1,632 matches
-
un colectivism pe orizontală, în timp ce națiunile din sudul Europei (vezi proverbul românesc „Capul plecat sabia nu-l taie”) și Japonia (vezi proverbul „Ciocanul bate cuiul care iese în afară”), un colectivism pe verticală. Individualismul din Statele Unite este structurat pe orizontală, valorizând creativitatea și ieșirea din șablon, în timp ce individualismul din Suedia și Norvegia e structurat pe verticală, valorizând egalitatea membrilor societății. O modalitate diferită de conceptualizare a acestei dimensiuni a fost propusă de Gudykunst și Ting-Toomey (1988): universalism/particularism; membrii culturilor universaliste
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
-l taie”) și Japonia (vezi proverbul „Ciocanul bate cuiul care iese în afară”), un colectivism pe verticală. Individualismul din Statele Unite este structurat pe orizontală, valorizând creativitatea și ieșirea din șablon, în timp ce individualismul din Suedia și Norvegia e structurat pe verticală, valorizând egalitatea membrilor societății. O modalitate diferită de conceptualizare a acestei dimensiuni a fost propusă de Gudykunst și Ting-Toomey (1988): universalism/particularism; membrii culturilor universaliste tind să aplice aceleași standarde de evaluare și interpretare în relație cu toți membrii societății, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
permanent între ele: controlul (verificarea) - componenta care se referă la activitatea de constatare de către educator a cantității și calității cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor dobândite de elev până în momentul evaluării; aprecierea - componenta care presupune evidențierea și estimarea gradului de pregătire a elevului, valorizând volumul achizițiilor informaționale și comportamentale; notarea - componenta care asigură măsurarea și validarea rezultatelor pregătirii elevilor, ca urmare a controlului și aprecierii, obiectivându-se prin coduri sau simboluri convenționale, denumite note (indicatori sintetici ai performanțelor demonstrate de elevi). Prin interdependența celor
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
comunități virtuale religioase, denumite metaforic: a. comunități "de întărire"; b. comunități "reformatoare"; c. comunități "ale luptei pentru Adevăr"; d. comunități "fără frontiere" a) Comunitățile "de întărire" sunt acele comunități care aderă la principiile și dogmele unei confesiuni religioase particulare și valorizează în principal experiența spirituală împărtășită. Ele funcționează ca un spațiu spiritual închis, în care comunicarea cu ceilalți membri ai comunității are rolul de a întări convingerile comune tuturor. Opiniile divergente sunt descurajate și propunerile de schimbare sunt privite ca amenințări
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Punctele slabe sunt reprezentate de închiderea la comunicarea cu celelalte comunități, ceea ce împiedică dezvoltarea prin confruntare de idei. În timp, nivelul cultural și educațional al acestui tip de comunități riscă să devină scăzut. b) Comunitățile "reformatoare" sunt acele comunități care valorizează profund adevărul religios și sunt loiale unei confesiuni specifice. În cadrul acestor comunități sunt propuse spre dezbatere idei noi menite să promoveze fie schimbarea, fie purificarea în bisericile la care aderă membrii. Comunitățile "reformatoare" sunt orientate spre descoperirea continuă a adevărului
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
sunt deschiderea la dezbatere și gradul ridicat de elaborare al argumentelor și raționamentelor logice. Punctele slabe includ atmosfera conflictuală și incapacitatea elaborării unui model integrator, cu toate că misiunea declarată conține elemente comunitare valoroase. d) Comunitățile "fără frontiere" sunt formațiuni interconfesionale care valorizează în principal experiența spirituală comună. Trăirile emoționale ale individului sunt considerate manifestări veritabile ale credinței. Comunitatea întreține un climat afectiv pozitiv prin ignorarea opiniilor divergente și focalizarea pe ideile și credințele comune. Tematica discuțiilor se concentrează asupra unor subiecte cu
