3,102 matches
-
gastrinei: insulele pancreatice (în cursul vieții fetale), lobul anterior și intermediar hipofizar, hipotalamus și în bulb; funcțiile sale în aceste teritorii nu sunt încă bine cunoscute. Gastrina este un hormon polipeptidic tipic care prezintă macroși microheterogenitate; macroheterogenitatea se referă la variabilitatea de lungime a lanțului polipeptidic, iar microheterogenitatea se referă la diferențele de structură primară prin modificarea unui singur reziduu aminoacidic. Din preprogastrină rezultă trei forme principale de gastrină care conțin 34, 17 și 14 reziduuri aminoacidice cu aceeași configurație Cterminală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
repaus sunt următoarele: canal toracic 100 ml/h; alte colectoare 20 ml/h; total 120 ml/h; 1/100 din debitul de filtrare la nivelul capilarelor arteriale; ~ 3,5 l/24 h (echivalent cu volumul plasmei sanguine). Factorii care determină variabilitatea debitului limfatic includ: presiunea hidrostatică interstițială (debitul limfatic crește de 10 ori pentru variația acestei presiuni de la -6,3 mm Hg la 0 mm Hg), creșterea presiunii sângelui capilar, scăderea presiunii oncotice a plasmei, creșterea presiunii oncotice interstițiale, creșterea permeabilității
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
considerat normal, de mare diversitate și transcultural, manifestându-se la culturi din toate ariile mapamondului. Individul care manifestă o anumită formă de asociere senzorială este numit sinestet. În privința gradului de răspândire a sinesteziei în rândul persoanelor, statisticile indică o mare variabilitate procentuală, justificată prin dificultătea de a cuantifica cu suficientă precizie numărul persoanelor veritabil sinestezice într-o populație dată, această noțiune fiind subiectivă și înregistrearea ei fiind bazată pe o concepție personală. Unele persoane ignoră sinestezia lor (trăind cu ea totdeauna
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
descoperirilor ulterioare în universul lumii interioare. Cercetările din viitor, crede el, vor fi mult mai întinse decât cele de care se dispunea în acea perioadă și vor arăta "pe o perioadă lungă până unde se întinde, în acest domeniu neexplorat, variabilitatea individuală a analogiilor afective, fantezia creatoare a inconștientului și rolul posibil al altor cazuri abia presupune astăzi" (Flournoy, 1983, p. 255). Théodore Flournoy (1854-1920) a fost un medic și psiholog elvețian, cunoscut în special prin lucrările sale consacrate spiritismului și
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
vagotomie o creștere marcată a frecvenței cardiace, de la 60-70 bătăi/min. la 260-320/min. Inegalități semnificative pot apărea la membrii aceleiași specii și, bineînțeles, și la om. Proba atropinei, clino- și ortostatismului propusă de Danielopolu (1923) relevă, în funcție de intensitatea tahicardiei, variabilitatea tonusului vagal de la un individ la altul. Reflexul oculo-cardiac și proba sinocarotidiană permit, pe aceeași bază, aprecieri valoroase asupra eventualei deplasări a echilibrului vegetativ spre vagotonie. Aritmia respiratorie și sensibilitatea mare la pilocarpină indică, de asemenea, predispoziția la dezechilibre de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este diabetul zaharat. Hiperglicemia de lungă durată produce o serie de tulburări vasculare și neurologice caracterizate prin leziuni precoce ale fibrelor mici care vor produce simptomatologie vegetativă necaracteristică de tipul reducerii cantității de transpirație, reducerea tonusului simpatic periferic și o variabilitate crescută a frecvenței cardiace datorită creșterii anormale a tonusului vagal. Neuropatia periferică distală are ca prim rezultat apariția piciorului diabetic manifestat inițial prin reducerea senzației termoalgezice, apoi a sensibilității tactile și vibratorii. Urmează șunturi arterio-venoase datorate denervării simpatice cu artere
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neprimejdioasă 55. Chiar și formula aristotelică a ,,urâtului fără durere" poate evidenția un aspect asupra căruia critica a insistat îndelung: faptul că toate situațiile aberante, ridicole incriminate rămân totuși fără consecințe grave, aparțin unui univers fix, cu un coeficient de variabilitate nul, cu o mișcare de rotație caracteristică unui carusel ce revine întotdeauna în punctul de plecare. În piesele lui Caragiale relația dintre insider și outsider nu se modifică nici în final. Outsider-ul (cititorul sau spectatorul) știe întotdeauna mai mult
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Pierre Brunel (coord) op. cit., vol. 2, p. 393 74 Citat de Pierre Brunel în ibidem, vol. 2, p. 50. 75 Hehdi Sahnine, în ibidem, vol. 2, p. 44. 76 Nathalie Mahé, Mitul lui Bachus, pp. 311-312. "Prinsă între universalitate și variabilitate, soarta miturilor nu este ușor de perceput; tocmai din acest statut paradoxal de eternitate și istoricitate își trag ele validitatea și vitalitatea.", mai afirmă cercetătoarea, oferind și o butadă într-o expresie plastică și sugestivă: "Cântați de poeți, glorificați de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
