2,062 matches
-
culturale din perspectiva unor criterii și a unei scări de raportare. În ultimă instanță, valoarea realizează posibilitatea de a stabili care dintre realitățile lumii (obiecte, procese, acțiuni, calități etc.) sînt bune, dezirabile și importante și care nu întrunesc asemenea însușiri. Valorizarea limbii (adică aprecierea ei ca posedînd astfel de trăsături) se face, în cele mai multe cazuri, într-o manieră extrinsecă: limba are valoare fiindcă folosește în comunicare, fiindcă stă la baza unor opere culturale etc. Mai puțin este avută în vedere valoarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
din discuție limba naturală, căci, chiar dacă aceasta este un produs al societății, se prezintă vorbitorilor ca un dat, ca ceva în afara posibilităților lor de acțiune directă. Cu toate acestea, raportarea față de limba naturală nu este neutră, indiferentă și exterioară, încît valorizarea (atribuirea valorii) este dată de măsura în care folosirea limbii și creația în cadrul limbii este conformă normei fundamentate de tradiție. Ca atare, și la nivelul limbii populare este posibilă aprecierea de corect și de incorect în folosirea limbii, starea corectă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
confrunta imaginea de sine, adesea 4 Funcția de securitate - este funcția esențială a grupului; acesta este o matrice, "un Înveliș psihologic" pentru membrii săi deoarece asigură un anumit confort psihic fiecăruia dintre ei, un mediu prielnic de manifestare și de valorizare a personalității sale. Recent, Verena Aebischer și Dominique Oberlé (1990 de la Universitatea din Paris revin asupra problemei, descriind câteva funcții pe care orice grup le Îndeplinește: de integrare socială, de diferențiere, de schimbare și de producere a ideilor. 1 Funcția
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de comunicare asigură coeziunea grupului, valorizează pe fiecare membru, acționează ca un factor de omogenizare. 3 Procesul afectiv - apreciativ presupune corelarea criteriului preferențial, socio- emoțional, cu criteriul axiologic. Aceasta Înseamnă că preferițele interpersonale nu sunt spontane, strict emoționale, ci o valorizare prin prisma unui sistem atitudinal, al unor acumulări calitative. Dobândirea experienței sociale este legată, neîndoielnic, de procesul de maturizare a copilului și adolescentului În care un rol decisiv Îl are suportul afectiv. În preadolescență și adolescență, Întreaga conduită se desfășoară
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
le convine unora de minune, atît în Occident cît și în Orient. Le convine adepților unui capitalism politic condiționat, pe care-l întîlnim în epoca modernă, cu războaiele sale concurențiale. Această orientare esențialmente politică de acumulare a bogăției și de valorizare a capitalului a revenit puternic în China, aflată în plină dezvoltare capitalistă cu portretul lui Mao deasupra. Economia orientează lucrurile, evoluțiile. Este o luare de poziție practică asupra lumii, rezultată dintr-o anume dispoziție de spirit, ce a contribuit puternic
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de opinie favorabil Israelului în mediile ne-evreiești, fie din admirație pentru realizările tânărului stat, fie din anti-arabism, moștenire a războiului din Algeria. Ceea ce se repercutează asupra populației evreiești franceze, care se simte astfel legitimată și parte integrantă din societate. Valorizarea Israelului de către Franța este astfel de două ori interiorizată de grupul evreu. O anchetă realizată în primele două zile ale Războiului de Șase Zile arată că 98% dintre parizieni simpatizau cu Israelul, iar numai 2% cu țările arabe. Iar dintr-
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
o serie de manifestări silențioase și demne, chiar sub nasul autorităților, în încercarea de a cuceri noi spații de libertate. Asemenea mișcări spirituale ce fac trimitere la trecutul magnific al Chinei și propun o altă ordine de viață și o valorizare a sinelui, prin recursul la tot felul de tehnici "liberatoare", atrag tot mai mult o populație frustrată, marcată de profunde inegalități, de imoralitatea vieții sociale și de bulversările întîlnite la tot pasul, mai cu seamă din rîndul tineretului urban, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
necesitate”. Atracția pe care o exercită mărcile cele mai costisitoare exprimă nu atât continuitatea istorică a strategiilor de distincție, cât ruptura pe care o instituie formidabila difuziune socială a aspirațiilor democratico-individualiste către satisfacțiile materiale și traiul bun. La urma urmelor, valorizarea calității nu generează nicio atitudine sistematică, nici chiar în rândul păturilor superioare. În societatea de hiperconsum, nu este dezonorant să cheltuiești cu larghețe într-o parte și să economisești în alta, să cumperi când dintr-un magazin select, când dintr-
