1,371 matches
-
întoarcă în Basarabia, aștepta să vadă și, de altminteri, ca și șeful de gară, era de părere că trupele române ar fi făcut mai bine să se oprească la Nistru. Nu avea noutăți nici de la învățător, nici de la "foștii" Bugazului, vameșul, de exemplu, pe care toată lumea îl bănuia de uciderea Nastiei. Dar Filip? Nimeni nu sufla o vorbă. Nel căută și alte scrisori, în șifonier, sub lenjerie, dar n-o găsi nici măcar pe aceea pe care o citise. Și să pună
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
va fi interogat din nou, curând. În starea lui de spirit, ușor de bănuit după aceste interogatorii, și cu perspectiva de a-l vedea din nou curând pe anchetator, șeful de gară a primit, după destui ani, o scrisoare de la vameș. Expeditorul, care acum lucra la granița cu Ungaria, spunea că reușise să dea de urma lui mulțumită unui funcționar de la direcția generală a căilor ferate. Povestea lucruri banale, între altele că, la pensie, avea de gând să se stabilească pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și, ceea ce e mai interesant în această întâmplare: cu inima unui prieten... Spre sfârșitul vieții, Grigore luase obiceiul de a face cure de nămol la Tekirghiol. Odată, așteptând în gara din Constanța poșta pentru mica localitate balneară, îl întâlnise pe vameș. Foarte în vârstă, dar ținându-se bine, veșnic posomorâtul Farcaș viețuia, așa cum îl anunțase pe Constantin, în scrisoarea lui funestă, pe țărmul Mării Negre. Singur, dar înconjurat de un mic cerc de tineri cărora le servea drept călăuză în viață. Ura
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sau averea ei dobândită este, pentru perioada secolului al XVII-lea, o particularitate a dreptului cutumiar românesc din Moldova, trecut apoi și în dreptul scris. Potrivit unui zapis de danie, încheiat la Focșani, la 20 aprilie 1692, prin care Anghelușa, fiica vameșului Dumitru, soția lui Simion neguțătorul, dăruiește lui Manolache Ruset satul Filipeni, cu siliștea, moara, heleșteul, viile, țarina, partea de pădure și cu tot venitul, lasă să se înțeleagă că noul proprietar este singur stăpân, deși nu știm cum a ajuns
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și soru-sa Caî și cu frații lor au vîndut partea lor ce se va alegi din sat din Hilipeni, din partea de jos lui Pătrașcu treti logofăt, drept 5 ughi. Leat 7200 [1692], un zapis de la Anghelușea, fata lui Dumitru vel vameș, jupîneasa lui Simin neguțătorul au dat danie tot sat[ul] Hilipeni dum[i]sale lui Manolachi Rusăt biv vel sugeru, cu tot locul și cu mori și cu siliște și cu heleșteie și cu vii care ești iscălit și răp
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de lungi procese cu răzeșii din jur. Moșia Filipeni va fi hotărnicit mult mai târziu, în 1797 și apoi în 1803, moșia intrând definitiv sub stăpânirea familiei Rosetti (vezi anexele!). Nu putem decât bănui motivele pentru care 118 Anghelușa, fiica vameșului Dumitru și soția lui Simion neguțătorul dăruiește lui Manolache Ruset, biv vel sluger, satul Hilipeni, cu siliște, moara, heleșteul, viile, arina, partea de pădure și cu tot venitul. Așa cum se întâmpla atunci, ca și acum, se uza de influență și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acaparată, pe rând de Pătrașcu, Anghelușa și apoi de Manolache Ruset (1692), moara și toate celelalte instalații tehnice au fost folosite de proprietar, dar purtate de oamenii așezați pe moșie, alții decât cei care vor forma satul Slobozia. Anghelușa, fiica vameșului Dumitru și soția neguțătorului Simion, dăruiește lui Manolache Ruset, printr-un act de danie făcut la Focșani în 20 aprilie 1692, după cum mărturisește: „a dat de bunăvoie danie satul Filipeni cu tot locul, cu siliștea satului, cu moară, cu heleșteu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai întâi biserică în Fruntești, este o presupunere, dar dacă avem în vedere că satul de răzeși Filipeni s-a spart, s-a risipit, prin vânzarea părților din moșia indiviză, către persoane interesate - logofătul Pătrașcu, Anghelușa, soția negustorului Simion, fiica vameșului Dumitru, Manolache Ruset - este că între locuitori nu se realizează o unitate spirituală, nici de sânge, nici de credință, în jurul unei biserici. O altă „dovadă” că în satul Filipeni nu a fost biserică, este că în toponimia satului actual, Slobozia-Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aceste meleaguri, să trec prin sate și orașe și să vorbesc cu oamenii. Numai așa, cred, voi putea spune că am văzut Franța profundă... Cineva ne anunță că suntem deja în Belgia, am trecut frontiera. Nici tu polițiști, nici