maxim de voturi care-l poate deține un membru. 3. modul de administrare și de management al propriei societăți să fie controlate de către membrii înșiși acest aspect este impus de faptul că, date fiind numărul relativ mare de membri și variabilitatea acestuia, managementul societății nu este asigurat direct de către aceștia. Această problemă va fi asumată de un grup restrâns de persoane care formează echipa sau comitetul de conducere. În acest context se impune ca activitatea acestei echipe sau comitet, ales de către
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
tradiții și forme organizatorice diferite. Această varietate de organisme cooperatiste a făcut ca legea să fie, în ceea ce privește aceste forme de societăți, foarte liberală. Legea din 1873 care este încă valabilă definește cooperativa drept o "formă de societate comercială caracterizată prin variabilitatea asociaților și a capitalului social". Observăm că această lege este atât de liberală încât nici măcar nu impune societăților cooperatiste respectarea regulilor fundamentale ale cooperației. Un efect al acestei libertăți a fost acela că pe lângă adevăratele cooperative au apărut societăți care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
prin intermediul caselor de credit rurale care dețin o pondere de circa jumătate din fluxurile financiare; activitățile zootehnice, organizându-se cooperative de dimensiuni mici dar cu o eficiență economică ridicată. În concluzie cooperația agricolă belgiană este lipsită de omogenitate dată fiind variabilitatea organismelor cooperatiste care au luat naștere fără a beneficia de structuri de bază uniforme. Reformarea cooperației agricole din această țară nu înseamnă numai eliminarea restricțiilor care nu mai sunt actuale, ci stabilirea unor norme fundamentale comune pe care să se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
perioada interbelică. Câteva caracteristici definitorii pentru cooperative prevăzute în legislațiile țărilor membre UE sunt următoarele: cooperativele sunt definite ca fiind companii (întreprinderi economice) formate dintr-un număr nelimitat și variabil de membri; sunt asociații de persoane și nu de capitaluri; variabilitatea capitalului; au drept scop promovarea intereselor economice și sociale ale membrilor prin desfășurarea unor activități comune; au ca obiective generale: furnizarea unor produse de calitate superioară membrilor săi sau consumatorilor; de a reduce (în beneficiul membrilor și prin efortul comun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
speciilor de plante și raselor de animale, condițiile climatice etc.). În producția agricolă nu se poate vorbi de o specializare a muncii, așa cum se întâmplă în industrie, și nici de o uniformitate a efortului depus de lucrătorul agricol în timpul anului. Variabilitatea efortului depus de către agricultori în timpul anului este determinată de factori biologici și climatici care imprimă un caracter sezonier lucrărilor ce trebuiesc efectuate. Complexitatea muncii desfășurate în agricultură este generată și de faptul că șeful exploatației trebuie să desfășoare pe lângă activități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
condițiile respectării dispozițiilor prevăzute pentru constituirea societății. Capitalul social poate fi mărit numai în condițiile respectării dispozițiilor prevăzute pentru constituirea societății. Capitalul social nu este stabilit la o anumită valoare prevăzută în actul constitutiv. Variabiltatea capitalului social este posibilă prin variabilitatea bazei sociale. Împărțirea beneficiilor și pierderilor -dividende plătite proporțional cu cota de participare la formarea capitalului social; prin contract se poate stabili un alt mod de distribuire a beneficiilor (cu respectarea anumitor limite); asociații pot decide alocarea unor cote din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
iar o altă parte este împărțită între membrii asociați în funcție de valoarea tranzacțiilor efectuate cu societatea. În privința posibilității modificării capitalului social, în societățile comerciale acesta poate fi modificat doar în condițiile respectării acelorași reguli prevăzute pentru constituirea societății, pe când în cooperativă variabilitatea capitalului social este permisă prin condiția respectării principiului "porților deschise" care favorizează variabilitatea bazei sociale. Un alt act normativ cu caracter general care prevede posibilitatea înființării de organizații economice de tip asociativ ( de această dată de tip cooperatist ) este Legea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cu societatea. În privința posibilității modificării capitalului social, în societățile comerciale acesta poate fi modificat doar în condițiile respectării acelorași reguli prevăzute pentru constituirea societății, pe când în cooperativă variabilitatea capitalului social este permisă prin condiția respectării principiului "porților deschise" care favorizează variabilitatea bazei sociale. Un alt act normativ cu caracter general care prevede posibilitatea înființării de organizații economice de tip asociativ ( de această dată de tip cooperatist ) este Legea 109 din 10 octombrie 1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
