1,108 matches
-
și biserici proprii. În timpul răscoalei populare din 1784, Consiliul Locotenențial maghiar intervenea pentru urgentarea organizării învățământului ortodox în Banat, admițând că rădăcina ,,prădăciunilor atât de mari făcute în părțile Banatului și comitatele învecinate” se află în ,,neștiința și nepriceperea” locuitorilor valahi. Din acest motiv se impunea ,,să se facă școli în ținuturile unde locuiește acest neam, ca astfel pe încetul să fie învățat întru purtare cuviincioasă și să fie dus la cunoașterea celor drepte și cinstite.” Fără discuție, era evidentă denaturarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nord-est denumirea provincială moldovean ca substitut pentru numele etnic român și tot din acest motiv nu a fost respinsă în sud-est cea de valah, denumiri prin care s-au pus în circulație și sintagme aberante precum limba moldovenească și limba valahă cu pretenția de a fi aplicate altor realități decît limba română 112. Pe de altă parte, popoarele stabilite în jurul românilor au cunoscut momente de glorie și de afirmare, care le-au imprimat mîndria realizărilor proprii, astfel încît, chiar atunci cînd
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu este însă decît altă denumire pentru Cealaltă Europă (vezi Spațiul mioritic, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, Editura Minerva, București, 1985, p. 217-218). 112 Trebuie însă specificat că, oricît de condamnabile ar fi denumiri precum limba moldovenescă sau limba valahă, în loc de limba română, ele rămîn numai etichete false, ce pot fi combătute ușor. Alceva este cînd este înlocuită forma verbală moștenită sînt cu una falsă, sunt, deoarece, de data aceasta, se atentează la însăși configurația istorică a limbii, prin falsificarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Carului, nu avea altă cale mai scurtă și mai comodă de trecere a Carpaților decât bine cunoscutul drum comercial pe unde pătrundea în Transilvania, și nu numai, peștele pescuit în Dunăre. Pe Drumul Carului au trecut numeroasele expediții ale domnilor valahi în Transilvania, precum și ale regilor unguri în Țara Românească pentru "a pedepsi", așa cum a încercat, în 1330, regele Carol Robert de Anjou, care afirma, după cum arată marele istoric, Nicolae Iorga, citând corespondența către Papă a craiului ungur, că "îl va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
ale regilor unguri în Țara Românească pentru "a pedepsi", așa cum a încercat, în 1330, regele Carol Robert de Anjou, care afirma, după cum arată marele istoric, Nicolae Iorga, citând corespondența către Papă a craiului ungur, că "îl va scoate pe ciobanul valah, adică pe Basarab Vodă, din bârlogul lui, trăgându-l de barbă". Evenimentele însă s-au petrecut altfel. Cum spune o zicală din bătrâni "Dumnezeu stă mândrului împotrivă". Regele și oastea lui de peste 30000 de militari au pornit să recupereze Banatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
în calea oastei ungare, încât dușmanul nu găsea nimic de mâncat și foamea a pus stăpânire pe ostași. Disperat Carol Robert îi propune pace lui Basarab și începe să se retragă, pe drumul cel mai scurt spre frontiera ungară. "Ciobanul valah" îl urmărește discret și pune la cale "tragedia de la Posada", unde oastea ungară este zdrobită sub stâncile prăvălite de valahi de pe versanții abrupți. Carol însuși a fost la un pas de moarte, pierzându-și pentru început numai pecetea. În istoriografia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
unguri, ci și de tătari, care făceau dese incursiuni atât în Valahia, cât și în Transilvania, ocupând provizoriu teritorii limitate de unde își organizau atacurile, până la alungarea lor definitivă dintr-o zonă sau alta. Așa se explică posibila imixtiune a domnului valah în succesiunea "Craiului Ungariei, Andrei al III-lea, care nu a avut un urmaș pe linie bărbătească, ci numai o fată, la mâna căreia aspirau Carol Robert de Anjou și Otto de Bavaria". Opțiunea domnului Basarab de a-l sprijini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
oastea lui Țepeș și-a făcut tabăra acolo". Poate așa s-a speculat și în crearea legendei, devenită celebră, că "Vlad Dracu ar fi locuit în castelul Bran", că Dracula, eroul sinistru al scriitorului englez, Bram Stoker ar fi voevodul valah, că liniștita cetate brăneană ar fi fost un cuib al vampirilor. În fapt imaginația bolnavă a părintelui vampirilor, un irlandez din Dublin, regizor de teatru, care avea în ascendența sa și o ramură hindusă, a fost probabil alimentată de cazul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de la acea vreme este descoperită prin ochii străinului de neam și limbă, apropiată și asimilată printr-un continuu proces de mediere, în care distanța între două realități culturale este progresiv micșorată, până la absorbția completă a observatorului în realitatea observată. TOPOS VALAH. DISCURS IMAGOTIPIC Încă de la primul popas pe pământ muntenesc, făcut la schitul Dălhăuți, doar pentru câteva zile, Platon pătrunde într-un spațiu foarte deosebit de cadrul peregrinărilor sale ucrainiene, într-un topos dispus după linii mult mai molcome decât peisajele slave
