26,132 matches
-
tulbură, o stea.// Mă uit, privesc și cerul/ Și caut să-l întreb,/ - Mă-ncearcă iarăși dorul/ în preajma ta, Caleb?// Dulceața morții învie/ în sufletul pierdut/ în gânduri și abise/ Și trupu-n așternut.// Și moartea și iubirea/ Sunt ale vieții vămi Prima e fericirea/ Celei din urmă dări". Să mai luăm un exemplu. Tăcerea cosmică: Pun palma mea pe gura cerului,/ Să tacă!/ Ating cu ea stelele fierbinți,/ Mângâi frunte de lună,/ Dezmierd întunericul.../ Ascult susurul sălbăticiei,/ Vulcanul care ucide viața
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8829_a_10154]
-
de repatriere. Articolul 8 Dobîndirea cetățeniei române de către unul dintre soți nu are nici o consecință asupra cetățeniei celuilalt soț. Soțul cetățean străin poate cere dobîndirea cetățeniei române în condițiile legii. Articolul 9 Persoanele care se repatriază beneficiază de scutiri de vama pentru toate bunurile dobîndite în străinătate. Articolul 10 Persoanele repatriate își dobîndesc drepturile de pensie pe care le-au avut la data plecării definitive din țară. Articolul 11 Cetățenii români repatriați pot beneficia, cu prioritate, de spații de locuit proprietate
DECRET-LEGE nr. 7 din 31 decembrie 1989 privind repatrierea cetăţenilor români şi a foştilor cetăţeni români. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106746_a_108075]
-
E ultimul volum din seria Sorescu. Au rămas pe dinafară traducerile. Cine nu crede se poate convinge, citindu-l integral, că Marin Sorescu este un mare scriitor. Mai mult decât un poet. Conjuncturile nu au fost specialitatea lui. De aceea vămile posterității îl afectează mai puțin decât pe alții, prea îndatorați epocilor prin care au trecut. Nu e nevoie ca Marin Sorescu să fie menajat printr-o selecție de "opere alese", cum se întâmplă cu Eugen Barbu. Unul poate intra cu
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
seminarii și laboratoare din aria științelor politice, a studiilor europene și a relațiilor internaționale. Domenii de interes: tranziția și democratizarea în regimurile postcomuniste. Este implicat în mediul nonguvernamental de peste 15 ani, fiind pe rând director de programe al mișcării „Salvați Vama Veche” și președinte al organizației „Institutul Verde”. A participat la realizarea unor proiecte de cercetare naționale și inter naționale, fiind autorul mai multor studii și lucrări de specialitate, între care: „The Problem of Post-Comunist Education: The Romanian Example”, The Journal
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
legat poate și de imaginea unei persoane cu gura încleiată, care nu poate articula nici un cuvînt) se asociază cu clește ("iar i-a venit soțul beat clește acasă" - catavencu.ro), cui "(șofer beat cui, prins de polițiștii de frontieră la vama Siret" (allpress.ro, 5.08.2007), cleampă, prin deviere lexicală, fără să se poată spune cu exactitate care au fost termenii primari (poate că între cui și clește acționează și o asociere metonimică). O altă serie e alcătuită din participiile
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
idilic al lui Alecsandri, satul elegiac al sămănătoriștilor, satul metafizic al lui Blaga își încheie sub pana lui Ioan Alexandru periplul poetic prin figura satului catastrofic. În ciuda elanului său proaspăt, a vitalității elementare, pe cartea căreia părea a jura, autorul Vămilor pustiei ni se prezintă, în ipostaza sa de bard al subiectului rural, drept un necrofor. Epuizînd pesemne resursele dialectice ale acestuia, poetul s-a îndreptat spre o ultracopioasă imnografie ce are la bază "un etnicism clamoros și factice", alunecat într-
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
doble, o pasiune (pe franțuzește, une passade); ro-ma-nele, șezlongul, siesta sau reveria nubivagă, spectacularul, specularul, înghețul timpului, oglinda, visele, somnul și uitarea (...) Fortuna devenind furtună: furtunul care se întoarce, mpotrivă-ți, și te face leoarcă; acumularea de timpi morți: ambuteiaje, carantine, vămi, deturnări, week-end-uri, grave; criza de timp și, subsecvente, panica rece și blocajul" (Dublul). Trimițînd și la Caragiale, o atare stupefiantă alăturare de termeni e o delicată reverență făcută amenințătorului (totuși) hazard. O prudentă ofrandă adusă teribilului său abis... Și-n
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
la temele lui Omar Khayyam, poetul încearcă o abordare modernă și uneori parodică a stilului: În ritm de rock/ te zbengui pe marea scenă-a lumii/ să-ți strigi încătușarea în hit-uri debordante/ decenii se perindă și mai dai vamă urii,/ iar fanii se clonează, semințe aberante/ (Din gene obsedante îți strigi încătușarea...) De cele mai multe ori însă, temele, mult prea grave, impun sobrietate. Ultimul vers, al cincilea (care face practic imposibilă denumirea de ruba'i, adică poem în patru versuri
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
