43,214 matches
-
acesta, pe patul de moarte! Deci în octombrie 1936, dacă nu ne înșelăm. În țară, mama lui Eugen Ionescu lucrase ca dactilografă la Banca Națională. Fratele ei, Ulis Corneliu Ipcar, se născuse la Craiova, în 1892, fiica acestuia, prin urmare, vara primară a dramaturgului, Christiane, se călugărise. Însuși numele mamei - Tereza - are o bogată tradiție în lumea catolică. Nu din Franța venise în România mama scriitorului, ci din România plecase în Franța, unde-l cunoscuse pe viitorul său soț, Eugen N.
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
li se dea cinstirea ce li se cuvine. Moartea lui a fost înregistrată în Giornale Officiale di Sicilia, cât se poate de lapidar: Nicolo Balcescu, d'ignoti di anni 31 possidente di Vallacchia. Trecând prin orașul Palermo, în cursul acestei veri, pe lângă casa în care a murit Nicolae Bălcescu am descoperit tabla cu inscripțiile fixată aici: în această casă a murit în exil, singur și necunoscut la 29 noiembrie 1852 - Nicolae Bălcescu, istoric ilustru și patriot înflăcărat, militant neobosit pentru făurirea
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
adormită într-un lan. Fapta nu este raportabilă la conștiința comițătorilor, deci nu are vreun sens moral, înscriindu-se în categoria întâmplărilor naturale, inevitabile și firești, în universul unor ființe care sunt acționate exclusiv de instincte. Colina și Amiază de vară (aceasta inclusă numai în sumarul edițiilor târzii ale Întâlnirii din Pământuri) dislocă realismul, recurgând la fantastic și vis. Luăm act de angoasarea eroului din Colina, care într-o dimineață se trezește "cuprins de o spaimă grozavă", după ce "visase ceva rău
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
se scufunda. Vasile Catrina se scutură și porni înainte plin de mânie: "Ei! Ce, m-au găsit dracii?!..."". Un moșneag ciudat îi iese în cale, ivit ca din senin, întâlnirea amplificându-i eroului spaima, starea de angoasă. În Amiază de vară același aer halucinant și aceeași ciudățenie a întâmplării cu mașina de cusut care lucrează singură. Întâmplarea celor două cumetre care, cu un aer tenebros-complice își transmit vestea despre absurdul, neverosimilul eveniment ("mașina mea coase singură, o auzi"...?), patinează între real
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
sfîrșit, într-o zi, șvara 1884ț profitînd de bunele lui dispoziții, l-am luat de pe terasa otelului Traian șdin Iași pe M. Eminescuț, împreună cu Wilhelm Humpel ș1831-1899ț și cu Petru V. Grigoriu, și așa, îmbrăcat în costumul său alb de vară, cum era, ne-am dus cu toții la atelierul de fotografie Nestor Heck șstrada Lăpușneanu, nr. 42ț, unde a consimțit a se fotografia, însă numai în grup, alăturea cu noi. Ne-am și așezat împreună. După indicațiile noastre însă, fotograful l-
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
Carpațiț; aerul e pur și limpede, natura e minunat de frumoasă, iar oamenii, amabili și ospitalieri. Am stat prin aceste locuri mai multă vreme; am locuit atât în Sinaia, unde regina Elisabeta (Carmen Sylva) și-a clădit mărețul castel de vară, cât și la Argeș, unde vechea mânăstire ne amintește de neamuri apuse de voievozi; am locuit printre țărani la Râmnic și printre țigani și ocnași lângă salinele de la Ocna; pretutindeni, aceeași natură frumoasă și aceiași oameni neprefăcuți și prietenoși; nici
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
biografia lui Mateiu, cineva ar putea argumenta că acesti "doi ani" nu sunt nimic altceva decît cei doi ani - interval cu totul accidental - care au separat prima călătorie a tînărului scriitor la Berlin, 1904-1905, de cea de-a doua, în vara 1907; cu atît mai mult cu cît de boala grea menționată la început suferise însuși autorul în primăvara 1907, alt element autobiografic și deci accidental în economia povestirii.) Și în cazul Crailor... există, discretă, ascunsă, dar mereu bănuită, niciodată imposibilă
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
mateină, care se exprimă și cronologic. E important de observat că din acest ultim punct de vedere cronologia Crailor... se potrivește, se "îmbucă" perfect cu aceea din Remember. Acțiunea berlineză din Remember se întinde peste două anotimpuri (primăvara tîrzie și vara, terminîndu-se la începutul toamnei, acea "toamnă spelbă a țărilor de secară și bere, cu cer searbăd" - p. 50), cea din Craii... peste toate cele patru anotimpuri ale unui an întreg (dar patru alternează cu trei în Craii... , această alternanță fiind
