2,798 matches
-
ei, „Zorile” (1902). Își ia licența în litere cu magna cum laude. G. Ibrăileanu îi încredințează, spre suplinire, catedra sa de limba română de la Liceul Internat. Profesor de română și franceză în Piatra Neamț și Iași, susține la Universitatea Populară de la Vălenii de Munte serii de prelegeri: în istoria literaturii universale (Pesimismul în literaturile europene, Literatura latină în legătură cu literaturile romanice, Manzoni și opera sa) și în istoria civilizațiilor. Avea darul unei vorbiri captivante, unind discursul savant cu limpezimea și căldura sufletească a
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
a ceea ce îl leagă sau îl înstrăinează de spațiul german al anilor de formare, o proză intelectuală, elevată, întrețesută cu trimiteri alese inspirat și vădind gust artistic. A tradus din Sappho, Pindar, Catul, Petroniu. SCRIERI: În amintirea lui Anastasie Bașotă, Vălenii de Munte, 1916; Pagini istorico-filologice, îngr. și introd. Mircea Borcilă și Ion Mării, pref. C. Daicoviciu, Cluj, 1971; Sacra via. Pagini literare și publicistice, îngr. și postfață Mircea Borcilă și M.V. Ungureanu, pref. Teodor Naum, Cluj, 1973. Repere bibliografice: N.
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
1870; Viața și faptele lui Mihai Viteazul, București, 1870; Cleopatra, regina Egiptului, București, 1870; Cuza Vodă și oamenii săi, București, 1870; Menadele, București, 1870; Plângerile României, București, 1870; Poezii, I-II, pref. G. Sion, București, 1870; ed. București, 1877; Poezii, Vălenii de Munte, 1908; Proză, îngr. și pref. P.V. Haneș, București, 1915; Călătorii, I, îngr. și pref. P.V. Haneș, București, 1915; Legende istorice, îngr. și pref. Ion Pillat, București, 1940; Scrieri alese, îngr. și pref. D. Popovici, Craiova, 1942; Opere, pref.
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
uitați (Iordache Golescu, G. Barițiu, Gr. Pleșoianu). Monografia dedicată lui Ioan Maiorescu (1912, scrisă în colaborare cu V. Mihăilescu) este până azi una dintre puținele lucrări de prestigiu consacrate cărturarului transilvănean pașoptist. SCRIERI: Iordache Golescu. Viața și scrierile marelui vornic, Vălenii de Munte, 1910; Un capitol din istoria Mănăstirii Neamțului, Vălenii de Munte, 1910; Gheorghe Bariț. Rolul său în cultura națională, Vălenii de Munte, 1911; Corespondența familiei Hurmuzachi cu Gheorghe Bariț, Vălenii de Munte, 1911; Un poème grec vulgaire relatif à
BANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285604_a_286933]
-
Ioan Maiorescu (1912, scrisă în colaborare cu V. Mihăilescu) este până azi una dintre puținele lucrări de prestigiu consacrate cărturarului transilvănean pașoptist. SCRIERI: Iordache Golescu. Viața și scrierile marelui vornic, Vălenii de Munte, 1910; Un capitol din istoria Mănăstirii Neamțului, Vălenii de Munte, 1910; Gheorghe Bariț. Rolul său în cultura națională, Vălenii de Munte, 1911; Corespondența familiei Hurmuzachi cu Gheorghe Bariț, Vălenii de Munte, 1911; Un poème grec vulgaire relatif à Pierre le Boiteux de Valachie, București, 1912; Ioan Maiorescu (în
BANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285604_a_286933]
-
azi una dintre puținele lucrări de prestigiu consacrate cărturarului transilvănean pașoptist. SCRIERI: Iordache Golescu. Viața și scrierile marelui vornic, Vălenii de Munte, 1910; Un capitol din istoria Mănăstirii Neamțului, Vălenii de Munte, 1910; Gheorghe Bariț. Rolul său în cultura națională, Vălenii de Munte, 1911; Corespondența familiei Hurmuzachi cu Gheorghe Bariț, Vălenii de Munte, 1911; Un poème grec vulgaire relatif à Pierre le Boiteux de Valachie, București, 1912; Ioan Maiorescu (în colaborare cu V. Mihăilescu), București, 1912; Însemnări din campanie (22 iunie-8
BANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285604_a_286933]
-
