3,016 matches
-
Ce voi alegeți? - Moarte! Știți voi ce-alegeți oare? Colo de sclavi o turmă Zic că este mai bine să fii cel de pe urmă În rândurile vieții decât un zeu în iad. Știți voi ce greu se trece al vremurilor vad, Știți voi că o viață e dată orișicui Și că dup-astă lume reânviere nu-i? Oricât de grea să fie, oricine va s-o poarte: Vă-ntreb încă-o dată: Ce-o să alegeți? - Moarte! ["DAR VREȚI SĂ-L RĂSTURNAȚI
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a mă împărtăși din rămasele părintelui meu Iancu Vulpe și anume o somă [de] bani ce avea a lua de pe la unii și alții, patru pământuri și două case din partea mumei din neamul Naroieștilor, precum și treizeci stânjeni din Vovidești, un vad de moară pe Vidra și-n sfârșit cer a mi se alege părțile de pe maică-mea din hotarul Pietrosu. {EminescuOpVIII 372} [VODĂ] Lasă, Vulpe dragă, nu te teme. Nu mă uit eu la nume, Vulpe fătu meu, numai vorba vine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu nalte frunți Ea crește puternic! Noi plângem cucernic În somn pe copilul din munți. 2262 Ea pleac-a noastre frunți, Vuiește puternic, Noi plângem cucernic Copilul iubit din munți. TEXT AFERENT 2254 Din umezi văi în cari Se rărește valu-n vad El ridică pe-umeri negri Lunga rariște de brad. Viu e muntele de zvonuri, Zvonuri mândrei toamne dragi, Care trec de-a lung de munte Pin pădurea cea de fagi. {EminescuOpVIII 423} DIALOG ÎNTRE DIOGEN ȘI ALEXANDRU CEL MARE de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
verse simțirea sa într-o poezie lirică de calea-vale (leidlich)". Și cu toate astea în amândouă cazurile astea sunt niște fenomene trecătoare, cari se arată mai în urmă că nu sunt decât o undă ușoară a iritațiunei juvenile, a cărei vad (fund) sec face imposibilă orce mișcare care-ar vrea să meargă mai adânc. Sbiera-Zagotti, când vorbește de închipuiretatea acelor juni cari, în focul juneții lor, iau instinctul imitărei și sumulațiunea drept veritabile. Prognosticul cel greu pentru veritabilitatea (autenticitatea) talentului de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
59), avrun, arhim (35, pp. 24, 35), arvânt (19, pp. 31, 35), arvant, arvon (20, p. 448), arpun, arpus (22, p. 437), alvron, afrun (109, pp. 7-9) etc. Iată cum debutează o colindă culeasă în 1877 : ’n schela mării, ’n vadul sării, Născut-a, Crescut-a D-un verde d-arvun, Verde și frumos : Sus frunza-i măruntă Jos umbra-i rotundă (18, p. 94). Că este vorba de un copac cu atribute cosmice nu încape îndoială. Vezi și în basme : „Deteră
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
număr care a con- ta minat probabil și unicitatea arborelui, devenit doi-trei păltiori). Oștile, „moldovenești și craiovenești, multe-s muntenești” (sau 146 Ordine și Haos numai una dintre ele), nu au conducător („domn”). Oștenii pleacă să-și aleagă unul, „din vad în vad și din sat în sat și din casă-n casă”. Ajunși la „casa cea aleasă” (unde se colindă), care „Are d-un cocon/ Bun d-a-l pune domn”, oștenii îl cer părinților, dar mama se opune : „Noi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a con- ta minat probabil și unicitatea arborelui, devenit doi-trei păltiori). Oștile, „moldovenești și craiovenești, multe-s muntenești” (sau 146 Ordine și Haos numai una dintre ele), nu au conducător („domn”). Oștenii pleacă să-și aleagă unul, „din vad în vad și din sat în sat și din casă-n casă”. Ajunși la „casa cea aleasă” (unde se colindă), care „Are d-un cocon/ Bun d-a-l pune domn”, oștenii îl cer părinților, dar mama se opune : „Noi nicicum l-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unui grup de călăreți care se vedeau în zare peste o sută de asemenea proiectile. Căzuseră ireal de repede de pe caii care continuaseră să alerge, câțiva dintre ei ajungând chiar să fie prinși de Mas. Animalele se prăpădiseră însă în vadul de sub un pod dărâmat, acolo unde îi atacase un trăgător singuratic. Mos îl văzuse o secundă prea târziu și raza laser tăiase picioarele tuturor celor patru cai pe care îi luaseră. Mas era de părere că avuseseră noroc. Știind o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