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
Ioana Postelnicu În anul 1939 era o vară dogorîtoare. Lumea părăsea capitala, alergînd la mare sau la munte, fugind de pîrjolul soarelui care încălzea caldarîmul. Am sunat la ușa lui E. Lovinescu, am intrat în apartamentul răcoros, comunicîndu-i că voi pleca în vilegiatură, și am venit ca să îmi
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
că voi pleca în vilegiatură, și am venit ca să îmi iau rămas bun. L-am găsit preocupat de călătoria pe care avea de gînd să o facă și el, peste cîteva zile, la Fălticeni, acolo unde își petrecea vacanța de vară. Deodată, mi-a răsărit în cap o idee. M-am uitat la el cu o privire plină de candoare și l-am întrebat așa ca într-o doară: - Ce ar fi dacă v-ați schimba itinerariul călătoriei? - Adică ce înțelegi
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
răsărise brusc în mintea mea ca o posibilitate absurdă. - Ce ar fi să faceți o escală la Sibiu? l-am întrebat. Să vă arăt faimoasa stațiune pe nume Ocna Sibiului, care atrage prin faimă mulți vilegiaturiști, unde mi-am petrecut verile copilăriei mele. Maestrul a ridicat sprîncenele într-un gest de mirare năstrușnică. - Adică, îmi propui o călătorie de multe ceasuri la Ocna Sibiului? - Da, m-am trezit accentuînd cu cuvinte cu o forță pe care nu mi-o puteam stăpîni
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
-l aruncase pe Maestru într-o dilemă absurdă. După cîteva clipe de nedumerire părea că își revenise dintr-o capcană pe care i-am întins-o. Își șterse sudoarea de pe fruntea încălzită de atmosfera înăbușitoare a apartamentului în care căldura verii pătrundea cu forță. Se uită la mine cu o privire duioasă și îngăduitoare, ca la un copil care rostește cuvinte necontrolate. Deodată expresia lui căpătă o altă nuanță, rostind: - Cum să plec la Sibiu, pe arșița asta? Pentru mine o
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
îndreptîndu-ne spre Drumul Dumbravei, al faimoasei păduri de stejar care se întindea pînă la Rășinari, unde se născuse poetul Octavian Goga, localitate pe care nu o vizitasem niciodată în copilăria mea, pînă atunci. Am descoperit locul în care se organiza vara, sărbătoarea cîmpenească numită Maialul, la care lua parte întregul oraș, sărbătorind venirea primăverii. Pădurea ținea drumul, pe care aluneca trăsura, învelindu-ne cu foșnetul frunzelor bătrînilor copaci, din care răzbătea o adiere proaspătă și înviorătoare. Mi se părea că alunecăm
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
îi aparține Horia Coman, personajul principal al cărții, marcat de memoria zonei argeșene de unde vine. RĂzboiul care avea să cuprindă Europa în numai cîteva zile ca o vîlvătaie, primul război mondial, izbucni la doi pași de România, în Serbia. Era vara, pe la jumătatea lunii iulie. În anturajul regelui și în cercurile guvernamentale, la Sinaia și la București, emoția fu grozavă. Ecoul ei zgudui și vîrfurile sociale mai puțin "amestecate" în politică, difuzîndu-se apoi tot mai slab pînă în păturile mijlocii. Dar
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
proapsăt ingurgitată tigrii și rechinii din străfundul capului și țîțele ei erau ca niște munți adolescenți și verzi în formă de inel ori de palmier ori de violoncel ori de armonică ori de vioară și țîțele ei erau rîuri de vară pîrîuri de toamnă cascade de primăvară și ghețari strălucitori în iarnă și țîțele ei beau șampanii de mentă cu paiul de diamant sorbeau jar cu vătraiul jucau țurca pe stele și țîțele ei luminau pînă la ultimul oscior cimitirele bărbaților
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
doisprezece ani împliniți. Sora mai mare, ca majoră, avea să facă închisoare "pentru ajutorarea dușmanilor poporului" ascunși în Făgăraș, Iezerul și Păpușa. Agenții de securitate năvăliseră brusc în casă doborând cu umărul ușa veche, intraseră apoi și în "bucătărioara de vară" unde se făcea focul. Știau că "puiul de năpârcă" nu va face închisoare - era doar un copil, dar o bătaie soră cu moartea tot îi trebuia. Au legat-o cu piciorele în sus de grinda bucătăriei, au bătut-o la
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
câteva găini și rațe. Dar caii nu nechezau, găinile nu cotcodăceau, rațele nu măcăiau. în marginea satului erau două lacuri. Se duse seara pe malul lor, să asculte broaștele. Dar broaștele nu orăcăiau. Iar greierii nu țârâiau, deși era mijlocul verii. în dimineața următoare se trezi devreme, odată cu răsăritul soarelui. Deschise larg ferestrele și ascultă. în țara din care plecase păsărelele salutau răsăritul cu ciripitul lor gălăgios. Aici însă ascultă îndelung și, într-un târziu, desluși un ușor gungurit dintr-un