pașoptist. SCRIERI: Iordache Golescu. Viața și scrierile marelui vornic, Vălenii de Munte, 1910; Un capitol din istoria Mănăstirii Neamțului, Vălenii de Munte, 1910; Gheorghe Bariț. Rolul său în cultura națională, Vălenii de Munte, 1911; Corespondența familiei Hurmuzachi cu Gheorghe Bariț, Vălenii de Munte, 1911; Un poème grec vulgaire relatif à Pierre le Boiteux de Valachie, București, 1912; Ioan Maiorescu (în colaborare cu V. Mihăilescu), București, 1912; Însemnări din campanie (22 iunie-8 august 1913), București, 1913; Deux poèmes byzantins inédits du XIII-ème
BANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285604_a_286933]
-
iunie-8 august 1913), București, 1913; Deux poèmes byzantins inédits du XIII-ème siècle, București, 1913; Un dascăl uitat: Grigore Pleșoianu, București, 1915; Istoria Imperiului Bizantin, I-II, îngr. și pref. Tudor Teoteoi, București, 2000-2003. Ediții: Corespondența familiei Hurmuzachi cu Gh. Bariț, Vălenii de Munte, 1910. Traduceri: Euripide, Hecuba. Ifigenia în Aulis, introd. trad., Craiova, 1905; Plutarh, Viața lui Pericle, București, 1907. Repere bibliografice: Petre Ș. Năsturel, Le 90-e anniversaire du prof. Nicolas Banescu, RSE, 1969, 1; Bucur, Istoriografia, 217-218; Encicl. istoriografiei rom
BANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285604_a_286933]
-
poporale, Caransebeș, 1899; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folcloristice, I, partea I-II, București, 1900; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906; Tit Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908; C. N. Mateescu, Balade, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909; Iosif Popovici, Poezii populare române, vol. I: Balade populare din Banat, Oravița, 1909; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de-ale poporului, București, 1909; N. Păsculescu, Literatura populară română, București, 1910; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
București, 1989; Al. I. Amzulescu, Cântecul popular din Muscel. MCF, 1990, partea II; Ion Căliman, Cornel Veselău, Poezii populare românești. Folclor din Banat, București, 1996; Ion Filipciuc, Miorița străbate lumea, Câmpulung Moldovenesc, 2001. Repere bibliografice: N. Iorga, Balada populară românească, Vălenii de Munte, 1910; Mircea Eliade, Comentarii la legenda Meșterului Manole, București, 1943; Gh. Vrabie, Balada populară românească, București, 1966; D. Caracostea, Poezia tradițională românească, București, îngr. D. Șandru, pref. Ov. Bârlea, I-II, București, 1969; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Mortua est (1902), Cântece (1902) și Poeți germani (1902), aceasta din urmă cuprinzând tălmăciri din Goethe și Heine. Între 1908 și 1910, e redactor la revista sebeșană „Munca”, în al cărei supliment intitulat „Chindia” iscălește, și cu pseudonimele Delavale, Ion Vălean, poezii, povestiri, note de drum și scurte piese de teatru. În același oraș, în 1910, edita „după un manuscris găsit” tragedia în versuri Avel. Din 1911, este - se pare - redactor la „Românul” din Arad, ziar în care în primii doi
BAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285549_a_286878]
-
n-a putut să apară din motive financiare. Cea mai reprezentativă colecție a sa, apărută postum, Cântece populare oltenești (1967), prin numărul mare de balade antologate, rămâne cea mai valoroasă lucrare de acest gen pentru spațiul oltenesc. Culegeri: Sfânta Duminică, Vălenii de Munte, 1912; Versuri populare române, I-IV, Craiova, 1919-1926; Ostrovul de la Călimănești, Râmnicu Vâlcea, 1931; Cămătarul fix, Râmnicu Vâlcea, 1935; Împăratul și ciobanul, Râmnicu Vâlcea, 1938; Cântece populare oltenești, pref. N. Iorga, în Folclor din Oltenia și Muntenia, II
BALASEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