și portrete din Escursiuni...) cuprind pagini scrise de Filimon sub forma unor însemnări de călătorie, unde literatura apare solicitată doar în treacăt: portretele unui cuplu ciudat de pe vapor, un grec oribil și frumoasa sa soție, o scenă comică de la "dogana" (vama) austriacă și, mai ales, o noapte agitată și plină de confesiuni, petrecută la Budapesta în tovărășia unor necunoscuți. Totul prea palid pentru a atinge literatura adevărată. Nuvelele încadrate în același jurnal de călătorie (Matteo Cipriani și Friedrich Staaps), dincolo de faptul
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
două comunități o va constitui istoricul constrângerilor instituționale specifice care va determina obținerea de beneficii din turism în cele două sate. Analiza pornește de la curiozitatea legată de surprinzătoarea notorietate pe care o cunosc cele două comunități analizate, 2 Mai și Vama Veche, în anii 2000. Demersul se apleacă asupra simptomatologiei profunde a tranziției postcomuniste din România, cu dilemele ei. Cuvinte-cheie: instituționalism, tranziție, dezvoltare locală, bunuri comune, turism 5.1. Introducere Prezentul capitol încearcă să explice evoluția transformărilor care au avut loc
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
cu dilemele ei. Cuvinte-cheie: instituționalism, tranziție, dezvoltare locală, bunuri comune, turism 5.1. Introducere Prezentul capitol încearcă să explice evoluția transformărilor care au avut loc în sudul litoralului românesc, în cadrul comunei Limanu (județul Constanța), în două localități: 2 Mai și Vama Veche. Așa cum urmează să argumentez, dezvoltarea diferită a celor două comunități este dată de contextul instituțional. Discrepanțele existente par, la o primă vedere, surprinzătoare, având în vedere că cele două sate de coastă se află la o distanță de numai
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
cele două sate de coastă se află la o distanță de numai 3 km unul de altul. Mai mult, cele două comunități sunt sub administrarea aceleiași autorități locale, cea a comunei Limanu, care mai cuprinde pe lângă satele 2 Mai și Vama Veche, și satele Limanu și Hagieni. În acest capitol, analiza se va concentra pe evaluarea comparativă a traiectoriilor de dezvoltare din zonă, utilizând un cadru de analiză inspirat de modelul analizei instituționale elaborat de Vincent și Elinor Ostrom. Premisa de la
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
acest capitol, analiza se va concentra pe evaluarea comparativă a traiectoriilor de dezvoltare din zonă, utilizând un cadru de analiză inspirat de modelul analizei instituționale elaborat de Vincent și Elinor Ostrom. Premisa de la care pornim este că performanțele înregistrate în Vama Veche și 2 Mai depind de capacitatea comunităților locale de a rezolva eficient problemele de acțiune colectivă. Detaliile instituționale se va dovedi că sunt importante pentru succesul sau eșecul cooperării în cadrul celor două comunități, ceea ce va avea consecințe importante pentru
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
consecințe importante pentru nivelul lor de dezvoltare. 5.2. Abordarea instituțională în studiul resurselor comune. Utilizarea cadrului de analiză pentru explicarea beneficiilor obținute din turism Fondul analizei va cuprinde, așa cum am menționat, schimbările care au loc în 2 Mai și Vama Veche, localități aflate în zona de coastă a Mării Negre. Consider că este adecvat cadrului de analiză dezvoltat în jurul școlii de la Bloomington. În sprijinul acestei afirmații aduc următoarele argumente: mai întâi, avem un număr relativ redus de persoane afectate și caracteristici
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
vor avea un rol hotărâtor în găsirea unor soluții. De altfel, traiectoriile de dezvoltare a celor două comunități vor fi diferite și pentru că experiențele din trecut în ceea ce privește relația cu turiștii diferă. 5.3. Evoluția transformărilor instituționale la 2 Mai și Vama Veche Studiul este structurat istoric, urmărind comparativ schimbările care au loc în Vama Veche și 2 Mai în mai multe etape: până în 1989, între 1990 și 1996, între 1996 și 2003 și din 2003 încoace. Pentru a pune în evidență
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
dezvoltare a celor două comunități vor fi diferite și pentru că experiențele din trecut în ceea ce privește relația cu turiștii diferă. 5.3. Evoluția transformărilor instituționale la 2 Mai și Vama Veche Studiul este structurat istoric, urmărind comparativ schimbările care au loc în Vama Veche și 2 Mai în mai multe etape: până în 1989, între 1990 și 1996, între 1996 și 2003 și din 2003 încoace. Pentru a pune în evidență diferențele constatate între cele două spații socioumane, am analizat comparativ mai multe elemente
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