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
Anatol Vieru a încetat din viață acum patru ani, la 9 octombrie 1998. Însemnările inedite de mai jos au fost așternute pe hîrtie de Anatol Vieru la Mangalia în vara anului 1964. Ele exprimă cîte ceva din căutările neobosite ale compozitorului pe planul reflecției teoretice și din eforturile sale de clarificare interioară care au însoțit permanent activitatea sa componistică propriu-zisă. " A-ți înțelege condiția și a o domina dinăuntrul ei
Anatol Vieru - însemnări inedite () [Corola-journal/Imaginative/14753_a_16078]
-
într-acolo? or fi microbuzele atât de odihnitoare, minunățiile atât de mari încât o dată ajunși la momfa, mai nici unul să nu dorească să se mai întoarcă? văru' care vine din maramu' zice că ce și de ce nu l-am chemat vara asta la momfa, păi ce, asta a fost vară? și unde e verișoara noastră elvira lasă că elvira stă bine unde stă, da' noi ce căutăm aici băi vere? aici e locul de unde pornim către momfa și unde e momfa
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
atât de mari încât o dată ajunși la momfa, mai nici unul să nu dorească să se mai întoarcă? văru' care vine din maramu' zice că ce și de ce nu l-am chemat vara asta la momfa, păi ce, asta a fost vară? și unde e verișoara noastră elvira lasă că elvira stă bine unde stă, da' noi ce căutăm aici băi vere? aici e locul de unde pornim către momfa și unde e momfa asta momfa e la doi pași, la doi pași
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
noapte bună, acum" Vei mai scrie până te va privi peste pleoapele din casă Domnului bărbatul îndrăgostit viu și mort laolaltă sfera de cristal a nebuniei Horatio, câine, bun rămas acum și pentru multă vreme - Aleluia! Nu te teme Trufia verii trece-n umilință ai vrea să-i lași întreaga povară pe cearcănul frunzei, răbdarea, dar penița divină altfel a decis Pământul nevăzut tine-n palme cerul cel nou stele cu spini, fără număr limbile moarte-ale fricii dar eu cea văzută
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
Unde mai poți așeza în care pauză de respirație aburul virginității, dinții de lapte ai inocentei și pată galbenă de tutun pe arătătorul soldatului Soare ("vecernâi zvon") Unde să-ți mai așezi, Teroare covorul de ruga pentru îngenunchere și închinare? Vară în iarna Pe plajă încinsă privești că ereticul nori somnambuli de culoarea saramurei fierbinți marea subțire, ca firul lunatec al dogmei un "site" mângâiat în convulsii de mână divină o simplă butonare și ochiul de cristal așterne un munte plin
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
cu sufletul la gură vocea sa acidă, nuanțată, supravegheată până la șoaptă cu care povestea întâmplări fantastice, clocotitoare de vitalitate, forțe primare și mister pe care le năștea realitatea însăși, străbătute de nădejdea de sfințenie a ființei sale. Treceau iernile și verile cu povestirile și cu Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară pe care ni le citea unul câte unul pe măsură ce le crea, invitându-ne la el acasă, duminica, sau adunându-ne în casa-muzeu a lui Barbu Slătineanu. Unii
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
sa simțire, ca și cum s-ar fi supravegheat din afară pe sine însuși. Dr. V. Voiculescu era ca un mare stejar, la umbra căruia ne lăsam cuprinși și care poate că își trăgea viața din sufletele noastre și se încălzea la vara ochilor noștri. După ce Marie Pillat a fost trimisă - ca moșieriță - în domiciliu forțat la Miercurea-Ciuc, mă obișnuisem cu prezența lui alături de Dinu. Rămăsese singur după moartea soției sale, deși era îngrijit de fiica lui, Gabi Defour, și de bătrânele sale
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
cu un pat îngust de schimnic vârât într-un colț al odăii. Când intram în această odaie, unde ne chema deseori, aveam impresia că intram într-o grotă, în vizuina unei sălbăticiuni formidabile, a unui vrăjitor cu puteri magice. Uneori, vara, duminica după-amiază, pe biroul plin de farfurioare, înflorea un pepene mare cu miezul dulce, zemos, alteori cești cu ceai și felioare de prăjituri pregătite de Gabi Defour dădeau de lucru mâinilor noastre. Eram cu Dinu, Dr. Nini Radian și Sandu
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]