hollinger, de pe colina sa neluminată de lîngă oraș. Își atinse vînătaia aproape ștearsă de pe obraz, moment În care m-am Întrebat dacă nu cumva se rănise În fuga disperată din calea incendiului. Hotărît să schimb tactica, am Întrebat-o: — Să presupunem că Frank este implicat. De ce-ar fi vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
pînă acum și pe alții În același fel. — Un ucigaș profesionist? E remarcabil că mai aveți glas. Doamna doctor Hamilton spune că nu v-a afectat gîtlejul. — E greu de explicat, domnule inspector, spuse Paula. Cu buzele strînse, arătă spre vînătăile lăsate pe gîtul meu de degetele atentatorului. Atacul o șocase. Ea, cea atît de ageră la minte și niciodată În situația de-a rămîne fără replică, se pomenea acum aproape redusă la tăcere. Lăsîndu-mă singur În apartament, se făcuse În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cheamă un taxi și se duc acasă. CÎnd ajunsese la apartament și mă găsise În balcon, liniștind-o pe Paula că eram În regulă, Cabrera mă suspectase, În mod evident, că Îmi imaginasem tot atacul. Abia cînd Paula Îi arătase vînătăile de pe falca și gîtul meu, urmele sîngelui Închegat În venele umflate, acceptase și el istorisirea mea. Îmi recăpătasem cunoștința dimineața pe la ore mici și mă pomenisem zăcînd pe balcon printre plantele răsturnate, cu Încheieturile mîinilor legate de rama mesei cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
bune... Paula, nu putem să dăm jos gulerul ăsta? Nu pot nici să gîndesc cu blestemăția asta În jurul gîtului. — Păi... dacă vrei neapărat... Încearcă să stai o oră fără el, vezi cum te simți. (Îmi desfăcu gulerul, strîmbîndu-se la vederea vînătăilor albăstrui.) Cabrera aproape c-ar putea să preleveze un set Întreg de amprente... Cine naiba să vrea să te-atace? — După cum se Întîmplă adesea, destui. Mai există o fațetă a Estrellei de Mar. Sezonul cu Harold Pinter, societățile corale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
dădeam seama că avea nevoie de ajutorul meu În cine știe ce urzeală de-a ei și că Încă nu se lămurise dacă eram suficient de isteț și de hotărît ca să-i fiu de folos. Îmi ridică gulerul cămășii ca să-mi acopere vînătăile. — Charles, Încearcă să te odihnești. Știu că te-a șocat incendiul ăla cumplit, dar asta nu schimbă cu nimic lucrurile. — Nu-s prea convins. De fapt, cred că schimbă totul. GÎndește-te, Paula. Azi-dimineață ne uitam la un instantaneu luat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
spune, doctorii pot să-și Îngroape greșelile. Am atins umbra care se Întindea pe obrazul ei ca o pată Întunecată pe un film fotografic. — Cine ți-a Învinețit fața? A fost o plesnitură zdravănă. — Nu-i nici o scofală. (Își acoperi vînătaia cu palma.) Exersam la sală. A dat cineva peste mine din greșeală. — Se joacă dur În Estrella de Mar. Noaptea trecută, În parcare... — Ce s-a-ntîmplat? Nu prea știu... Dacă era o joacă, apoi era una dură. Un prieten de-al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
n-au parte niciodată de genul ăsta de educație... Am mers În urma ei către lift, admirîndu-i În sinea mea tupeul. Înainte ca ușile să se Închidă, ea se aplecă În față și mă sărută pe gură, atingîndu-mi ușor cu degetele vînătăile de pe gît. Ostoindu-mi pielea sensibilă, m-am așezat În fotoliu și am Încercat să nu iau În seamă gulerul ortopedic de pe birou. Simțeam pe buze gustul sărutului primit de la Paula, mirosul glossului de buze și parfumul american. Dar știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
În seamă gulerul ortopedic de pe birou. Simțeam pe buze gustul sărutului primit de la Paula, mirosul glossului de buze și parfumul american. Dar știam că nu pasiunea era mesajul transmis. Atingerea degetelor pe gît fusese un memento, inserat pe tastatura de vînătăi, al faptului că trebuia să găsesc urme noi pe calea ce ducea către ucigașul familiei Hollinger. Am stat să ascult zgomotul mașinii de tenis care Împușca mingi peste plasa de antrenament și plescăitul echipei de Înot fluture. În căutarea unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de adăugat la ceea ce știi deja. (Își Îndoi degetul În direcția lui Gardner.) Sonny, o tavă cu băuturi... Mi-a adresat o privire inocentă cînd m-am așezat lîngă ea, inventariindu-mi pe rînd părul În curs de rărire, apoi vînătăile de pe gît și, În final, tocurile prăfuite ale pantofilor din piele netăbăcită. — Doamnă Shand, drăguț din partea dumneavoastră să acceptați Întîlnirea. Mă Îngrijorează ideea că prietenii lui Frank din Estrella de Mar i-au cam Închis ușa-n nas. Deja sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
