2,974 matches
-
care este socotită cea de-a doua scândură de salvare a sufletului. Atentă la minunile firești ale Creației Divine, poeta privește, ascultă și ia parte la toate transformările ciclice, știind că toate vin de la Dumnezeu: “Văd frunzele / cum își desfoaie vălul / din muguri dând vieții / crud obolul / Văd florile / cum se deschid la soare / în sunete ascunse rotitoare // E totul doar o muzică / și sus, și jos / ce se topește într-un vers duios / răzbind ca firul ierbii / din pământ / să
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
lacrima bucuriei de a-L fi regăsit, după ce, ani de-a rândul n-a stat sub mantia Lui: “Numai Tu adâncindu-mă / în noapte-adâncă, / m-ai trezit din somnul stellar / și mi-am lăsat mâna / în voia Ta - / să înlăture vălul de ceață / ce de-atâta vreme ne despărțea // Ochii mei s-au deschis / cosmogonic - / îți primesc îmbrățișarea / luminată / ca și cum m-aș naște din nou / și mă mir / că n-aveam timp pentru Tine / nelăsându-Te / în mine să crești // Dar
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
departe -n zare Pe alte continente, alte-oceane Sunt pulbere rotindu-se sub soare Sunt templul antic, veșnic doar coloane Din care zeii au fugit, fără de taine Mă vizitează doar turiștii, mă filmează Doar tu lipsești, regina mea vitează In transparente văluri, invizibil Ți-e trupul, sufletul e nimbul Pe care îl zăresc sub pleoapa-n lacrimi In soarele strălucitor, zadarnic. Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 101 E-adevărat că frumusețea e de-ajuns N-are nevoie de cântări de liră Nici
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
ele sunt bucăți de viață rămase în amintirea autorului, pe care, cu talent și iscusință, el le aduce sub ochii cititorilor. Prin mijloacele specifice epicului, totuși, ele îndeamnă la reflecție asupra condiției omenești în vremuri cruciale ale istoriei, ori ridică vălul de pe unele evenimente uitate, din care putem trage multe învățăminte. Ochiul atent al scriitorului surprinde amănunte esențiale ale vieții cotidiene și le transpune artistic, după măsura talentului și a sufletului său. De un realism clar, adresându-se unei categorii de
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
acest muzeu își va părea o comoară! Suntem obișnuiți cu artiștii francezi, spanioli, italieni și olandezi, dar îți garantez că pictorii români au o contribuție valoroasă la patrimoniul european. Numai că încă nu au fost prezentați lumii, ci ascunși sub vălul comunismului. Acum ne șoptesc și nu sunt surprinsă și sedusă de arta care mi se dezvăluie! Peste stradă de muzeul de artă, ajungi în piața unde Ceaușescu și-a ținut ultimul discurs. Cel huiduit de mulțime, în1989. Îți sugerez să
„Acesta este Bucureștiul!” O mișcare pentru schimbarea imaginii României pentru turiștii din țările nordice () [Corola-blog/BlogPost/338080_a_339409]
-
din plin de sentimentul de libertate pe care ți-l oferă Vama. M-am întrebat atunci dacă la anul sau peste două veri, oamenii aceia vor fi tot acolo dansând și râzând Iar dacă până acum puțin timp exista un văl, astăzi el a fost ridicat. În 2016 avem din ce în ce mai mulți oameni care militează în mod deschis pentru cenzură. Acum sunt 50, mâine vor fi 5,000. Iar nu peste mult timp, Europa pe care o știm nu va mai exista
Apostolii cenzurii anunță un nou Ev Mediu în Europa () [Corola-blog/BlogPost/337822_a_339151]
-
limpede formele pictate pe o pânză și atunci când am în față o pictură ca un puzzle abstract. Cum mi „se aprind” beculețele neuronale la vederea Fetiței pădurarului, așa cum a văzut-o Tonitza, și cum „luminează” descifrând, printre altele, Nudul de văl al lui Max Herman Maxy. Așa că într-o zi foarte senină, am luat-o prin Cișmigiu, spre Muzeul Național de Artă al Romniei (MNAR), unde urma să repet experimentul electroencefalogramei, doar că în fața unor lucrări originale. Pe drum, mi-am