al legii; exploatații individuale. Funcționarea societăților agricole este reglementată prin prevederile cuprinse în titlul II al legii mai sus amintite. Câteva trăsături definitorii ale acestei forme de organizare a exploatațiilor agricole sunt următoarele: este o organizație economică de tip privat; variabilitatea capitalului și a numărului de asociați (numărul minim de asociați este limitat la 10); scopul lor este exploatarea agricolă a pământului, uneltelor , animalelor și altor mijloace aduse în societate (asemănător cu cel al CAP -urilor existente înainte de 1990); membrii asociați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mici colectivități" (p. 35). Crezul masonic sadovenian și-a rezumat esența în patru principii inalienabile: credința în Dumnezeu, devotament față de Patrie și Rege, respectul familiei și al legilor țării, preocupări de ordin național (p. 53). Pe lângă acestea există nuanțe și variabilități, în jurul idealului de emancipare a inteligenței și de construcție a unei personalități libere. Alte valori masonice adesea invocate sunt spiritualismul, munca, toleranța, onoarea, disciplina, legalitatea, științele și artele, pacea, tradiția națională. Sunt valori generale, colective, universale, dar dincolo de ele există
Sadoveanu francmason by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8677_a_10002]
-
s-a amintit, între 1 și 4 secunde. Atenția subiectului poate fi orientată spre stimulul așteptat, sau spre reacția sa de răspuns. În primul caz atitudinea este "senzorială", în al doilea "motrică". Dat fiind că timpul de reacție manifestă o variabilitate destul de mare la acela și subiect, este necesar să se efectueze mai multe măsurători, una după alta, separate de intervale de timp variind între 0 și 30 secunde. Fiecare serie va fi de 15 minute până la 30 minute maximum, cu
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
factor care influențează timpul de reacție; pe măsură ce proba se repetă timpul de reacție devine tot mai scurt. Alături de factorii menționați anterior se observă o modificare a timpului de reacție cu: vârsta, sexul, starea afectivă și emotivitatea, oboseala, anumite substanțe iritante. Variabilitatea individuală. Această variabilitate se manifestă aproximativ la fel ca și în legătură cu alți parametri psihici sau psihofiziologici, o caracteristică fiind distribuția timpului de reacție, la o populație dată, după curba lui Gauss. Teme de verificare 1. Aspecte teoretice și aplicative în
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
timpul de reacție; pe măsură ce proba se repetă timpul de reacție devine tot mai scurt. Alături de factorii menționați anterior se observă o modificare a timpului de reacție cu: vârsta, sexul, starea afectivă și emotivitatea, oboseala, anumite substanțe iritante. Variabilitatea individuală. Această variabilitate se manifestă aproximativ la fel ca și în legătură cu alți parametri psihici sau psihofiziologici, o caracteristică fiind distribuția timpului de reacție, la o populație dată, după curba lui Gauss. Teme de verificare 1. Aspecte teoretice și aplicative în cazul timpului de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
ale liceului ‘‘Ștefan Procopiu’’ din orașul Vaslui; b. stabilirea profesiilor spre care se orientează acești elevi. OBIECTIVE SUBORDONATE: a1. influență profilului liceului asupra motivației alegerii profesiei; a2. măsură în care elevul este decis să urmeze respectivă profesie; presupunem că aceasta variabilitate a deciziei afectează și ea sfera motivaționala; a3. măsură în care genul și clasa subiecților (a XI-a sau a XII-a) influențează motivația alegerii profesiei; b1. profesiile spre care se orientează adolescenții, în general, dar și comparativ în funcție de profilul
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
și cei de la profil tehnic în privința importanței pe care le au pentru ei, în privința alegerii profesiei. O altă variabilă introdusă este cea a gradului deciziei, a măsurii în care respectivul elev este decis să urmeze respectivă profesie; presupun că aceasta variabilitate a deciziei afectează și ea sfera motivaționala, în sensul că importanța acordată diverșilor factori motivaționali de către subiecții deciși, respectiv de cei indeciși, va fi diferită. Mai mult, propun să cercetăm măsură în care genul și clasa subiecților (a XI-a
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
sunt: avocat, diplomat, farmacist, operator PC, informatician, asistent social. b) profesii alese de băieți: din totalul de 15 cele care depășesc 5% sunt: inginer, mecanic, informatician, constructor mașini, operator PC Pe ansamblu, putem conchide că fetele au o mai mare variabilitate în opțiunile profesionale, ceea ce determină o concurență mai redusă între ele pe aceste profesii decât în cazul băieților. De altfel fetele sunt orientate pe profesii umaniste pe când băieții pe profesii pragmatice care au oarecum legătură cu profilul la care studiază
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
producerea serviciului, consumatorul este mai implicat în achiziționarea unui serviciu decât în cazul unui produs. Serviciile sunt variabile și nu sunt identic reproductibile pentru că nu există un prestator și un consumator cu caracteristici standard. Calitatea serviciului este adesea eterogenă, inconsistentă. Variabilitatea serviciului de la o prestație la alta se poate reduce prin: * Elaborarea de proceduri minuțios documentate privind prestarea serviciului; * Educarea consumatorului pentru a-și standardiza așteptările privind un anumit serviciu; * Selectarea, pregătirea și instruirea personalului care prestează serviciul; * Depistarea și corectarea
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]