tu vameși. O liniște aproape plicticoasă. Încă nu mă pot obișnui, ca și majoritatea scriitorilor din Est, cu ideea că poți traversa ușor, unde și când vrei, necontrolat și nechestionat, o frontieră. VITALIE CIOBANU: Ypres, oraș în Flandra Occidentală, belgiană, a intrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pentru controlul pașapoartelor. Grănicerii sunt foarte riguroși, verifică datele din pașaport cu cele trecute pe o listă pe care au primit-o, bănuiesc, din timp. Pentru „nedumeriri” sunt consultați oamenii din stafful german. Procedura durează, dar îi înțeleg perfect pe vameși și pe grăniceri: au o sarcină destul de dificilă la frontiera cu enclava rusă Kaliningrad. E cald și deschidem fereastra vagonului... O lituaniancă se apropie și ne oferă în pungulițe brânză de vaci și miere de albine. I se mulțumește în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
din cauză că nu știam, pentru 157 că știam, dar rușinea a ieșit la suprafață pe obraz. Doamne, numai a mânca nu-mi mai era. Și nici foame nu-mi era deloc. Dar și Bunul Dumnezeu a stat la masă cu neputincioșii, vameșii și păcătoșii. Eu eram dintre cei din urmă iar ceilalți erau ca sfinții, așa i-am văzut eu. Masa a durat cam o oră. La sfârșitul ei, o măicuță Nicodima i-a cântat duios și dulce părintelui „Mulți ani trăiască
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Îngrămădite În jurul picioarelor sau pe genunchii mei. Dar la inspecția pașapoartelor a trebuit să mă ridic În picioare. Partea cea mai cumplită a fost vama. Rosamund a trebuit să care valizele grele și sacii de Îmbrăcăminte de la carusel până la masa vameșului - să le deschidă, să răspundă la Întrebări, pe urmă să le Închidă din nou și să le dea jos pentru a fi Încărcate În avionul de Statele Unite. Și nu avea putere În mâini, nu avea mușchii necesari. Acolo am descoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
frecventă a acestui prezentativ în texte religioase (unde necesitatea confirmării, cu absolută certitudine, a existenței divine și a lucrărilor acesteia este imperioasă): A venit Fiul Omului, mâncând și bând și spun: Iată om mâncâcios și băutor de vin, prieten al vameșilor și al păcătoșilor. (Sfânta Evanghelie după Matei ) Și, întinzând mâna către ucenicii Săi, a zis: Iată mama Mea și frații Mei. (Sfânta Evanghelie după Matei 49) Deci Iisus, văzând pe mama Sa și pe ucenicul pe care Il iubea stând
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
De ce cu atâta intensitate? Nu știu. Există un proces de maturizare a ideilor. Asemenea delfinilor, se nasc, se hrănesc sub apă și, deodată, țâșnesc În spațiul solar al conștiinței. „Eului” executiv nu-i vine nicio idee. El este doar marele vameș. Atunci când doarme, toate ideile trec la acțiune. Astfel se Întâmplă, de exemplu, În timpul unei beții sau În comportamentul compulsiv 2. Nu există mediere Între dorință și acțiune. Dar când e pe poziție, „eul” executiv Înregistrează În mod conștient ideile „eului
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
voci - atât În planul intim, cât și În cel politic -, se simte nevoia unei instanțe care să facă ordine În toată această hărmălaie. Sunt ușor de distins cele două aspecte ale „eului” executiv: modul de control și cel de evaluare. Vameșul stă de veghe sau doarme, e cinstit sau se lasă mituit, se impune sau cedează - În aceasta constă misiunea lui de a controla. În plus, vameșul acționează conform criteriilor sale - conform regulamentelor, am putea spune. În funcție de cum sunt aceste criterii
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
distins cele două aspecte ale „eului” executiv: modul de control și cel de evaluare. Vameșul stă de veghe sau doarme, e cinstit sau se lasă mituit, se impune sau cedează - În aceasta constă misiunea lui de a controla. În plus, vameșul acționează conform criteriilor sale - conform regulamentelor, am putea spune. În funcție de cum sunt aceste criterii - adecvate sau neadecvate, bune sau rele, inteligente sau stupide -, „eul” executiv Își va folosi capacitățile Într-un mod sau altul. Degeaba șoferul e Îndemânatic, dacă mașina
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
are nevoie de supraveghere continuă, ridică foarte des vocea În clasă, Îi vine greu să Își aștepte rândul În cadrul unui joc sau al altor situații care implică ideea de grup. „Eul” computațional a luat inițiativa, profitând de faptul că marele vameș moțăie. Compulsiile se diferențiază de impulsivitate prin faptul că reprezintă stări care se răsfrâng asupra subiectului Însuși și sunt dublate de lupte interne. Fumatul e ceva compulsiv. În multe situații, subiectul se simte Împins să realizeze acte pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