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în esența organizării tayloriene a întreprinderii. Dar în acel dispozitiv, câștigul de timp însemna viteza debitelor, reducerea timpului fiecărei operații din procesul de producție. Or, sistemul care promova o temporalitate liniară, omogenă, standardizată este din ce în ce mai compromis: el este înlocuit de valorizarea unei temporalități discontinue ilustrate de rapiditatea implantării pe piețe, de creșterea vitezei ciclurilor, de goana după inovare 14. Miza nu este atât a produce în masă și în ritm continuu, cât a asigura pătrunderea mai rapidă a produselor pe piață
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
produse, la imagini și la comunicații la orice oră din zi și din noapte. În același timp însă asistăm la proliferarea dorințelor și a comportamentelor a căror orientare spre plăcerile senzoriale și estetice, spre forma fizică, spre senzații corporale exprimă valorizarea unei temporalități lente, calitative și senzualiste. Slow food, audiții muzicale, plimbări pe jos, drumeții, jacuzzi și baie turcească, meditație și relaxare: alternativă la fast live, divertismentul savurat „pe îndelete” se bucură de un larg ecou. Astfel, suntem martorii extinderii gustului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și în ai săi. În societatea de hiperconsum, violența nu se mai construiește pe modelul tradițional: ea funcționează când ca o strategie instrumentală de achiziționare de bunuri de piață, când ca un vector de singularizare personală ce transformă eșecul în valorizare de sine. Când perspectivele de viitor sunt închise, când participarea la modul de viață dominant lipsește și când nivelul de toleranță la frustrări scade, violența permite transformarea „disperării” în afirmație subiectivă, în „carte de identitate”, sursă de considerație și de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
proces de autoidentificare, cu afirmarea unei libertăți subiective care-și încorporează o realitate colectivă. Astfel, referința comunitară a devenit o „tehnologie” a sinelui. Se manifestă nu atât o realitatea suprasingulară, cât o strategie personală, o instrumentalizare a grupului cu scopul valorizării și afirmării sinelui. La urma urmei, de ce anume țin fenomenele de poliapartenență și caracterul instabil, mobil al neotribalismului dacă nu de logica individului dezenclavizat, dezlegat, legislator al propriei vieți? Nu evadarea din sine în emoțiile și fuziunile colective predomină, ci
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cererea tot mai mare de savori variate, de prospețime, de „natural”. Mărcile de calitate (DOC, bio, produs de fermă, cu specific montan, red label) atrag tot mai mulți consumatori. Contrar refrenelor despre dispariția gustului, asistăm, în Franța, la o puternică valorizare a savorii alimentelor și la o puternică ascensiune a referențialului plăcere 20. Satisfacția alimentară nu-și mai găsește deplina sa expresie în banchete interminabile, ci în senzualitatea degustării și în căutarea calităților gustative. Hedonismul consumatorului hipermodern se exprimă și prin
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a savorii alimentelor și la o puternică ascensiune a referențialului plăcere 20. Satisfacția alimentară nu-și mai găsește deplina sa expresie în banchete interminabile, ci în senzualitatea degustării și în căutarea calităților gustative. Hedonismul consumatorului hipermodern se exprimă și prin valorizarea noutății și a diversității alimentare. Dintre cele 30.000 de restaurante recenzate în Paris, mai mult de jumătate sunt consacrate bucătăriilor lumii, cu feluri de mâncare străine și exotice. Plăcerea hiperconsumatorului s-a deplasat tot mai mult înspre varietate, schimbare
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
că circulația impersonală a sexului nu va depăși, pe viitor, stadiul de fenomen marginal sau periferic. În epoca invidualismului narcisic, se afirmă cu o vigoare întețită exigența calității în relațiile intime, aceasta reclamând atât proximitate comunicațională, cât și recunoaștere și valorizare subiectivă. Nu un proces de disoluție a Eului în confuzii libidinale anonime, ci, dimpotrivă, afirmarea sa tot mai exigentă în relația cu celălalt. În ciuda permanentei incitații la excese, Narcis a câștigat partida cu Dionysos. Nopți de beție și zile de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
află și idealurile unui trai mai bun și ale împlinirii personale difuzate până la saturație de faza III. Societatea de hiperconsum a crescut considerabil exigența bunăstării, care, nemailimitându-se la confortul material de acasă, înglobează acum și raporturile persoanei cu celălalt, valorizarea și recunoașterea valorii personale la locul de muncă. Dilatare a teritoriilor bunăstării care nu se produce fără a provoca răni fericirii: pe măsură ce imaginarul confortului se extinde, crește în mod irezistibil și sentimentul deprimant de a fi prost tratat sau rău
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cât individul se impune ca focar de referință, cu atât se ascute nevoia de a fi valorizat de către celălalt, cu atât se difuzează și suferințele legate de lipsa recunoașterii valorii; cu cât întreprinderea favorizează legăturile funcționale, cu atât crește importanța valorizării simbolice a sinelui. Tot de aici și noua importanță acordată climatului plăcut din întreprindere, stilului relațiilor de muncă. Sondajele arată că, în Franța, un salariat din doi apreciază în mod preponderent ambianța la locul de muncă. Acum, atmosfera din întreprindere