îndrumarea Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. Inst. Biblic și de Misiune al B.O.R., București. Biblia sau Sfântă Scriptură, 2001, ediție jubiliara a Sfanțului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotata de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Vadului Feleacului și Clujului, tipărită cu binecuvântarea și prefață Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. Inst. Biblic și de Misiune al B.O.R., București. Biblia sau Sfântă Scriptură a Vechiului și Noului Testament, 1923, Societatea Biblică (Britanică). Evanghelia după
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
nou Înțeles. Constantin Noica esențializează acest lucru prin minunata expresie: „Creația sporește lumea limitând-o”. Μ Nu este iubire adevărată care să poată evita acel foc interior, generator de Încântare, dar și de păcat: „Număr pietre peste care mândra trece vadul și păcate pentru care mă va arde iadul” (Lucian Blaga) Μ Când iubita din creația noastră folclorică spune: „Bădișor depărtișor,/ Nu-mi trimite-atâta dor”, vrea să exprime, de fapt, acest lucru imposibil pentru ea: dragul ei Îi este Într-
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
porumbeilor albi, Chișinău, 1979; Jurământul, Chișinău, 1980; Patria, poetul și balada, Chișinău, 1981; Focul din vatră, Chișinău, 1982; Roman teatral, Chișinău, 1984; Armonii, Chișinău, 1985; Tata, Chișinău, 1985; Tu, dragostea mea, Chișinău, 1987; Piesă pentru un teatru provincial, Chișinău, 1988; Vad, Chișinău, 1988; Soarele cel mare, Chișinău, 1990; Imne și blesteme, Chișinău, 1991; Floare Basarabie. Poeme după întâia moarte, București, 1992; Măria sa, Poetul, Chișinău, 1992; Năzdrăvanul Creangă, „Moșul...”, Chișinău, 1992; Al țării fiu... a fost badea Gheorghe Coșbuc..., Chișinău, 1993; Capul
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
1991; Floare Basarabie. Poeme după întâia moarte, București, 1992; Măria sa, Poetul, Chișinău, 1992; Năzdrăvanul Creangă, „Moșul...”, Chișinău, 1992; Al țării fiu... a fost badea Gheorghe Coșbuc..., Chișinău, 1993; Capul și sabia, București, 1993; Of!, Chișinău, 1993; Pomul materiei, Chișinău, 1996; Vad, Chișinău, 1998; Crucea, Chișinău, 1999; Veșnica teamă, Chișinău, 2001; Să mă iubești, Chișinău, 2003; Pasărea nopții pe casă, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Anatol Gavrilov, Valoarea etică a dramelor intime, „Nistru”, 1978, 10; Eliza Botezatu, Cântec simplu, „Nistru”, 1979, 4; Ion
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
Doina (în fapt, baladă) devine replică eroică a Mioriței, joc de umbre și muzică, într-o atmosferă de mister montan. Fragmentul a fost integrat în Icoane din Carpați. Ceață romantică de legendă, tălăngi sunând din „negre văi”, un toponim enigmatic - „Vadul Rău”, astfel se încheagă o atmosferă. Întoarcerea de la „făgădău”, în decor de argintărie sublunară, stă sub semnul unei tăceri de basm: „Se duc uitați/ Cei trei fârtați,/ Săltând în șa,/ Plutind, așa,/ Ca trei stafii...” Din nou în ceață, dintre
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
