2,042 matches
-
Anual se consumă 211.000 tone de cril. Femelele depun între 6.000-10.000 ouă în vara australă. * Din „Specii în pericol de extincție”, de Christophe Gaudout: • pasărea-furnică mascată (Pithys castaneus); • pinguinii Macaroni; • nagâțul sociabil (Vanellus gregarius); • Chlorostilbon notatus; • albatrosul vagabond; • petrelul Antarctic (Thalassoica antarctica); • albatrosul de Amsterdam (Diomedea Amsterdamensis) • pinguinii în stres; Am trecut prin Strâmtoarea Le Maire. Debarcăm pe Insula Petermann cu pinguini Adelie. * Întotdeauna pierd câte ceva prin excursii... acum pixurile! * Există camere de luat vederi montate la coloniile
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (5) – CUCERIND ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376525_a_377854]
-
a fost înainte de primul cuvânt? Un ecou poate fi după orice eșec, Generos e Neantul, aparent este sec. Dar din imnuri se nasc și îndemnuri, impuls, Calea Lactee nu e de muls, Marionetă sau om, alege sau uiți, Pe tine mizează vagabondul desculț, Violența tăcerii, rătăcirea-n rostiri, Monolog paralel cu splendide iubiri, Un joc început și neterminat, Unde ești sau ai fost? Ori nu te-ai iscat? Uitat e potopul, pe ce dimensiuni Ne readunăm pentru promisiuni? Dialog ventriloc, verbul naște
MEGAPOEMUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374715_a_376044]
-
grijă în țandăra unui gând curat din mintea și inima fiecăruia dintre noi. Și când fierbințeala voluptoasei veri se mai stingea un pic, venea la rînd, în necurmata scurgere a vremii, toamna, cea care, în tremurul pomilor dezgoliți de vântul vagabond care cutreiera zile și nopți la rând peste noi și lume, aducea cu ea mult prea zgribulita tristețe. Atunci sufletul nostru se răcea și se sleia la fel ca și cuibul brumelor de pe vânturatul Continit, iar când la urmă de
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
mult mai mult decât instituțiile specializate( I.C.R, ambasade și consulate ), plătite cu sume enorme din banii contribuabililor. După două zile poposite în capitala Malaieziei, Kuala Lampur, unde au descoperit o lume pestriță, palmieri, locuințe lacustre, magazine superbe, zgârâie-nori, câini vagabonzi, cerșetori, mașini scumpe, dar și biciclete, o lume în plină dezvoltare, delegația a luat drumul întoarcerii spre casă, cu speranța că altă dată vor vizita alte zone ale acestui sat mai mare, numit Globul Pământesc. Cartea lui Dorel Cosma este
DOREL COSMA DUMINICĂ ÎN MANHATTAN SAU TERRA ESTE UN SAT AL CIVILIZAȚIILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371644_a_372973]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > EU ȘI ZEUL VAGABOND Autor: Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2275 din 24 martie 2017 Toate Articolele Autorului EU ȘI ZEUL VAGABOND M-am trezit ca o bacantă din delirul nopții tale Într-o ploaie de visare și simțire trepidantă Sentiment durând divin
EU ȘI ZEUL VAGABOND de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375674_a_377003]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > EU ȘI ZEUL VAGABOND Autor: Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2275 din 24 martie 2017 Toate Articolele Autorului EU ȘI ZEUL VAGABOND M-am trezit ca o bacantă din delirul nopții tale Într-o ploaie de visare și simțire trepidantă Sentiment durând divin, reflectând pe trupuri goale, Episoade ancestrale... noi, drogați cu vin-pelin... Era liniște-n alcovul unde-am disecat iubirea... Adormită
EU ȘI ZEUL VAGABOND de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375674_a_377003]
-
zori ce se ridică, în lumina lor difuză, Mușc din sângerânda-ți buză, cu iubire și cu frică... Iar mi-e liniștea pierdută...mă trezesc pe un altar Răstignită-n vis hoinar de-o iubire arzând mută, Eu și Zeul vagabond ce mă vrea în disperare Și îmi plânge cu ardoare diamante-n părul blond... Antonela Stoica 23 Martie 2017 © Referință Bibliografică: EU ȘI ZEUL VAGABOND / Antonela Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2275, Anul VII, 24 martie 2017. Drepturi
EU ȘI ZEUL VAGABOND de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375674_a_377003]
-
pe un altar Răstignită-n vis hoinar de-o iubire arzând mută, Eu și Zeul vagabond ce mă vrea în disperare Și îmi plânge cu ardoare diamante-n părul blond... Antonela Stoica 23 Martie 2017 © Referință Bibliografică: EU ȘI ZEUL VAGABOND / Antonela Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2275, Anul VII, 24 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Antonela Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
EU ȘI ZEUL VAGABOND de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375674_a_377003]
-