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
comunitățile religioase se găsesc în secțiunile destinate apologeticii sau dialogului interconfesional. După cum reiese din datele prezentate în Tabelul 9, cele mai frecvente atitudini sunt cele pozitive față de ingroup și negative față de outgroup. Biserica la care aderă participanții la comunicare este valorizată ca fiind singura sau cea mai bună cale spre mântuire și formă de organizare aprobată de către divinitate, în timp ce alte comunități sunt privite ca variante neviabile și chiar ca o amenințare la adresa integrității și coeziunii comunității de care aparțin aceștia. Aceste
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de cele tipice pentru comunitățile religioase locale. Împărtășirea credințelor religioase comune, care reprezintă una dintre funcțiile principale ale comunităților religioase locale, nu are aceeași valoare în comunitățile virtuale religioase, unde consensul este puțin productiv, iar dezbaterile și diversitatea perspectivelor sunt valorizate și căutate. Astfel, chestionați cu privire la acest aspect, majoritatea subiecților consideră că cel mai important aspect în cadrul comunităților virtuale religioase este pluralitatea ideilor (78,7%), și mai puțin consensul (21,3%). VIII.3. Motivația participării la comunitățile virtuale religioase Motivația participării
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
rigiditate, autenticitate, atmosferă relaxată și organizare. Analiza răspunsurilor subiecților la acești itemi oferă un profil comparativ al celor două tipuri de comunități așa cum sunt ele evaluate de către persoanele implicate în activitățile lor ca membri activi. Flexibilitatea reprezintă o trăsătură puternic valorizată în condițiile unei societăți al cărei ritm de schimbare a crescut exponențial în ultimii ani. Totuși, în mod tradițional, comunitățile religioase au fost asociate într-o mai mare măsură rigidității și stabilității. Pe de altă parte, comunitățile virtuale religioase au
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
care le are termenul "rigiditate", ceea ce face ca subiecții să aleagă într-o mai mare măsură răspunsuri medii, considerate mai dezirabile social. Deschiderea la idei noi reprezintă o caracteristică specifică organizațiilor dinamice, aflate într-un proces de transformare și care valorizează divergența ideilor mai mult decât consensul. Comunitățile virtuale religioase corespund într-o mai mare măsură acestui profil, iar subiecții cercetării le evaluează ca fiind semnificativ mai deschise la idei noi (p<0,01), acesta fiind unul dintre principalele aspecte ale
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
mult decât consensul. Comunitățile virtuale religioase corespund într-o mai mare măsură acestui profil, iar subiecții cercetării le evaluează ca fiind semnificativ mai deschise la idei noi (p<0,01), acesta fiind unul dintre principalele aspecte ale comunicării apreciate și valorizate la comunitățile creștine online. În timp ce comunitățile locale sunt apreciate de către majoritatea subiecților ca fiind mediu sau puțin deschise la idei noi, cele virtuale sunt evaluate de la un nivel mediu la un nivel foarte ridicat al acestei trăsături. Acest rezultat se
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
deschiderii față de ideile religioase noi. Unul dintre tipurile de astfel de comunități cu cel mai ridicat nivel al deschiderii este reprezentat de comunitățile non-denominaționale, cu tematică generală creștină. Acestea creează spații de discuție pentru orice ideologie cu caracter creștin și valorizează contribuțiile variabile. La polul opus, comunitățile care au corespondent în timp și spațiu real vor fi mai puțin deschise la idei divergente față de orientarea grupului și vor trata cu reticență abordările care nu par să conducă la consolidarea unității și
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