așadar într-o acțiune antiapoptotică, favorabilă transformării neoplazice; c) elaborarea de proteine care inhibă apoptoza: se împiedică astfel moartea acelor celule care din cauza unor efecte de structură sau funcție sunt respinse de a se înmulți, deci a se perpetua, de către „vameșii chimici“ prezenți la punctele de restricție și la cele de control. Herpesvirusul este capabil să elaboreze o astfel de proteină antiapoptotică. B. Atacul unor antigene virale asupra câtorva proteine cu rol în reglarea ciclului celular normal și deci cu funcții
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
e să transforme în muzică și versuri plângeri adunate de la un anumit public. Videoclipurile sunt filmate în diverse locuri publice. Aceste coruri de plângeri sunt deschise, oricine putând participa. Cităm câteva versuri ce aparțin corului de plângeri de la Sankt Petersburg: "(...) Vameșii de la granița finlandeză sunt foarte nepoliticoși./ Apa îmi picură în cap prin tavan!/ Și rusa se strică!(...)"597. 3.3.2.6. "Oglinda literară"598 În introducerea articolului Contra "Argument" la "Mioara năzdrăvană" este amintită cartea L'agnelle voyante - Mioara
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și ale generației cărora le aparține. Acesta este motivul pentru care mulți germani vor crede că se recunosc în el. Hitler s-a născut în 1889 în Austria, într-un mic oraș situat aproape de frontiera bavareză, unde tatăl său era vameș. La Viena, unde se duce la 16 ani și unde încearcă de două ori să intre la Academia de Pictură, apoi la München unde ajunge în 1912 el duce o viață grea, își face o cultură de autodidact și se
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
garduri și leșinați de foame, și bărbați și femei. Și muriè prin grosuri”), pacoste pe capul țării, ființă insațiabilă („De lăcomie mare ce avea ca să tot mai strângă bani mai mulți, și domn era, și vistiernic mare, și neguțitor, și vameș...”) - și activa și întreprinzătoarea sa consoartă, care lucra direct sau prin interpuși: „Doamna sa de altă parte cârciumăriia bucatele din casă, pâinea ori pe unde avè, și băutura și plocoanele ce le veniia la beciu”. Un cuplu bine sudat, se
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și reducerea sarcinii fiscale și creșterea gradului de încasare și conține principii de justiție, inteligență și coerență, să nu distrugă ci să construiască economia reală. Reforma trebuie să înceapă chiar cu aparatul fiscal, apropo de principiile de moralitate. Unde sunt vameșii prinși cu rața-n gură? De ce nu se intervine acolo unde se știe că se face contrabandă și evaziune? Se ia tot mai mult de la cei care plătesc, în timp ce baza fiscală se distruge, iar privilegiile nu doar că se păstrează
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
este cea mai frumoasă amintire legată de părinte? R.D.M.: Am pomenit mai multe aici, dar una e foarte trainică și o repet. Ea se leagă de momentul când am văzut în el pe omul căinței, omul rugăciunii sincere, pe acel "vameș" al Evanghelie care imploră "Miluiește-mă Dumnezeule, miluiește-mă!". A.S.: Asta rămâne cel mai impresionant moment pentru dumneavoastră? R.D.M.: Da, e ipostaza care mă tulbură cel mai mult; amintindu-mi-o, îi aud până și glasul. Desigur toate întâlnirile noastre
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
a fost în primul rând: un cronicar literar, cel mai mare cronicar literar al nostru. Din postul său de pândă, în care a stat neclintit peste douăzeci de ani, îndurând cu eroism truda (și uneori mizeria) unei munci umile de vameș al literaturii, el a cuprins cu ochii un vast teritoriu, înregistrând infiltrația noilor valori printre atâtea cazuri de contrabandă. Cu o regularitate de metronom, criticul a semnalat neobosit nume, opere, generații, tendințe, drastic și pedepsitor uneori, entuziast și încurajator alteori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
nici unul din lista de pețitori n-a stârnit o tresărire în carnea Penelopei?)” O mențiune aparte trebuie acordată activității de eseist și critic de artă a lui M. - laureat al Premiului de Critică al Uniunii Artiștilor Plastici pentru monografia Rousseau Vameșul (1975) -, care s-a dovedit a fi unul dintre cei mai lucizi și mai avizați observatori ai fenomenului plastic românesc și european. De asemenea, cultura română contemporană îi datorează unele dintre cele mai bune traduceri ale unor opere de referință
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]