spații socioumane, am analizat comparativ mai multe elemente. După cum vom demonstra, constrângerile formale sau informale au avut o influență hotărâtoare asupra strategiilor individuale, respectiv pentru obținerea unor beneficii din turism în cele două comunități. 5.3.1. 2 Mai și Vama Veche înainte de 1989 Prezența turiștilor constituie resortul dezvoltării celor două localități. În acest context vom analiza atât momentul apariției turiștilor în aceste zone, cât mai ales modul în care strategiile de viață ale localnicilor se vor schimba odată cu prezența constantă
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
N-o să mă convingă nimeni că mersul la mare înseamnă să te duci să stai la hotel” (Tîrcă, 2004, p. 76). Dacă aceste caracteristici se potrivesc mai degrabă turismului din 2 Mai, situația privitoare la opțiunile referitoare la turismul din Vama Veche, până în 1989, este cu totul alta. Chiar dacă în perioada interbelică și în primii ani după război interesul turistic era similar cu cel manifestat pentru 2 Mai, după anii ’60-’70 lucrurile se vor schimba sub stanțial. Cu relativ puține
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
este cu totul alta. Chiar dacă în perioada interbelică și în primii ani după război interesul turistic era similar cu cel manifestat pentru 2 Mai, după anii ’60-’70 lucrurile se vor schimba sub stanțial. Cu relativ puține excepții, turismul în Vama Veche are caracteristici total diferite de turismul practicat la 2 Mai. Cazarea la gazdă în Vama Veche reprezintă o opțiune pentru o minoritate de turiști, iar despre camparea pe plajă cu cortul nici nu poate fi vorba până la Revoluție. Dacă
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
era similar cu cel manifestat pentru 2 Mai, după anii ’60-’70 lucrurile se vor schimba sub stanțial. Cu relativ puține excepții, turismul în Vama Veche are caracteristici total diferite de turismul practicat la 2 Mai. Cazarea la gazdă în Vama Veche reprezintă o opțiune pentru o minoritate de turiști, iar despre camparea pe plajă cu cortul nici nu poate fi vorba până la Revoluție. Dacă ar fi să sintetizăm, putem afirma, fără să greșim, că Vama Veche va conta pe beneficiile
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
Mai. Cazarea la gazdă în Vama Veche reprezintă o opțiune pentru o minoritate de turiști, iar despre camparea pe plajă cu cortul nici nu poate fi vorba până la Revoluție. Dacă ar fi să sintetizăm, putem afirma, fără să greșim, că Vama Veche va conta pe beneficiile obținute din turism abia după 1989. Excepțiile despre care amintim sunt date de „tabăra și cantina clujenilor” și expedițiile de peste zi ale turiștilor din 2 Mai. Prezența taberei studenților din Cluj este menționată în lucrările
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
de „tabăra și cantina clujenilor” și expedițiile de peste zi ale turiștilor din 2 Mai. Prezența taberei studenților din Cluj este menționată în lucrările Mirunei Tîrcă (2004), Siminei Guga (2006) sau Liviu Vasile (2011). Potrivit acestora, prezența taberei din Cluj în Vama Veche este semnalată din anii ’70 și pare să fie organizată cu sprijinul sindicatelor din învățământ de la acea vreme. Potrivit lui Vintilă Mihăilescu, „a fost întotdeauna o distincție între vamaioți și doimaioți. La Vamă veneau în general ardeleni, pentru că aveau clujenii
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
Potrivit acestora, prezența taberei din Cluj în Vama Veche este semnalată din anii ’70 și pare să fie organizată cu sprijinul sindicatelor din învățământ de la acea vreme. Potrivit lui Vintilă Mihăilescu, „a fost întotdeauna o distincție între vamaioți și doimaioți. La Vamă veneau în general ardeleni, pentru că aveau clujenii un fief, un fel de tabără... Această specializare a început din momentul în care Universitatea din Cluj a avut o bază, o cantină cu niște priciuri și așa mai departe” (Vasile, 2011, pp.
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
clujenii un fief, un fel de tabără... Această specializare a început din momentul în care Universitatea din Cluj a avut o bază, o cantină cu niște priciuri și așa mai departe” (Vasile, 2011, pp. 42-43). În ceea ce privește excursiile de peste zi în Vama Veche, acestea constituiau atât un prilej de a ieși din cotidianul zilelor de vacanță, cât și un motiv de testare a vigilenței autorităților pe fondul prezenței trupelor de grăniceri în zonă. Invocându-se faptul că este localitate de frontieră, accesul
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
un prilej de a ieși din cotidianul zilelor de vacanță, cât și un motiv de testare a vigilenței autorităților pe fondul prezenței trupelor de grăniceri în zonă. Invocându-se faptul că este localitate de frontieră, accesul și rezidența temporară în Vama Veche erau restricționate. Despre problemele cu grănicerii și prezența lor în zonă vorbește și Vintilă Mihăilescu: „Era o rată din asta comunală, când treceam podul dintre Mangalia și 2 Mai, venea polițistul, îți cerea buletinul, se uita la tine, dacă
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]