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fi fost bine scris și cântărit până la ultima întorsătură de condei, ci fiindcă, cele câteva observații, venite de la un prieten, într-o conjunctură de moment extrem de ostilă pentru Domnia Să, l-au mâhnit cu siguranță. Însă, oare nu acest var valah al lui Shakespeare îmi subliniase în atâtea rânduri, când parlamentasem despre principii, că adevărul trebuie urmat neabătut, cu orice preț, chiar și când se bagă acolo unde nu trebuie? Credincios unor asemenea virtuți nenegociabile ale prieteniei, colaborarea mea la Literatorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
declara preocupată, în aceeași măsură „și de soarta fraților noștri români - în număr de mai mult de trei milioane din Ungaria și Transilvania.” Dacă frații Hurmuzachi acordau interes Principatelor și tuturor românilor în ziarul lor de la 18481850, iar scriitorii moldoveni, valahi și transilvăneni aveau să se exprime mereu în presa din Bucovina, devine întrucâtva de neînțeles, că ulterior nu se acordă suficient interes fenomenului literar din nordul Moldovei. Cititorul încearcă frustrări și astăzi în privința aceasta. O lucrare referitoare la „Revistele literare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
află în Pind, la sud, și altul în Tatra, la nord. Sf. Blaise, protectorul Dubrovnikului, se rostește în limba locală Sveti-Vlaha adică Românul. N. Iorga vorbește de complexul raguzan din evul mediu, amestecul vecin al României sudice, unde se aflau valahi ciobani, seniori slavi în vecinătatea marei civilizații venețiene. Insula Locrim în fața cetății Lapad colț și golf unde am văzut pe Bonar, bătrân de la granița româno-ungară. se află aici de vreo 35 de ani, grădinar, cultivator de flori. Femeile musulmane care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cracovia, solul mergea la Roma și Veneția. Solul lui Uzun Hassan, un medic evreu spaniol, Isac beg, aducea scrisori adresate principilor europeni, una dintre ele fiind adresată „milostivului și mare domn în țara sa, Ștefan, voievod, cu putere asupra întregii Valahii”. Dar străduințele papei și ale lui Uzun Hassan, de a realiza o unitate de acțiune a țărilor europene, n-au dus la niciun rezultat. Pentru a preîntâmpina un război pe mai multe fronturi, Mahomed al II-lea încearcă o împăcare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și felul cum a fost reînscăunat Vlad Țepeș sunt relatate în fața Senatului venețian de Țamblac, așa cum Ștefan însuși i-a dictat: „Am înduplecat chiar la acest lucru pe Măria Sa Craiul unguresc, ca să se îngrijească și el, din partea sa ca Drăculea valahul (românul) să ajungă domn. Și înduplecându-se în sfârșit, el a trimis să-mi spună ca să-mi adun oastea și să merg să pun pe numitul domn în Țara Românească. Și așa am făcut îndată și am mers, eu dintr-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ore în diverse gări; alții au plecat când au vrut. Două divizii de cavalerie s-au oprit 48 de ore la Râmnicu Sărat ca să-și potcovească caii etc. Astfel, germanii n-au întâlnit în realitate o opoziție rusă în câmpia valahă și au acționat pe un front larg; rușii, argumentând că Armata Română în cea mai mare parte a pierdut toată puterea combativă și că apărarea României intră aproape exclusiv în sarcina lor, revendicau comanda supremă. Admiteau totuși că Regele să
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
adică adevărat) ar face-o. Or, critica e pentru oameni, are o funcție socială, reglează cumva regulile jocului numit literatură care se construiește din mers. Până la urmă, în literatură e ca în istorie. Știi că se tot vorbește de neantul valah, de secolele acelea în care nu s-a întâmplat nimic cu noi. Firește, am supraviețuit, deci ceva s-a petrecut. În fond, ce spectaculos ar fi să descoperim ceva care să mărturisească asupra vieții pe aceste locuri în urmă cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
urmă cu o mie de ani. Or, dacă ar fi existat scribul, insul ăsta care dublează faptele cu o conștiință ordonatoare, care să noteze, să evalueze, să judece, să ipostazieze faptele, atunci uite, n-am mai fi avut nici măcar neantul valah... Crezi în prietenia literară? Mai e posibilă într-o lume ca a noastră, pragmatică și interesată, gășcară și superficială prea adesea? Cred în prietenie și am nostalgia ei. Deși cine știe? s-ar putea ca prietenia să fie o formă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