Bucurie, mândră floare, Suceava, 1962 (în colaborare); Traiul ni s-a luminat, Suceava, 1963 (în colaborare); Bujorel crescut în soare, Suceava, 1963 (în colaborare); De mă-ntrebi de unde sunt, Suceava, 1964 (în colaborare); De sub muntele Rarău, Suceava, 1971; Dornă, Dornă, vad cu dor, Suceava, 1983 (în colaborare); Teatrul popular: Capra din Câmpulungul Moldovenesc, Iași, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Dragoș Vicol, „Câmpulungul Moldovenesc-vatră folclorică”, CRC, 1975, 22; Eugen Dimitriu, „Câmpulung Moldovenesc. Pagini culturale”, „Anuarul Muzeului Județean Suceava”, 1979-1980; Dumitru Radu Popa
JUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287677_a_289006]
-
din Câmpulungul Moldovenesc, Iași, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Dragoș Vicol, „Câmpulungul Moldovenesc-vatră folclorică”, CRC, 1975, 22; Eugen Dimitriu, „Câmpulung Moldovenesc. Pagini culturale”, „Anuarul Muzeului Județean Suceava”, 1979-1980; Dumitru Radu Popa, Monografie culturală, TBR, 1979, 163; Ion Beldeanu, „Dornă, Dornă, vad cu dor”, CRC, 1983, 48; Nae Antonescu, „Eminescu și patrimoniul popular”, CRC, 1985, 48; N. Cârlan, „M. Eminescu. Prieteni și contemporani”, „Zori noi”, 1987, 11596; Ioan Holban, Despre „prieteniile” lui Eminescu, CRC, 1987, 3; Nicolae Manolescu, Poeți de altădată din
JUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287677_a_289006]
-
altfel spus în Oltenia de astăzi 11. Raționamentul lui are în vedere sosirea armatei cruciate din Ungaria spre sud care, în ochii istoricului român, trebuia să se facă pe traseul oltean. Un alt argument este de natură onomastică - referirea la „Vadul Cumanilor“ -, dar N. Iorga a relativizat importanța acestuia, arătând că actul medieval româno-slav care pomenește acest toponim evocă, de fapt, confruntarea armată de la Branicevo, din timpul lui Alexie Comnenul 12. • B. P. Hasdeu, Olteneștile, ed. cit., p. 118. • N. Iorga
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 45: „... Un nou război cuman se poartă la Branicevo și... Alexie Comnenul trebuie să-i oprească [pe cumani - n. O.P.] la acel Vidin unde tocmai, mult mai târziu, un act românesc [din 1385, de la Dan I] vorbește de Vadul Cumanilor.“; p. 47: „O urmă a raporturilor strânse cu dânșii [cu cumanii - n. O.P.] nu e în numele de locuri, cum s-a crezut [de către B. P. Hasdeu, în Olteneștile și în Negru Vodă - n. O.P.] pentru Comana și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la orașele porturi. Dacă elementul elen găsește un teren prielnic în capitala Moldovei lui Mihail Sturdza, motiv de profundă nemulțumire pentru Constantin Sion2, după Unire numărul de greci se reduce 3, unii fiind asimilați, alții mutându-se în zone cu vad comercial. Un nou puseu al elementului grec se înregistrează în a doua jumătate a secolului XIX, după Tratatul de la Paris (1856). Dacă în epoca fanariotă asistăm la asimilarea de către elenism a unor elemente românești, mai receptive, în a doua jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
slujba poliției politice, „capabile să dea rezultate pozitive în problema bandelor“. Obiectivele erau: comunele Marița, Popi, Vaideeni, Urșani, Râmești și Pietreni, în raionul Horezu; comunele Bărbătești, Gurguiata, Comanca și Șuța, în raionul Vâlcea; comunele Ciungetu, Voineasa, Mălaia, Săliștea, Câineni, Râu Vadului, Mlăceni, Boișoara, Dângești, Scăueni și Enculești, în raionul Brezoi. 3) În munți aveau să fie dirijați câte trei informatori, camuflați în vânători, care să facă „sondaje informative“, mai exact să culeagă date despre fugarii politici și să descopere eventualele adăposturi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