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Super(wo)man și a recordurilor sale? În ce le privește pe femei, nimic nu e mai îndoielnic. Desigur, marea majoritate a femeilor contemporane consideră că satisfacerea erotică e indispensabilă sau foarte importantă pentru atingerea idealului de fericire. Dar de la valorizarea polului sexual al vieții până la performanță este un pas pe care nimic nu ne autorizează să-l facem, femeile nearătând, în general, un entuziasm debordant pentru sexul cantitativ sau operatoriu. Ele îi resping, mai degrabă, principiul, acesta fiind asimilat cu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
deschisă. Ea deschide calea întrebărilor, relansează interogația și spiritul critic. Prin aceasta, ea constituie una dintre marile forțe ale viitorului care nu va permite fagocitarea culturii de către imperativele spectacolului și de către facilitatea consumeristă. Apoi, întrucât societățile deschise se bazează pe valorizarea inovației, a creației și a reușitei economice, este puțin probabil ca satisfacțiile bunăstării să rămână singura exigență a oamenilor, singura cale a realizării personale. Pentru că niște valori de referință, altele decât bunăstarea, organizează universul neoindividualist, ele vor continua, într-un
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
descoperi, a inventa, a crea vor rămâne pentru mulți oameni mijloace de neînlocuit pentru a se afirma, pentru a câștiga respect față de sine și de alții, pentru a intensifica raporturile cu ei înșiși și cu timpul trăit. Identitatea individuală și valorizarea sinelui vor continua să aibă căutare, cel puțin pentru aceștia, prin ceea ce presupune muncă, efort, strădania autodepășirii, adică dincolo de principiul plăcerii consumatorii. Dacă o latură a hiperindividualizării duce la cereri hiperbolice de recreere și de conservare a sinelui, o alta
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ocupă de curățenie, șoferii de camioane, lucrătorii serviciilor industriale, menajerele și încă o armată de alte tipuri de lucrători necalificați, care au devenit „invizibili” în acest narativ al capitalului hipermobil. Invizibilitatea culturii muncii fizice a dus la o schimbare a valorizării muncii. Tot mai adesea, multe dintre muncile necalificate sunt privite drept munci lipsite de importanță, de care nu mai este nevoie în cadrul economiei globale. Sassenxe "Sassen, Saskia" ne avertizează că noua cultură corporatistă, cu accentul pe care-l pune pe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Aceste schimbări au produs o reorganizare fundamentală a însuși aparatului de stat. Departamentele care gestionau chestiunile asociate cu statul providențial al lui Keynes, cum sunt serviciile sociale, de ocupare a forței de muncă sau de sănătate, s-au demonetizat în favoarea valorizării departamentelor economice și financiare. Însă reorganizarea nu a slăbit, distrus sau marginalizat autoritatea statului, așa cum sugerează mare parte din literatura globalizării. Sigur, concentrarea exclusivă a atenției asupra declinului serviciilor publice ar putea părea că susține acest punct de vedere. Totuși
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
pentru a găsi idei și soluții. Toate demersurile autoarei sunt incomode și provocatoare pentru confortabil, invitând la reflecție. De asemenea, discursul propus de autoare este plin de nuanță și diferențieri, este bogat din punctul de vedere al analizei critice și valorizării care impune respect și recunoaștere privind valoarea științifică a problematizării rezolvate. La analizele științifice prezentate mai înainte se adaugă și reușita unei sinteze a multiformului studiat. Din acest punct de vedere, excursul autoarei în lucrările bibliografice consultate a fost foarte
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
deși te scoate din inerție, cartea provoacă până la o anumită oboseală la pluralitatea detaliului semnificativ și generalizator, dar și prin obstinația căutărilor și problematizărilor pentru a găsi științificul. Este o lucrare bogată din punctul de vedere al analizei critice și valorizării, care impune respect și recunoaștere privind valoarea științifică a temei realizate. Totodată, expresia cercetării beneficiază de o anumită infatuare și persuasiune. Este infatuarea cercetătorului sigur pe teorie și metodă, este persuasiunea celui care are de partea sa știința formulării ideilor
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
și financiare ale întreprinderii, plecând de la următoarele constatări: întreprinderile mici, cu un grad redus de îndatorare și cu o politică de distribuție de dividende mari, au o politică de diminuare a rezultatului pe care o exercită prin aplicarea metodei de valorizare bursieră; întreprinderile cu un grad de îndatorare foarte ridicat au o politică de creștere a rezultatului; întreprinderile mari care varsă dividende substanțiale au de asemenea o politică de creștere a rezultatului; întreprinderile mici, care au tendința de a diminua rezultatul
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]