Un creier la muzeul de artă () [Corola-blog/BlogPost/337821_a_339150]
-
Gruia ne îndeamnă, de fapt, să medităm asupra tainelor profunde ale vieții și universului. Îmbrăcându-și întreaga ființă cu haina săracă a ascetului, el reconstruiește în carte un univers bazat pe normele eticii și moralei, uneori duse până la paroxism. Sub “vălul” unor povești pescărești, petrecute în preajma apelor învolburate ale Someșului, se ascund înțelesuri profunde, prin care autorul încearcă să-și explice pierderea irecuperabilă a inocenței copilăriei și să-și justifice căutările acesteia, ca pe o comoară ascunsă în străfundurile ființei sale
“CÂINE ÎN RUGĂCIUNE” SAU “UN UNIVERS FILOSOFIC CU VALENŢE EPOPEICE” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344252_a_345581]
-
Sufletul ți-am dăruit, Și ți-aș fi alăturea, Dar nu stă-n puterea mea! Mâine-n zori, la mânăstire, Stareța va da de știre Că o maică a plecat Și-n cioară s-a transformat. Stai, îți pun un văl pe față, Că „nevoia ne învață!“... Nimeni n-o să reușească, în deșert, să te găsească. Se trezește mica cioară, Simte-n suflet primăvară... Aripile își întinde, Orizontul îl cuprinde, Vede stolul ei în zare Și-l privește, visătoare. Inima-i
POEME de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 145 din 25 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344336_a_345665]
-
vreme. O auzeam și noi bine de tot. Un murmur cald, mereu același, ca un refren de cântec vechi. Și povestea crește odată cu seva pământului purtată din vârf de munte spre rodul câmpiilor. Peste sat și păduri, luna-și așternuse vălul de zăpadă, prelungind înserarea până tîrziu. În alunișurile din marginea satului, mi s-a părut că privighetorii nu și-au contenit chemarea toată noaptea. Spre ziuă, au izbucnit în torent de glasuri toți cântăreții pădurii. Pe pajiștea dinspre Săcătură, leneș
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
vreme. O auzeam și noi bine de tot. Un murmur cald, mereu același, ca un refren de cântec vechi. Și povestea crește odată cu seva pământului purtată din vârf de munte spre rodul câmpiilor. Peste sat și păduri, luna-și așternuse vălul de zăpadă, prelungind înserarea până tîrziu. În alunișurile din marginea satului, mi s-a părut că privighetorii nu și-au contenit chemarea toată noaptea. Spre ziuă, au izbucnit în torent de glasuri toți cântăreții pădurii. Pe pajiștea dinspre Săcătură, leneș
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
aducerea textului cât mai aproape de valoarea sa originală, și asta din pricina enormei sale încărcături lirice, noi cititorii ne delectăm cu admirabile tablouri impresioniste, precum următorul: “În depărtare, cenușiul moale se închise spre liliachiu, care se transformă treptat în mov, și vălul lui de ceață pătă dantelăria fină a mestecenilor de pe marginea drumului, conturați parcă de o mână omenească pe fundalul rozaliu al cerului, palid ca și când și-ar fi pierdut brusc orice adâncime”. ----------------------------------- George PETROVAI 2 martie. 2017 Sighetu Marmației Referință Bibliografică
UNUL DINTRE EROII DE REFERINŢĂ AI LITERATURII DE REZISTENŢĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344382_a_345711]
-
cuvintelor ce dau sens vieții, un exponent a prozei secolului XXI, scormonind freamătul vieții cotidiene, trăgând în imagini rapide chipul realității. În romanul “Distanțe “,apărut inițial în 2004 și reeditat în 2010 la Editura Pescăruș, 2010, autoarea omagiază sub un văl transparent părinții săi și dascălii din comuna natală Rebra, din ținutul năsăudean, dar conectând acest spațiu istoric cu Mangalia, reședința actuală a autoarei. Acțiunea romanului se desfășoară pe mai multe planuri în care personajul principal Radu Scurtu, ajuns medic la