atât de multe fenomene, încât o istorie completă a originilor sale s-ar apropia într-adevăr de universal"21. Pare să exercite o fascinație de durată, încântându-i pe cei nemulțumiți de academismul reconstituirilor factuale: "respingând obiectivitatea și factualismul, [memoria] valorizează reprezentarea și reamintirea [...]. Împotriva oficialismului istoriei, memoria cheamă trecuturi ascunse, trăitul și localul, obișnuitul și zilnicul. Împotriva totalității istoriei, pluralismul memoriei explodează"22. În ciuda sentințelor care opun istoria și memoria 23, critica istoriografică a reacționat la noua provocare oferind observații
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
încă172, asociată uneori cruciadei 173. După 1990, competiția editorială a modificat radical aspectul manualelor. Ilustrația s-a extins în detrimentul textului care, la rândul său, a devenit tot mai fragmentat. Dispunerea informațiilor scrise sugerează mai multe voci și ritmuri ale povestirii, valorizând detaliul, interogarea, imaginarul, colajul. Practic, manualul nu mai este o carte, un volum de citit de la un capăt la altul, de memorizat "ca pe apă", ci un magazin istoric, o revistă de răsfoit mai voluminoasă, de preferat sau nu altora
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Marii români" din toate timpurile au dovedit, de fiecare dată, că posteritatea domnitorului trece, mai întâi de toate, prin paginile manualului de istorie. De cele mai multe ori, ea nici nu se desprinde prea mult de nivelul acestuia, căci memoria istorică nu valorizează argumentul științific ori investigația de durată, ci accesibilitatea reprezentărilor, concordanța lor, atașamentul pe care îl pot genera. Iar devoțiunea cere, prin însăși esența ei, simplificarea informației, recunoașterea cât mai deplină și spontană, nu cunoașterea amănunțită, rațională și solicitantă. Polemicile legate
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pedagogică. În școlile lumii socialiste, unde se punea accent pe subordonarea copiilor față de adulți, pe efort, pe disciplină, pe reproducerea întocmai a adevărurilor admise, nu ar fi fost posibilă o astfel de evoluție. Trecerea de la modelul autoritar la cel democratic, valorizând dezvoltarea personală, opțiunile multiple și participative ale profesorilor, elevilor sau părinților nu a fost însă nici simplă, nici completă. În căutarea acelui adevăr istoric nespus de manualele anterioare, cărțile școlare de istorie din anii '90 au fost poate mai intransigente
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
De la noi (ediția a treia, din 1920, a fost distinsă cu Premiul „V. Adamachi” al Academiei Române). M. s-a apropiat de basmul popular așa cum procedase anterior Ion Creangă, cu conștiința și cu abilitățile scriitorului experimentat, îndepărtând elementele inestetice, recompunând și valorizând anumite laturi, cu precădere umorismul. Poveștile sunt „crengiene” fără să dea impresia de pastișă, dar în același timp sunt populare, specifice Bucovinei, întocmai cu poeziile și cimiliturile tipărite mai târziu. Același farmec se întâlnește pe alocuri și în textele din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
reprezintă o școală cu o „viață” perpetuă, naștere continuă. Misiunea Liceului Teoretic Mihai Eminescu” este de a oferi cunoștințe și de a dezvolta competențe, care să permită elevului: - orientarea și inserția într-un mediu social și profesional competitiv - să-și valorizeze potențialul creativ și să-și dezvolte propria personalitate - să se integreze cu succes în societate(clasă, internat, școală) - să manifeste deschidere spre valorile europene și universale(multiculturalism, cetățenie europeană) - să devină o persoană autonomă și responsabilă, aptă să decidă asupra
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
voi trece În revistă câteva elemente de bază ale acestui nou obiect de cercetare. În primul rând, o definiție. Geografiile simbolice pot fi definite ca reprezentări mentale ale spațiului politic, istoric sau cultural, generate la nivelul imaginarului social. Aceste reprezentări valorizează spațiile respective, atribuindu-le Însușiri și caracteristici de natură emoțională și ideologică. Geografiile simbolice identifică mental spațiul Înconjurător, aplicându-i etichete prin intermediul cărora Îl clasifică și Îl plasează pe un anumit loc al unei ierarhii valorice; spațiul este ideologizat, este