și să facă lista divinităților, spre a putea transporta în Dacia sistemul mitologic elin. G. CĂLINESCU SCRIERI: Poezii, Iași, 1836; ed. 2 (Culegere de poezii), Iași, 1854; ed. 3 (Culegere de poezii), Iași, 1863; ed. îngr. și pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908; ed. îngr. D. Murărașu, București, 1945; Fabule alese, Iași, 1836; ed. 3 (Fabule versuite), Iași, 1844; ed. 4 (Fabule... adăogită cu viața lui Esop), Iași, 1862; Dochia și Traian dupre zicerile populare a românilor cu itinerarul muntelui
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
București, [1912]; Movila roșie, Bârlad, 1913; La gura sobei, București, 1924; Snoave, Bârlad, f.a. Traduceri: N.V. Gogol, O noapte de mai, București, 1908; Povești de pretutindeni, București, 1908; Povești franceze, București, 1909; Povești corsicane, București, 1910; Basme și legende străine, Vălenii de Munte, 1911. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 70-71; D. Caracostea, Ce ne este cântecul poporan, RFR, 1940, 10; Tatiana Nicolescu, Opera lui Gogol în România, București, 1959, 63, 109, 185; Traian Nicola, Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” din
CARAIVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
educativă, ocolind predica anostă. Teza morală e absorbită în fapte, obiectivată, și singura atitudine pe care și-o îngăduie autorul e de a face simpatică virtutea. G. CĂLINESCU SCRIERI: De la țară, Budapesta, 1906; ed. 3, București, [1921]; În clasa cultă, Vălenii de Munte, 1909; ed. 2, București, 1924; Tușa Oana, Sibiu, 1910; În întuneric, București, 1910; ed. 2, București, 1922; Două iubiri, Vălenii de Munte, 1910; ed. 2, București, 1923; Prăpastia, București, 1910; Doi bătrâni, Sibiu, 1910; Adevărata bogăție sau Împăratul
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
a face simpatică virtutea. G. CĂLINESCU SCRIERI: De la țară, Budapesta, 1906; ed. 3, București, [1921]; În clasa cultă, Vălenii de Munte, 1909; ed. 2, București, 1924; Tușa Oana, Sibiu, 1910; În întuneric, București, 1910; ed. 2, București, 1922; Două iubiri, Vălenii de Munte, 1910; ed. 2, București, 1923; Prăpastia, București, 1910; Doi bătrâni, Sibiu, 1910; Adevărata bogăție sau Împăratul printre săteni, Cluj, 1912; Schițe și povestiri, Orăștie, 1912; De la sate, Sibiu, 1914; Arhanghelii, Sibiu, 1914; ed. 2, I-II, București, 1932
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
tr. George Lăzărescu, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1981; Pământ transfigurat, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1982; Imnele iubirii, București, 1983; Imnele Putnei, București, 1985; Imnele Maramureșului, București, 1988; Bat clopotele în Ardeal, București, 1991; Căderea zidurilor Ierihonului sau Adevărul despre Revoluție, Vălenii de Munte, 1993; Amintirea poetului, îngr. Ion Cocora, pref. Aurel Rău, București, 2003. Traduceri: Pindar, Ode, I-III, îngr. și introd. Mihail Nasta, București, 1974-1977; Rainer Maria Rilke, Scrisori către un tânăr poet, postfață Andrei A. Lilin, București, 1977 (în
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
cum avea timp îl necăjea zicându-i : „Monac, Cheleneagră, Hoașcă, Topor, cu tot neamul lor”. în privința asta numai șapte frați, cunoscuți într-un nume, îi lăsau în urmă pe toți ceilalți : AlexĂPetră-Costă-Șté-Marí-Vasí-Rusă din deal, Alexă-Petră-CostĂȘté-Marí-Vasí-Rusă din Curătură și Alexă-Petră-Costă-ȘtéMarí-Vasí-Rusă din Văleni, căci, din șapte, numai trei trăiau. Ar mai fi fost încă multe de pus la cale despre sat, când cinătuiala porcului se isprăvi. Gazda așeză la toți în traistă și, veselă și mulțumită, claca se desfăcu. Belioaie, poreclit Gafton, cam
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