CELULA VIEŢII CA ILUMINAREA DESTINULUI ÎN ROMANUL DISTANŢE DE DORA ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343795_a_345124]
-
Publicat în: Ediția nr. 1660 din 18 iulie 2015 Toate Articolele Autorului TRANDAFIRII SĂLBATICI Doamne, noaptea se stinge și însetată beau roua dimineții, pe când pasărea zorilor se rotește aprinzând Cerul...merg pe ierburi târzii, iar prin Valea Cireșului trec amintiri, văluri de ceață se-ntind peste apele Câlniștei dintr-un alt veac...singură ating apa cu palmele, o strecor printre gene și-mi descopăr plutind în adâncuri chipul suav, încă neatins de suflarea morții, iar dinspre câmpie aud vocea străbunilor care
POEME SFERICE de IULIANA PALODA POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344004_a_345333]
-
sărut! SEMNUL ÎNGERULUI Când va fi, nu vreau să știu dinainte, ci doar să lunec precum frunza de aur, pe apele râului străjuit de arini - spune bărbatul îngândurat, în timp ce privește Cerul înalt!... Când va fi, vreau să mă înfășați în vălul de fum al câmpiei, dar să nu îmi acoperiți mâinile, pentru că va veni vremea când Îngerul va suna din trâmbița de argint și mă voi închina - spune femeia!... Amin! Iar când veți adormi, eu voi veni la puntea dintre lumi
POEME SFERICE de IULIANA PALODA POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344004_a_345333]
-
prea repede, încât nici nu am văzut semnul Îngerului - strigă bărbatul întristat, în timp ce vântul înfioară apa și arinii tineri!.. Nici eu n-am înțeles nimic - suspină-n zori femeia, în timp ce-și scutură petalele din părul nins și vede vălul fumuriu cum se scurtează încet, de la un capăt!... --------------- Iuliana PALODA-POPESCU Din vol." Semnul Îngerului" Editura Rawex Coms 15 iulie 2015 București Referință Bibliografică: Iuliana PALODA-POPESCU - POEME SFERICE / Iuliana Paloda Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1660, Anul V, 18
POEME SFERICE de IULIANA PALODA POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344004_a_345333]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONET Autor: Florentin Dumitrache Publicat în: Ediția nr. 2173 din 12 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului SONET (Pe mine floarea mă străpunge) Neliniștea din mine-i depărtare, Un văl de umbră peste ea s-a așternut, Un fir plăpând,nou început, Din lutul vieții-acum răsare. Din umezeala plânsului târziu, În inimă crescută,răsărită, Apare plantă nouă fericită Rodind peste un vechi pustiu. Va înflori și-n primăveri și-n
SONET de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342768_a_344097]
-
Dorință de viață,dorința de-a fi Născute din verdele scos la lumină Din albul zăpezii,ce într-o zi Topitu-sa ca sunetul într-o surdină. Verdele crud irumpe peste noi În suflete și-n gând,în amintiri Un văl de bucurie se-mprăștie în ploi Pe chipul tău și-al meu plin de iubiri. Se simte-n aer cânt de primăvară, În noi un verde crud de-odinioară. Referință Bibliografică: VERDE CRUD / Florentin Dumitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
VERDE CRUD de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342786_a_344115]
-
mai bine de când ești îndrăgostită. Ai un alt suflu, o altă forță. - Datorită ție. Mă tragi după tine și mă urci, și mă urci...” (Superfluu) Doar iubirea adevărată te poate înălța pe cele mai înalte culmi, te poate îmbrăca în vălul ei albastru, mai albastru decât cerul de vară. Oricât de mult și-ar dori cineva să iubească „necondiționat”, este aproape imposibil. Posesiunea, frica de concurență și gelozia sunt ingrediente care stau în preajma acestui unic și neasemuit sentiment, „ingrediente” care, într-