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
răscoala lui Horea XE "Horea" , aparținând autorilor maghiari care au abordat subiectul Începând cu anii răscoalei și până către 1860. În al doilea rând, avem În vedere judecarea acestor scrieri dintr-o perspectivă comparativă, discutarea modului În care au fost valorizate, sub raport politic, etic și ideologic, diferitele tradiții justificative pe care răscoala le-a generat În posteritate. 1. Istoriografia problemei Desigur, răscoala lui Horea XE "Horea" reprezintă, mai Întâi, un subiect istoric bine conturat și Îndelung frecventat. Interesul științific pe
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din epocă la o nuanțare mai favorabilă, deoarece el nu are doar sensul de „ridicare Împotriva ordinii constituite”, ci, În general, pe acela de „ridicare”, „sculare”. Or, o asemenea „ridicare” poate dobândi și un sens pozitiv, În funcție de felul În care valorizăm entitatea Împotriva căreia se Îndreaptă „răscoala”. „Ridicarea” nobilimii În arme pentru apărarea patriei, „insurecția nobiliară” (inclusiv cea de la 1784!), poartă tot denumirea de felkelés (nemesi felkelés). Din acest punct de vedere, este interesantă denumirea (jobbágyfelkelés) folosită de Rettegi György, la
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Todorova o sesiza În cazul portretului dedicat țărăncilor grecoaice de către tinerii aristocrați britanici, pare să-i fie străină poetului maghiar, cel puțin În acest context. În locul conflictului de clasă dintre țăranii rudimentari și nobilii cizelați, Mátyási propune opoziția Natură - Cultură, valorizată În conformitate cu preceptele lui Jean-Jacques Rousseau. Cu toate că și Mátyási vehiculează imaginea damelor educate din saloanele aristocratice, ca etalon convențional al excelenței feminine, el Își exprimă preferința categorică pentru frumusețea naturală a româncelor de extracție rurală. Un alt observator maghiar atras de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
xenofob”. Spre deosebire de alți exegeți ai lui Bărnuțiu, care vor vorbi despre „europenitatea” acestuia, Marcu nu se sfiește să folosească asemenea termeni la adresa corifeului ardelean, nu dintr-o lipsă de respect (pe care Îl Împărtășește cu ceilalți), ci pentru că el nu valorizează În mod negativ respectivele atribute. Este adevărat Însă și faptul că, dacă urmărim scrierile de mai târziu ale lui Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , vom Întâlni acolo pasaje În care el vorbește În termeni admirativi despre „cosmopolitismul cel adevărat”, care „respeptă umanitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sunt compensați prin dispozitive de transversalitate și flexibilitate, îngreunează funcționarea lor și grevează inovarea și decizia. c) Factori culturali • Respingerea arbitrarului de natura umana Principiile tradiționale ale organizării birocratice au fost concepute pentru a elimina arbitrarul uman. Lucrările lui Weber valorizează puterea "rațional-legală" a ierarhiilor pentru a evita situațiile de leadership informal și carismatic. Aceste concepții se bazează pe o neîncredere implicită în ceea ce privește subiectivismul și luarea în considerare a dimensiunilor umane, percepute ca fiind neraționale în raport cu sistemul "cartezian" de valori ce
by Doina MUREŞAN [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
evreii l-au trădat. La Peor, de exemplu, fiicele moabiților i-au invitat pe evrei să i aducă jertfe lui Baal. Au acceptat. Ei bine, pentru israel lupta începută la Peor continuă și astăzi; c) Regalitatea, instituție străină, a fost valorizată cu un nou act al istoriei sfinte; d) Sincretismul religios. După ce întreaga comunitate evreiască condusă de Moise pătrunde în canaan, sub iosua, Saul va fi proclamat rege. Perioada se numește Epoca Judecătorilor. Judecătorii erau șefi militari, consilieri, magistrați. Atunci apare
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]