comunității evreiești cunoaște la începutul secolului al XIX-lea destine contradictorii: primele coduri civile promulgate în 1812-1819 asigură străinilor toate drepturile civile. Dar Regulamentul Organic întrerupe această practică și face din populația evreiască o națiune străină, deposedată de drepturi. Evreul vagabond poate fi expulzat: "Este incontestabil că evreii care s-au răspîndit în Moldova și al căror număr crește zilnic trăiesc în mare parte pe seama băștinașilor și exploatează aproape toate resursele în dauna progresului industrial și a prosperității publice", afirmă un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
însă a unui Orient redus aici la starea de negativ al Occidentului: "Mahalaua este regatul ruinelor, este Orientul care nu-și îngroapă cadavrele, care nu-și mătură gunoaiele". Casele din chirpici, colibele stînd să se năruiască; locuitorii lor: țigani, evrei, vagabonzi. Impresia de provizoriu, de trecere a timpului care se repetă fără a însemna că e istorie, se face simțită. În schimb, în centrul orașului, o stradă Calea Victoriei afirmă pretenția de eleganță, cu circulația sa intensă și cu însemnele unei lumi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acută nostalgie de fraternitate și de normalitate. Democrația s-a născut în Vest, trecerea de la dictatură la democrație retrimite în Vest... Aceste cuvinte și aceste cîntece care s-au stins puțin cîte puțin spre sfîrșitul anului 1990 spun: "Mai bine vagabond decît dictator, mai bine mort decît comunist, mai bine golan decît activist". Aceste cuvinte spun că nimic nu va mai fi niciodată ca înainte. Aceste cuvinte vorbesc de libertate, de sfînta libertate, de greutatea de a fi eroi, de venerarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
feri satele românești de năvălirile bandelor de hoți; mijlocul spre a ajunge la acest scop ar fi stăruința necurmată a consulilor pe lângă autoritățile otomane de a urmări asemenea bande cu forțe de ajuns. Bandele, formate câteodată din 100 până la 200 vagabonzi, merg cu îndrăzneala lor până a năvăli ziua-n amiaza mare asupra satelor și a escrie contribuțiuni grele pentru locuitori. Consulii austriaci promit locuitorilor români că, dacă Macedonia va ajunge sub Austria, brigandajul ar înceta imediat. De aici provine dar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
starea în care-i vedeți? Societatea întreagă s-a pus pe un picior care ne-a adus unde sîntem astăzi. Toate clasele societății sufăr; nu mai vorbesc de țărani, cari-n o parte a României au ajuns să fie adevărați vagabonzi și sânt robiți pe toată viața cu munca, singurul lor capital ce le-au mai rămas... De ce finanțele noastre sânt într-această stare? După mine, una din cauze este că bugetele sânt rău făcute și nici pot fi altfel. Cum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
roșilor. Din actul de acuzație asupra patrioților republicani din Ploiești, pe care l-am publicat în numărul nostru de ieri, aflăm că, la interogatoriu, o mulțime dintre ei au declarat că sânt fără profesie. Un om fără profesie e un vagabond. Între aceștia însă cată să numărăm și pe cei cu profesiile uzurpate, pretinse sau frauduloase. Un om care, având patru clase primare și un curs de violoncel, ar exercita profesia de medic ori cea de jurisconsult, de episcop, de profesor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
măcelărie pe copiii și frații noștri tratîndu-i de proști din țara proștilor... Aci nu mai e vorba să dăm câteva parale pe la scăpătăciunile din Germania; este vorba de țara noastră, de onoarea noastră, de sângele nostru în fine. Niciodată niște vagabonzi mercenari nu vor comanda pe români... Toți (junii ofițeri) sânt plini de onoare și zel, și, oricât de proști li s-ar părea oamenilor cu capetele de urs de la nordul Germaniei, sânt între acești juni mulți cari la timp vor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
căpcăuni? N-am avut onoarea să-l vizitez. Întîmplarea face să-i calc acum pragul, în dimineața asta cu ploaie reavănă. Reflex vechi, traumatizant: să frînez la poartă și să aștept. Nimeni. Intru, înaintez cu prudență. Nimeni. Doar un cotei vagabond, făcînd ceva pe burlanul prin care iese șuvoiu-nspumat. Cobor și urc treptele peronului. M-aștept să fiu întîmpinat de vreun pistolar, ceva. Prostii. N-apare nimeni. Intru. Somptuoasul hol, c-o imensă masă pe care așteaptă gustările unui breakfast. Pentru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