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
Copacii desfrunziți, cu ramurile goale, Se-nalță triști din iarba brună a iernii, Se unduiesc în adieri de vânt domoale, Fac rugăciuni spre cer, ca la vecernii. Se rătăcesc prin ceața dimineții, Visând la primăvară cu-atâta așteptare, Pierduți în vălul de fum al tristeții, Suspină-n murmur, singurătatea-i doare. Înlăcrimați,privesc spre frunzele căzute Ce dorm înțepenite pe poteci, Visând călătorii spre locuri neștiute, Purtate-n adierea vânturilor reci. Când se trezesc, înfruntă anotimpul Și-n vals plutesc, tresar
ÎN AȘTEPTAREA PRIMĂVERII de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342963_a_344292]
-
alb și ceasuri rele dar Tu de mine - frate - nu Te lepezi! ...în miez de noapte - îngeri Te vor cere: voi fi părtașul Tău, la Înviere! *** NOAPTEA SĂRBĂTORII din șopotiri se-aprind - în nopți - copacii și florile fecioare ard sub văluri: cât de bogați mai pot fi toți săracii când doar ei văd averile din ceruri?! tot m-a trezit migala de maeștri care-au visat văpaie de petale: măiastra boare-a mirilor tereștri sunt răsuflări de îngeri - cer la poale
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
cu buze de vară lovită De lacrima ce se prelinge în ale sufletului trepte Urcând pe scara-n care ninge cu zile de toamnă nedrepte Și-n loc de vânt se iscă toamnă în ochii mei uitați de fluturi Cu vălul ei de simplă doamnă mă-mbrățișează-n mii de rânduri Și-mi fură verdele din toate, din ale mele ierburi fine Și nu-i e milă, nu socoate, că-mi amintește iar de tine... Referință Bibliografică: Toamnă iar... Mihaela Tălpău
TOAMNĂ IAR... de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343376_a_344705]
-
VRAJA NOPȚII Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1666 din 24 iulie 2015 Toate Articolele Autorului . Magnificule, ți s-a prins luna . În plete, în gene, străluce-n iris . Și indiscretă se cațără nebuna . Pe crestele de gânduri, de vis . . Vălul ei auriu pe nesimțite alungă . Umbra aruncată de spăimoase neguri . Ne-nvăluie tandru, a ochilor tăi rugă . M-atinge, robit tăcerii tremuri. Scutul aprins treptat se îngustează . Straniu, împovărat de dorul luminii . Zâmbim când noaptea dansează . În jur legănând, albindu-ne
VRAJA NOPȚII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343421_a_344750]
-
a cântat ceva precum „mai bine mort decât comunist”? Minierii au vrut, fără să reușească întocmai, să-l scape de comunism. Nu numai pe el! Marian Munteanu, invitat al Domnului Bogdan Rareș la emisiunea „jocuride putere” de aseară ne ridică vălurile mișcării studențești din Iunie 1990 prin care ne sunt arătate țelurile câștigate la Timișoara 1989 și pierdute prin transformarea Frontului Salvării Naționale în partid politic sub conducerea succesorul lui Ceaușescu, cunoscutul fondator și președinte de onoare al PSD, Ivan Ilici
DE CE TOCMAI ASTĂZI? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344109_a_345438]
-
apuce Un păcat pitit în gând Geamul cum apasă-n cruce Vina lemnului flămând. Pe neprins, pe draperie Năvăli tremur ușor Pășind tihna străvezie Intri tu ca viitor. Tu vei sta în ușă toată Dalbă, simplă ca-n trecut În văl limpede-mbrăcată Fulgi din care s-au țesut. 1931 Traducere Victor Bragagiu Referință Bibliografică: Boris Pasternak*** Nimeni nu va fi acasă / Victor Bragagiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2336, Anul VII, 24 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Victor
BORIS PASTERNAK*** NIMENI NU VA FI ACASĂ de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344159_a_345488]