surescitare, făcîndu-mă să mă Întorc de la ușa grădinii, al cărei mîner tocmai Încercam să-l răsucesc. Îmi ridică bărbia cu mîinile sale sensibile; am simțit În nări, dinspre vîrfurile degetelor sale, o urmă din parfumul crinilor de la cimitir. Îmi atinse vînătăile de pe gît, apoi se așeză pe fotoliul de piele, cu fața spre mine, parcă pregătit să mă examineze minuțios. — Paula Hamilton mi-a povestit despre atacul din apartamentul fratelui dumneavoastră. Din ce spunea ea, intrusul s-a hotărît să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
dulce. Deși nu așa romantic ca tine. — Serios? Mă uimești... credeam că el era romanticul. Dar tu, Paula? A fost o idee bună să te faci medic? — N-am prea avut de ales. (Cu vîrful degetului, Îmi atinse cu blîndețe vînătăile de pe gît.) La paisprezece ani știam deja că o să fiu exact ca mătușă-mea. Chiar m-am gîndit să devin călugăriță. — Din motive religioase? — Nu, sexuale... de la toate surorile alea care se masturbează trăgîndu-i-o În gînd lui Isus. Ce-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
a făcut sex cu ea. — El zice că n-a făcut. — Sanger nu e-n stare să-și Înfrunte latura asta, spuse Paula și se apucă să-și recontureze buzele În oglinda măsuței de toaletă, Încruntîndu-se la caninul slăbit de sub vînătaie. Pentru unii, chiar și În Estrella de Mar, există niște limite. Se apucă să-și perie părul cu gesturi viguroase și eficiente, evitînd să mă privească; Începuse să se pregătească mental pentru Întîlnirea cu Frank. Urmărindu-i imaginea din oglindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
munca În comitete de voluntari avea să pălească În curînd. Clubul de sport avea să rămînă pustiu, lăsînd-o pe Elizabeth Shand cu contractele de concesiune În brațe, numai bune de pus pe foc. În momentul acela mi-am simțit iar vînătăile de pe gît și mi-am dat seama că Bobby Crawford mă recrutase atunci cînd ieșise din bezna camerei și-mi sărise la beregată. Avusese loc o ceremonie de așezare a mîinilor asupra celui ales și fusesem desemnat să ocup funcția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
-mă de Paula ca să mă ridic de pe scaunul șoferului. Chiar și-așa, atîta benzină și eter... nebunie curată. Trebuie să vă fi dat seama că exista riscul să zboare toată casa. Paula Își apăsă obrazul cu pumnul, În căutarea vechii vînătăi. — Da, spuse ea, dar n-am stat să ne gîndim la asta. Ne trebuia un spectacol pentru Bobby Crawford - familia Hollinger cuprinsă de panică, cu vălătuci de fum colorat ieșindu-le pe urechi, poate și ceva stricăciuni la casă. Șemineul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
a doua zi se împăcau. Duminica, bărbații le scoteau pe muieri la plimbare, pe la rude. Femeile aveau rochii de stambă verde cu buline și pantofi cu toc înalt de lemn, prinși cu barete de piele. Sub mânecile lungi își ascundeau vânătăile. Călcau mândre lângă meșterii tăcuți și mahmuri, în hainele lor călcate prost, țepene și scurte. Ii strângeau pantofii cu boturi ascuțite, pe care-i purtau numai la zile mari, și li se făcea iar sete. Se uitau pe furiș la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nu ține neapărat să audă răspunsul. După ce dădu pe gât cel de-al doilea Bloody Mary, își aprinse o altă țigară de la chiștocul celei de dinainte. I-am văzut urmele de pe gât când eram jos, acolo, cu Marie, zisei eu. Vânătăi. Bineînțeles, nu pot fi sigură, dar... —Brr... Sally tremură, cu capul și umerii scuturându-i-se ca un câine de apă. Nu cred că vor găsi persoana asta. Am o presimțire. Își mișca mâinile tot timpul, jucându-se cu suporturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]