literară”, „Viața nouă”. Semnează și Ion Aluion, Ion Temnic, Alior Samuilă. Ca poet, R. debutează destul de târziu, în culegerea colectivă Floare de gând, apărută în 1947. După mai bine de două decenii tipărește un volum individual, Poeme (1973), urmat de La vaduri de vreme (1974), Trecere înaltă (1976), Vama de aur (1977), Pe aripi (1987). Versurile îmbină patriarhalul, limpiditatea și lentoarea discursului cu deschiderile spre modernitate. Poetul nu se teme de utilizarea limbajului comun, convins că inculcarea unor sensuri profunde îl poate
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
istorie literară Pe urmele lui Ion Creangă (1977), Ion Creangă. Mit și adevăr (1981), monografia biografică Mihai Eminescu (1983). De asemenea, notabilă, prin efort, este traducerea integrală a sonetelor lui Shakespeare (1991). SCRIERI: Poeme, București, 1973; Cătănoaia, București, 1973; La vaduri de vreme, București, 1974; Sub umbra Sfinxului, Ontario, 1975; Trecere înaltă, București, 1976; Pe urmele lui Ion Creangă, București, 1977; Vama de aur, București, 1977; Cosițele Doamnei, București, 1979; Războieni, București, 1980; Dansul șerpilor, București, 1981; Ion Creangă. Mit și
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
a existenței și suportul unei realități, precum și proba populării ei, împânzită cu obiecte, oameni, senzații și sentimente și fiind atât de diverse reprezintă mulajul acestei poezii. Exemple care să sprijine această apreciere pot fi găsite în toate acele trei secțiuni. "[...] vad, brusc Văd, sîntem flăcări/ flăcări pâlpâitoare răsucite de vânt" (p. 14), "un sânge celest de imagini o lavă spectrală unde urcă artezian în cascade populații tinere" (p. 68), "cum să sângeri într-o existență supusă imaginii" (p. 96). Reținem prezentarea
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
că se făcea Iederei-nbubită, Iedere-nflorită475 sau: Și ea se făceare Verde iederare 476 ori în pasăre: Ea că se făcea Mică păsărea. Și ea că-mi zbura...477, în neagră negurice: Și ea se făceare, Neagră negurice, Neagră negurice ’N vad de Dunăre 478 sau în mică țipătoare: Și ea se făceare Mică țipătoare, Mică țipătoare Pe-o rază de soare”479. Femeile mâhnite din blesteme Dintr-o imprecație severă a unui Yahweh mânios pe cei care furau și păcătuiau - „Și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Oameni care nu vorbesc (1923), Seara a 13 (1927) și Lucrătorul viei (1929). Un roman bazat pe elemente autobiografice, cu evidente influențe sămănătoriste, Miron Grindea (1921), constituie doar parțial o reușită. Cu mai mult interes va fi primit de critică Vadul hoților (1926), pseudocronică a vieții dintr-un sat de graniță în anii războiului, roman distins de Societatea Scriitorilor Români cu Premiul „C. A. Rosetti”. Concomitent cu activitatea gazetărească a anilor de început, S. traduce mult, mai ales din scriitorii francezi
SAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
reușită, paginile în care se urmărește relația dintre Miron Grindea și tatăl său capătă, în cele din urmă, aceeași notă de proces-verbal. Ceva mai izbutit, înfățișând cu siguranță medii sociale pe care S. le-a cunoscut bine, este celălalt roman, Vadul hoților. Un observator obiectiv și necruțător surprinde acum viața unui orășel de graniță în zilele premergătoare și în acelea de început ale întâiului război mondial. Săgețile critice nimeresc adesea la țintă, personajele - ofițeri, funcționari locali, oameni de afaceri - au consistență
SAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]