flăcăii ăștia, vreo cinci-șase, într-un albastru foarte chimic, anevoie reținîndu-și rîsul, apar, nu prea cadențat, de după colțul clădirii și se îndreaptă, pe trotuar, către majestuoasa poartă. Nimeni nu-i observă. În urma lor, ca la țară, vin leneși doi cîini vagabonzi, probabil amicii făcăilor în răstimpul dintre schimbări. Dincolo, clădirea fostului CC, intactă după răpăiala regizată din decembrie '89, conservă însă cîteva urme de gloanțe, ricoșeuri scăpate regizorului care ne-a păcălit șapte ani. Ce spațiu plin de spaime și de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nici măcar ivindu-se între tufănelele ei dragi din curte. El autorul unui cutremurător jurnal nescris. Anonim. Moșu. A rămas de la ultima nuntă cîinească. S-a pripășit în frunzarele de lîngă bloc. De origine maidanez, încercat în asprimile vieții lui de vagabond, are totuși ceva de rasă în făptura-i aducînd cu a șoricarului, dar mai masiv, mai greoi, pe picoarele lui scurte și butucănoase. Cum de-a nimerit Moșu în nunta aia bezmetică de-acum patru luni? Ce-a căutat el
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
feudalism la capitalism. Orașul atrăgea către sine oamenii ce-și pierdeau mijloacele de întreținere”. În Moldova, o asemenea categorie o formau căpătăierii, adică oamenii, fără căpătâi, fără domiciliu stabil, fără ocupații certe. Din rândul lor se recrutau slugile și argații, „vagabonzii” și cerșetorii, dar mulți dintre ei erau salahori, lucrători „năimiți cu ziua”. Puțini ajungeau calfe sau negustori și meșteșugari de ultima treaptă. Unii se angajau însă lucrători la diverse ateliere. Aceștia din urmă alcătuiau împreună cu lucrătorii din industrie și calfe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din 13 decembrie 1856, se nota că „aici în capitalie viețuiesc sute de indivizi fără nici o garanție despre conduita lor și fără a plăti un ban la casa statului...”. Alături de ei, în orașele mai mari, se aflau o mulțime de „vagabonzi” (adică oameni fără ,,acte”) și „potlogari”. Numai la Iași, în mai 1858, comisia de cercetare a „vagabonzilor” a descoperit printr-o acțiune neterminată 402 „vagabonzi”. Ei erau atât de numeroși și în Galați, încât Secretariatul de stat comunica Departamentului din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
despre conduita lor și fără a plăti un ban la casa statului...”. Alături de ei, în orașele mai mari, se aflau o mulțime de „vagabonzi” (adică oameni fără ,,acte”) și „potlogari”. Numai la Iași, în mai 1858, comisia de cercetare a „vagabonzilor” a descoperit printr-o acțiune neterminată 402 „vagabonzi”. Ei erau atât de numeroși și în Galați, încât Secretariatul de stat comunica Departamentului din lăuntru că „liniștea publică era amenințată”. Numărul real al căpătăierilor, „vagabonzilor” ș.a. în principalele orașe nu poate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ban la casa statului...”. Alături de ei, în orașele mai mari, se aflau o mulțime de „vagabonzi” (adică oameni fără ,,acte”) și „potlogari”. Numai la Iași, în mai 1858, comisia de cercetare a „vagabonzilor” a descoperit printr-o acțiune neterminată 402 „vagabonzi”. Ei erau atât de numeroși și în Galați, încât Secretariatul de stat comunica Departamentului din lăuntru că „liniștea publică era amenințată”. Numărul real al căpătăierilor, „vagabonzilor” ș.a. în principalele orașe nu poate fi stabilit, fie și numai datorită faptului că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai 1858, comisia de cercetare a „vagabonzilor” a descoperit printr-o acțiune neterminată 402 „vagabonzi”. Ei erau atât de numeroși și în Galați, încât Secretariatul de stat comunica Departamentului din lăuntru că „liniștea publică era amenințată”. Numărul real al căpătăierilor, „vagabonzilor” ș.a. în principalele orașe nu poate fi stabilit, fie și numai datorită faptului că tocmai în cel mai mare oraș al țării, Iași, ei n-au putut fi înregistrați. Este neîndoielnic însă că ei atingeau un procentaj destul de ridicat, dând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a micii producții pentru piață și a capitalului cămătăresc și comercial, prin împletirea pe plan social a elementelor feudale cu cele capitaliste. Este și firesc, deci, ca structura socială a orașului să fi fost foarte complexă. Birnici agricultori, cărăuși, argați, vagabonzi, calfe, meșteșugari, negustori, zarafi, bancheri și cămătari, slugi și boieri, ofițeri și funcționari alcătuiau o societate pestriță specifică unei perioade de tranziție. La 1840, „Iașii însuși - spune Alecu Russo - este un monstruos amestec de clădiri masive ori elegante, de palate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chiar că pedeapsa este un bine, și nu un rău. Astfel de situații, în care pedeapsa nu este percepută ca ceva "rău", ori ca pricinuire a unei "suferințe", a unei "dureri", au caracter de excepție, cum este, de exemplu, cazul vagabondului care se hotărăște să săvârșească o infracțiune minoră cu gândul că închisoarea i-ar servi de adăpost pentru iarnă 75. Pentru a aprecia dacă pedeapsa este sau nu o experiență negativă, notează C. Rotaru, important este și momentul la care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]