piase elaborate de Conu Iancu în registrul comicului și nu am de gând să-ți spun care lipsește... Aș avea și niște completări la doctrina despre matrița mentală de el mijotată, în care sunt ademenite, pentru a fi capturate, maimuțele valahe (cum te exprimi tu așa de frumos, că nu degeaba, după ce îți vei fi tocit pixul încrustând aforisme lirice pe arborii județului baștinal, te-or făcut rectorul "Antitezelor"!). Una la mână: Dacă acceptăm speculara ta metaforă in praesentia, apoi în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
răsărit are vii, aflate în apropiere pe o colină mai înaltă și mai lată; spre apus și spre miazăzi sunt dealuri acoperite cu păduri, <iar> unele părți ale celor aflate mai aproape sunt plantate cu vii care aparțin unui sat valah (Broșteni, n.a.), așezat la poalele dealurilor și mai jos de târg”. Despre vinul de la Huși, Bandini scria că „se face din abundență, de un gust blând și suav”. Totuși, după opinia episcopului „cel mai bun vin, însă, aproape tot așa
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Moldova la mijlocul secolului al XVII-lea. Despre românii ortodocși („schismatici”), episcopul noteză că aveau trei biserici, dar una episcopală: două de lemn și una de piatră, „la care se cască o crăpătură și aproape de ruină este episcopia”. Locuitorii târgului erau valahi, dar mult mai mulți unguri („et in omnibus priores, unde infimam etiam partem oppidi Valachis inhabitandam concessere”), lucru puțin probabil. „Dregătorii - scrie Bandini - se succed astfel că, dacă un an este jude un ungur, în celălalt an îndeplinește această slujbă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de lemn, iar numărul credincioșilor catolici era de 100. În corespondența purtată cu Congregația Propaganda Fide din Roma, misionarul afirma că în Moldova, deci și în Huși, nu sunt numai unguri. Limba vorbită de catolici - remarcă Vitto Piluzzio - era limba valahă, apoi limba maghiară, germană, greacă etc. Părintele misionar Giovanni Battista del Monte, trimis de acesta la Roma, confirma această părere, așa cum reiese în descrierea sa din 1671. Misionarul Francesco-Maria Spera (? - după 1670) relata, în Starea provinciilor celor două Valahii (23
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
turlă pe naos”, susținută de 12 stâlpi și cu alte două turle în partea vestică este un monument desăvârșit de arhitectură medievală răsăriteană, expresia unui mod original de integrare a modelului bizantin și a altor influențe stilistice în tradiția aulică valahă. Din descrierea lui Gavriil Protul se deduce că, după modelul templului lui Solomon și al canoanelor bisericești, „au făcut în mijlocul tinzii bisericii 12 stâlpi înalți tot de piatră cioplită și învârtiți foarte frumos și minunați, care închipuiesc pe cei 12
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
Inițial, tributul impus acestor provincii a fost stabilit la un nivel scăzut, dar nu peste mult timp a crescut vertiginos. Plățile efectuate de Valahia la începutul secolului al optsprezecelea sînt prezentate mai jos: În 1709, totalul dărilor încasate de guvernul valah era de 649000 de taleri, din care 514000 au fost trimiși sub o formă sau alta turcilor. În 1710, totalul încasărilor a fost de 547000 de taleri, 430000 mergînd la turci. Calculate în aur, sumele acestea se ridicau la aproximativ
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
colaborare cu și prin intermediul acesteia; ei puteau oricînd găsi pe cineva cu care să coopereze. Facțiunile boierilor din cele două provincii țeseau și ele intrigi la Constantinopol împotriva domnitorului aflat pe tron. Cu toate că își pierduse puterea politică, boierul moldav sau valah și-a păstrat statutul privilegiat față de restul populației și, în ciuda reformelor din acest timp, a continuat să dețină controlul asupra pămîntului și a țăranului în mare măsură ca și mai înainte. Totodată, el plătea puține impozite sau chiar nici unul. În ciuda
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nici dominația habsburgică, nici cea otomană nu distruseseră complet un oarecare sentiment de unitate din cadrul fiecărei naționalități și nici nu provocaseră o pierdere totală a amintirii unui trecut mai glorios. Existaseră la urma urmei statele bizantin, sîrb, croat, bosniac, bulgar, valah și moldovenesc cu culturi și istorii distincte care înregistraseră realizări considerabile. Cetățenii fiecăruia dintre aceste state avuseseră o limbă, o religie, o cultură și alte atribute comune ce defineau premisele unei unități naționale în secolul al nouăsprezecelea. Anumite instituții ale
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]