în comuna Calfa au avut ca rezultat desemnsrea ca membrii ai consiliului comunal a domnilor: Iusein Bilal, Osman Apturaman, Ismail Ahmet, Abi Gafar și Maniși Mehmet 1465. Totodată, prefectul județului Constanța i-a numit în consiliul comunal pe domnii Nicolae Vălean și Kerim Regep. Primar al comunei Calfa a fost numit domnul Kerim Regep. În comuna Dăieni au fost aleși consilieri comunali domnii: Dumitru Mălai, Cosma Dascălu, Ion Brânzoi, Grigore Zamfir și Mihai Dachea. Consiliul comunal a fost completat prin numirea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Nicolae, Drepturi naționale și politice în Dobrogea, Editura Fundației Culturale Regele Mihai, București, f. a. Iorga, Nicolae, Droits nationaux et politique des roumains dans la Dobrogea, Imprimerie de l' Etat, Jassy, 1917. Iorga, Nicolae, Ce represintăm în Dobrogea, Tipografia Neamul Românesc, Vălenii de Munte, 1910. Kimet, G., Ștefan, Noțiuni elementarii de geografia districtelor Dobrogei, Tipografia Națională, Librăria G. D. Nebunelii & fiii, Galați, 1880. Kanitz, Felix, La Bulgarie danubienne et la Balkan. Etudes de voyage. 1860-1880, Librairie Hachette et C., Paris, 1882. Kogălniceanu, Vasile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
vol. 1-2, Editura CCCF, București, 1986. Iorga, Nicolae, România cum era până la 1918, vol. I, Editura Virtual, București, 2011. Iorga, Nicolae, Istoria poporului românesc, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Iorga, Nicolae, Istoria românilor pentru poporul românesc, Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908. Iorga, Nicolae, Politica externă a regelui Carol I, Editura Glykon, București, 1991. Iorga, Nicolae, Droits de Roumains sur la Dobrogea, Iași, 1917. Iorga, Nicolae, Droits nationaux et politique des Roumains dans la Dobrogea. Considerations historiques, Imprimerie de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Editura Valahia, București, 2008. IorgA, Nicolae, A history of Romania, T. Fisher Unwin Ltd., London, 1925. Iorga, Nicolae, Histoire des etates balkaniques jusque a 1924, J. Gamber, Paris, 1925. Iorga, Nicolae, Istoria statelor balcanice în epoca modernă, Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1913. Iorga, Nicolae, Războiul pentru independența României. Acțiuni diplomatice și stări de spirit, Editura "Cultura Națională", București, 1927. Jelavich, Charles, Jelavich, Barbara, Formarea statelor naționale balcanice. 1804-1920, Editura Dacia, Cluj-Napoce, 1999. Jelavich, Barbara, Istoria Balcanilor, vol. I-II
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
53. 3223 ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom II, pp. 284-285. 3224 Gheorghe Zbuchea, op. cit., p. 283. 3225 Plamen Pavlov, Iordan Ianev, Daniel Cain, op. cit., p. 133. 3226 Ibidem. 3227 Nicolae Iorga, Istoria statelor balcanice în epoca modernă, Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1913, p. 375. ----------------------------------------------------------------------- DUMITRU-VALENTIN PĂTRAȘCU Introducere 2 1 DOBROGEA. EVOLUȚIA ADMINISTRATIVĂ (1878-1913) 420 Istoriografie Dobrogea în istoria românilor Începuturile administrației românești în Dobrogea Evoluția administrativă a Dobrogei la sfârșitul secolului al XIX-lea Administrația în Dobrogea la începutul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
negri, tremura o umbră de neliniște și de ciudă. Și cu cine, mă rog? întrebă Isailă trăgându-și pe genunchi cojocul la care lucra. Este buier gros und bogat... gemu domnu Anton. Chiamă la dânsu cucon Ionașcu... avut moșie la Văleni... cinci mii fălci pădure... și numai o duducă are... — Apoi atuncea-i cuconu Ionașcu Razu care venea în vremea când știu eu, la Avrămeni, la boierii noștri... Îl știu eu. Am văzut și pe duducuță, când era mititică... și subțirică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de scurtă, chiar de‐ar fi de‐un veac), măcar pentru o zi, atât cât să vie spre mine, cum venea, cu brațele întinse, ca un orb, cu degetele pale, de petale. Nicolae Labiș (n. 2 decembrie 1935, în satul Văleni, comuna P oiana Mărului județul Baia, azi Suceava ‐ d. 22 decembrie 1956, București) „A debutat la 15 ani în Iașul nou, apoi publică în Viața Românească, Gazeta literară, Contemporanul, Tân ărul scriitor etc. „A fost o fascinantă prezență a primilor
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]